Cartea de uraniu
Yüklə 162,98 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Gold Corporation
|
Tavarisci Hrușciov Nichita ,-nțelepte:
Este Penkovsky, cu idei inepte, Agent de-al nostru-n Statele Unite. Cu bani , sejur, femei sulemenite Ori gheișe cu masajele sub dește, Yancheii tot au stat să îl aștepte Să cadă în capcanele-aurite Și whisky -ul fin, amoruri , au dat roade Și el a povestit prin așternuturi, Câte rachete-n Cuba , ambuscade, A pregătit Kremlinul ; arme, scuturi.
A lăcrimat tiranu-ntre vermuturi. Fetița de oțel cu priviri triste Igor Vasilievici Kurceatov 20 Și Piotr Kapița21 , cu plumb în veste, În contra radiației funeste, Cu Andrei Dimitrievici Saharov 22 , Ascunși în poligon ca-ntr-un ostrov, La depărtări de zeci de mii de verste Și cu dotări din cele mai modeste, Tot îndurând marxismul, ca și Iov, Fost-au părinții bombei socialiste, Născută-n tundră prin cezariană- Fetiță de oțel cu priviri triste-
Cu aclamații vii, colectiviste Primi botezul, groaza fiindu-i hrană.
Vara anului 1969 Pe fluviul Ussuri, două mari neamuri, Rus și chinez se spionează-ntruna Și când e soare sus sau numai luna Şi țevi de mitraliere se –ascund prin ramuri Și se smucesc căluții slabi în hamuri, Soldații îi lovesc că li-e totuna, De-o fi război sau pace, că arvuna, Ei nu vor mai primi sub aste flamuri. Norodul galben e atât de mare, Că rușii simt fiorii reci pe spate; Desfac ale silozului zăvoare
La noi nu intră știrea prin ziare Decât dup-un deceniu jumătat Poveste de miner În memoria lui Hinț Vasile din Șebiș, zis ”Mineru ΄ ”
La prașilă, la seceră, batoză. Rușine-i este să își facă poză, Iar eu – în munte- la Kwarțit Sovhoz. Plin de sudoare, colb , bășici și goz, Sunt sigur mușteriu la silicoză; Din praf , iau zilnic câte- o mică doză, Dar ei mi-au spus c-am câștigat la loz: Salariul este mare, de ministru- -«Profită, nu știi când se-nchide mina !» ... Și nu mai văd că locul e sinistru Și nu mă mai ațâță nici blondina, Venită aici de dincolo de Nistru, Cu pielea fină, albă ca hermina”... Cel puțin de trei ori... A patra oară... va fi Gold Corporation din Canada ?
Cel puțin de trei ori ... De trei ori au fost jefuiți Apusenii noștri, în mod intensiv și sălbatic, în decursul frământatei sale istorii. Prima dată a fost Imperiul Roman. S-a înregistrat atunci jaful secolului din antichitate. Un fapt revoltător și cu atât mai tragic, cu cât Dio Cassius scria că împăratul Traian a fost un trac veritabil, iar luptele dintre Traian și Decebal au fost războaie fratricide, tracii fiind daci . Din trei izvoare diferite (Dio Cassio, Jéróme Carcopino, Ioanes Lydus ( ultimul fiind bazat pe datele din Getica lui Criton), rezultă că în urma războiului dacic precum și a trădării unui apropiat al lui Decebal, pe nume Bicilis, romanii au descoperit aurul ”celor mai viteji și drepți dintre traci” , ascuns sub albia râului Sergeția și că au cărat la Roma l65 ooo kg de aur curat precum și 33l ooo kg de argint, aurul fiind în proporție de 80% aluvionar, adică spălat din nisipurile aurifere ale râurilor din Munții Apuseni. Imensa pradă de război, de neînchipuit de mare pe acea vreme a însănătoșit finanțele marelui Imperiu, a dus la o anume devalorizare a aurului pe tot cuprinsul provinciilor Romei . Împăratul victorios Traian a devenit Dacicus si Optimus princeps . El a scutit de impozite pe toți cetațenii contribuabili ai imperiului vreme de un an, a organizat cu mare strălucire și fast vreme de l23 de zile serbări triumfale și populare jocuri de circ, a construit edificii mărețe în Roma, printre care și Columna lui Traian, monumentul fiind socotit de către istoricul Constantin Daicoviciu drept ” actul de naștere al poporului român”. Pe perioada de l66 de ani a stăpânirii Romei asupra unei părți din Dacia, zăcămintele de aur s-au exploatat la Roșia Montană, Bucium, Zlatna precum și în alte locuri apropiate acestora.
A doua oară a fost Imperiul austriac devenit Imperiul austro-ungar. Austriecii imperiali au impus cu exactitatea lor proverbială o exploatare intensivă și cea care a stors cel mai mult aur din vintrele muntilor. Pe 64 de ani se crede că s-au scos din adâncurile Apusenilor peste lo tone de aur. Aici am mai adăuga și tezaurele inestimabile găsite pe teritoriul Transilvaniei și care astăzi fac mândria muzeelor din Budapesta și Viena. Din lucrările 23 prof. ing. dr. Dumitru Fodor , dr. ing. Ioan Călin Vedinaș, Haiduc Ilie, Popescu Gheorghe, rezultă că până în anul l600, minele din Munții Apuseni și din jurul orașului Baia Mare produceau in jur de 2o % din producția mondială de aur, deși resursele au mai fost exploatate înainte vreme de către sciti, agatârși, daci și romani. Autorii estimeaza că pe timpul antichității au fost exploatate în jur de 72o 5oo kg de aur, în Evul mediu pe perioada anilor 396 –l492, 492 75o kg aur, pe timpul Evului mediu si epoca modernă și contemporană, de la l493 la l943, 746 827 kg aur, între anii l944-l947, 28 3oo kg aur, între anii l948- l96o, 7o.ooo kg aur, între anii l96l-2oo5, 2l5 384 kg aur, între anii 2ooo- 2oo5, doar 2,5 tone aur, iar intre 2oo5- 2olo, aurul a fost exploatat doar din resurse secundare ,producția națională scăzând în mod dramatic... In total, opineaza autorii sus citati, de la începuturie exploatarii aurului pe teritoriul țării noastre și până azi s-ar fi scos cantitatea de 2.273.76l kg de aur , adica ceva peste 2 200 tone ... A treia oară... A treia oară, exploatarea a fost impusă de un alt imperiu. Imperiul sovietic de după cel de-al doilea război mondial. O exploatare parafată aparent legal prin crearea de diferite SOVROMURI ,așa numitele societăți mixte sovieto-române, o exploatare care nu s-a extins doar la aur, petrol, sare, cupru, zinc etc., ci si la uraniu. Uraniu ? Ce este uraniul ? Este noul aur în perioada încordată , tensionată a înarmării și amenințărilor nucleare reciproce de după cel de-al doilea război mondial între URSS și SUA, cu episoade atât de incandescente încât puțin a lipsit să nu se declanșeze apocalipsa nucleara bazată pe bombele fabricate cu ajutorul uraniului românesc ca în episodul legat de criza instalării și a descoperii de către americani a rachetelor sovietice din Cuba... ” Muntii noștri aur poartă Yüklə 162,98 Kb. Dostları ilə paylaş:
|