Cartea de uraniu

-”Unde-ai ascuns, Ilici, al nost´ tezaur?

În Kremlin ? Ermitaj ? Sub permafrost”? ³

Când m-am întors apoi din preumblare

În Roșia Piață să - mi văd neamul,

Un inginer, pe rană - mi puse sare :

-”Știai că rușii dus-au cu toptanul,

Nu doar monede , hrisoave , odoare,

Ci și uraniu, depășindu-și planul ?... ”

¹ Glasnost – transparență a vieții politice, cu democratizare reală, relaxare a cenzurii și a represiunii politice, reformă inițiată în ultima perioadă a fostei U.R.S.S., de către Mihail Gorbaciov,conducător al statului sovietic între l985-l99l, laureat al Premiului Nobel pentru pace în l990 (n.a.)

² În perioada de dinainte de l990, grupurile de turiști din țările socialiste erau îndrumate să viziteze mausoleul unde Vladimir Ilici Lenin era îmbălsămat și o ținută sobră era obligatorie (n.a.)

³ Permafrost- strat de sol înghețat tot timpul anului la adâncimi de la 2o până la sute de metri situate în Rusia, Alaska, Groenlanda și Canada (n.a.)

Miraj letal

În secolul al șaisprezecelea, departe,

La minele de argint din Jáchymov ⁴

Într-un depozit de steril, din crov,

Pe timpul nopții, într-un chip aparte,

Ca din bătrâne , jilăvite boarte,

Sătenii-n pândă , o lucire mov,

Cu unduiri verzui, fără istov,

Văzură și fugiră, ca din Carte,

Preotul să citească acol´. Firește,

Lucru curat nu e cu-acea grămadă:

”Un somn ciudat, pe dată, te lovește ”...
Și fost-a runcul o nocturnă nadă :

” De ce pământu-n beznă licărește ?

Dracul o fi ? Sau a comorii noadă ?”

4 Jáchymov- localitate minieră din nord-vestul Boemiei, provincie a Cehiei actuale, unde se extrăgea argintul în secolul al XVI-lea și care era amestecat cu zăcămintele de nichel,bismut și uraniu (n.a.)

Părintele uraniului

Cea de-a şaptea planetă de la Soare,

Uranus , cu inele-ntunecate

Şi sateliţii săi rupţi pe la coate,

Decât Pământul de cinci ori mai mare,

L-a inspirat pe un chimist cu-ardoare

Ca să boteze un element aparte

Dintr-o pechblendă, ce nu o străbate

Vreun ascuţiş, oricât ar fi de tare:

Uranium, i-a spus pe latineşte

Omul de ştiinţă ⁵ , nu un alchimist;

N-a intuit atomicul său cleşte

Şi-al lui destin războinic, nihilist,

Cum nici nu bănuie –n pârâu vreun pește

Că - l va străpunge un harpon de şist...

⁵ Este vorba de Martin Heinrich Klaproth ( l743-1817), farmacist şi chimist german, considerat părintele chimiei analitice.El a descoperit uraniul din minereul de pechblendă ,aflat în cantitate mare în zăcămintele din minele de la Jáchymov din Boemia, zirconiul din zircon şi cromul în anul l789, iar în anul 1803 a descoperit ceriul. A fost profesor de chimie la Universitatea din Berlin (n.a.)

Munţii Apuseni , un Purgator de peșteri...

Speologului Viorel Traian Lascu şi fiilor săi
Munții Apuseni sunt Purgator de peșteri,

Atât de mare că îmi este teamă

Să nu mă prăbușesc, ca într-o dramă ,

În grotele cu ape-n rol de meșteri.

Înghețuri, secete, diluvii, creșteri,

Au tot trecut prin ei ca prin dulamă,

Spălând la vale aur fier , aramă

Prin ere cu năprasnice descreșteri.

-”Cavernele de-aici, ce sunt, copilă ?”

-”Sunt minele lui Dumnezeu Minerul,

Care în marea și bogata- I milă

A scufundat în Kogaion tot cerul,

Iar arderea din inimă- I feștilă

Cu care se împrăștie misterul...”

