Cartea de uraniu
II. Falansterul atomic din Carpați
Yüklə 162,98 Kb.
|
|
II. Falansterul atomic din Carpați
Plăcinta de uraniu Se dedică inginerului minier Ioan Borza din Ștei, specialist în energie atomică ”Și eu și tata și bunicul meu Ne-am dus din satul nostru zis Brădet Spre lungile chilii de-anahoret De la Băița, pe un lung traseu... Când în genunchi, flămânzi, gustam mereu, Dintr-al uraniului cald pesmet, Silabiseam rusescul alfabet Și ne rugam la bunul Dumnezeu. Plăcinta amețitoare de uraniu Era la șapte metri sub pământ: Un fenomen uluitor și straniu Din care n-am văzut , de când eu sunt: E ca și cum te-ai întâlni c-un craniu De-ndată ce pronunți acel cuvânt...” Așezări cu mineri Băița, Șteiu, Sighiștel, Giulești, Fânațe,Lunca, Măgura, Rieni, Vărzari ,Călugări, Cărpinet, Briheni , Vașcău, Nucet și Hotărel, Sârbești,
Broaște, Brădet, Chișcău și Leheceni, Criștior , Cociuba Mică, Belejeni, Șebiș, Sudrigiu, Hotărel, Lelești, Izbuc ,Poiana, Drăgăneşti, Câmpani, Burda, Buntești , Teleac și Petrileni, Pietroasa , Seghiște, Colești , Gurani ,
Săud, Moțești, Livada, Dumbrăvani, Ferice , Saca , Talpe , Ghighișeni... Zăcământul de aer... Pentru noi, cei de la suprafața pământului, avem aer din belșug. Nu același lucru se poate spune despre minerii care coboară în adâncurile pământului și unde lipsa de aer este o problemă de viață și de moarte. Tatăl meu mi-a povestit de multe ori despre acest lucru pe când eram cu el la coasă la Șebiș. Ce-i plăcea lui cel mai mult la coasă era aerul acela îmbătător de dimineața, plin de miresmele câmpului. Apoi acea mireasmă crudă se preschimba într-una și mai îmbătătoare, mirosul diafan al fânului cosit, o aromoterapie de care abia acum îmi dau seama cum de am pierdut-o... Tata a fost miner la Gura Barza la minele de aur. Nutresc chiar un sentiment benefic de mândrie la gândul că în seifurile Băncii Naționale a României, măcar câteva sute de grame sau o jumătate de kilogram de aur provin din munca acelui miner care s-a numit Balaci Moise, părintele meu, instruit, cu şapte clase, echivalent cu studii liceale pe acea vreme, cu un scris caligrafic cunoscut în toată comuna Drăgăneşti, calitate care i-a şi atras angajarea ca referent la Primărie pentru o vreme şi care nu a avut cât a trăit vreun cuvânt de dojană pentru mine... Dar fiind nevoit să se apropie de casă, pentru că eu și fratele meu crescuserăm , el a venit de la Gura Barza , de la minele de aur, în mina de uraniu de la Băița Plai... Aici, tatăl meu împreună cu un ortac din Belejeni, Laslău Traian, zis Mandică,au săpat un suitor pe perioada anilor 1970 – 1971 ... Ca să dea de un alt zăcământ... Ce este un suitor? Este un lucru mai greu de închipuit pentru cei care nu au mai auzit niciodată despre așa ceva. Este un fel de fântână săpată în mină de jos în sus spre a se ajunge la suprafață, la zăcământul de aer, aer atât de indispensabil minerilor din adâncurile galeriilor. Săparea unui suitor este o caznă despre care știu doar cei care se încumetă la așa ceva. O muncă de imaginat doar în iad pentru cei mai mari osândiți de pe pământ. Trebuie mai întâi să începi să sapi în tavanul galeriei, acolo unde îți indică șeful de echipă sau inginerul minier. Trebuie să și privești unde lovești la început cu ciocanul cu cioc ascuțit , apoi cu târnăcopul și perforatorul, dar și să-ți ferești ochii când cad de sus bucățelele de pământ , pietricelele sau noroiul. Pe măsură ce înaintezi cu fântâna verticală, trebuie să o armezi ca să nu se prăbușească pereții laterali peste tine. Dar trebuie să-ți înalți și schela interioară ca să poți lovi mereu în sus... Trebuie să înaintezi ca un fel de cârtiță osândită , ba ajutându-te de ciocan, de târnăcop, de perforator sau uneori chiar de dinamită, de întâlnești vreo stâncă chiar deasupra capului, apoi fiecare metru de galerie verticală cucerită trebuie imediat armată cu trunchiuri care se îmbină la fix și în tot acest timp să-ți menții echilibrul deasupra hăului doar pe o biată scândură... Iar mâinile se încoardă într-un efort suprem să consfințească terenul cucerit atât de greu, în timp ce mii de tone te apasă pe creștet ... O ghilotină uriașă ce-și poate oricând lasa cuțitul de piatră să te ucidă în adâncurile minei... Luni întregi a săpat tata și ortacul lui din Belejeni această tranșee verticală pe neștiutul și marele front din mina de la Băița... Uzi până la piele, dar cu corpurile supraîncălzite de eforturi urieșești și fumegând ca niște tăciuni... Dar ei știau că suitorul trebuie predat la termen, că face parte dintr-un plan despre care se interesau și mai –marii minei de uraniu, fără să le pese prea mult de soarta acestor burghie umane care penetrau mina de jos în sus și nu de sus în jos... La țară, la noi în sat, fântânarul era primul îndreptățit să bea din apa limpede și rece a fântânii. În mină, primii îndreptățiți să se înfrupte din aerul de la suprafață sunt minerii care au lucrat la suitor... Pe măsură ce ajungi la suprafață, trebuie să fii și mai atent: lipsită de sprjinul de jos, toată masa de pământ din susul suitorului se poate prăbuși peste tine , tocmai când mai ai puțin de săpat... Este ca un fel de scară a virtuților , scara dumnezeiescului urcuș ascetic spre rai, cu părăsirea succesivă a păcatelor, în vederea obținerii mântuirii sufletului, dar de unde te poate prăbuși viciul ultim și cel mai abscons al trufiei învingătorului... Am văzut la mânăstirea Sucevița cum un sfânt a învins toate viciile de pe scara virtuților și pe când năzuia să ajungă la ultima treaptă, cea a mântuirii, s-a prăbușit, lamentabil, neizbutind să treacă de păcatul ultim al trufiei,al superbiei... Fără să cunoscă aceste lucruri, cei doi ortaci se rugau bunului Dumnezeu să nu se prăbușească peste ei ultimii metri cubi de pământ ai suitorului pe care –l înălțaserăspre zăcământul de aer , de care aveau atata nevoie minerii ... Si Dumnezeu i-a ascultat și ultima lovitură cu târnăcopul a fost ca și izbitura cu toiagul al lui Moise în stânca din care a țâșnit apa pentru însetații fugiți din Egipt... Aici, ultima lovitură a făcut să țâșească în mină lumina zilei și aerul... Prin galerii se simte acum o boare neașteptată... Ortacilor le freamătă nările. Ei știu că lucrătorii la suitor au ajuns sus, sus , la zăcământul de aer, zăcământul care-i ajută să scoată la suprafață pe cel de uraniu... Zăcământul diafan al aerului, al vieții, pentru zăcământul greu al uraniului, al puterii atomice, al morţii ... Tablou subpământean
Yüklə 162,98 Kb. Dostları ilə paylaş:
|