Lumea de lemn din Apuseni

Şteampuri ,vârtelniți, putini, lingurița ,

Turbinele de moară ce bat apa,

Ciuberele ce spală la prunci pleoapa

Și plosca unde arde șlibovița

Și tunul de cireș și piulița

Biserica, suveica, roata , grapa,

Talpa –ncălțărilor, cerceii, agrafa,

Răsteul , tocul, căucul și spița

Și osia căruței , ce la vale,

Pornește spre câmpie ca o Arcă:

Toate-s din lemn, mai tare ori mai moale
Și chiar căsuța moțului e-o barcă

Pe vârful unui deal ce saltă-agale-

Semn de hotar cu Românească Marcă...

În România, locul cel mai straniu

În România, locul cel mai straniu,

Îl întâlnim sub muntele Băiței:

În calde grote, ca sub vrejul viței,

Se-ntind ciorchini de aur şi uraniu,

Iar stânca este și sipet și craniu.

Biharea e o streașină-a troiței

Sub care un băieș, nodul nojiței

Atârnă –n cheotoarea grea de staniu.

În frumusețe e-un filon de moarte:

Să-ți faci, de poți, din el mici amulete,

Căci vâlva băilor nu e departe;

Când o înfrunți cu un lămpaș , băiete,

Cele de sus, deodată - ți par deșarte,

Iar viața ta devine o poveste ...

Imperiala exploatare

Marie Thérèse, a ” Europei soacră”

Trimis-a la Băița nemți destoinici

Să sape ca şi sclavii cei nevolnici

În Seaca Vale, după roca sacră,

Ce în tiara augustă tot consacră

Habsburgii , rang de vechi creștini, războinici,

Prin toată –mpărăția , practici, roinici,

Și-atât de simpli-n funerara lacră.

”Austriei i-e hărăzită-o lume”,

Scriau prin A.E.I.O.U.⁶ , Cesarii

Cu zeci de tone de-aur scoase-anume

Să se întindă dincol΄ de fruntarii;

Veneau prin munți pe caii albi în spume

Să dijmuiască strașnic aurarii...

⁶ A.E.I.O.U- ”Austriae est imperari orbi universo” - Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume (lat.)

Săpătorii de comori

Demult, prin ai Băiței munți, odată,

În miez de noapte peste grohotișuri,

Ascunse între stânci sau prin tufișuri,

Sătenii au văzut lumini de-agată,

O ceață verde-albastră-nrourată.

Păreau în întuneric luminișuri,

Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri

Și chiar de beznă parcă atârnate.

Unii au fugit de spaimă, alții însă

Au prins să sape lacomi dup-odoare

Sub flama lămpii cu carbid, neunsă,
Dar n-au găsit comoara în căldare...

Fost-a blestem ori boală nepătrunsă ?

Mulți au pierit după a lor cătare.

Descoperirea zăcământului de uraniu

Când nemții-au prins să dibuiască locul

Unde se-ascunde-uraniul sub doalme

Încet, meticulos, cu gesturi calme

Au măsurat cu rigla, bolobocul,

Amplasamentul , așteptând sorocul

Fructului interzis să-l ia în palme.

Nu au mai apucat : rusești sudalme

Și baionete spart-au polobocul.

După izbândă , Stalin a aflat

Că –n Apuseni se-ascunde miezul bombei

Atomice. Grabnic, ucaz a dat

Să-nceapă exploatarea dură a plombei:

Necruțător, abil, bătrân pirat:

A înhățat comoara catacombei!

De la Zimnicea până-n Horodiștea...

De la Zimnicea până-n Horodiștea

Și de la Beba Veche la Sulina,

Sovieticii tot pe români dau vina

Că au pornit războiului restriștea

Și ars-au Basarabiei miriștea,

Negând a Răsăritului, lumina...

Pierit-au pentru ei respectul, stima:

-”Să-i învățăm pe v´lahi cu codiriștea !”

Chiar de-am scurtat măcelul mondial,

La târgul păcii suntem țară-nvinsă :

Mai ieri l-au împușcat pe Mareșal,

Că nu a stat spre Prut cu mâna-ntinsă;

Soldații i-au mânat dincol´ d- Ural,

Să le înghețe inima distinsă.

Armistițiul din 12 septembrie 1944

”Pe pământ , pe apă și în aer

Recunoaşteţi –vă,voi,români, învinși:

Basarabia, cu strugurii aprinși

Toarce-va l - al Uniunii... caier
Și ca să-i batem noi pe Fritz și Mayer,

Două´ș´pe divizii de băieți încinși

Ne dați acum; să fie toți deprinși

În lupte grele , că va fi încaier.


În șase ani de-acum, să ne plătiți