Krasnaia Moskva 42
Krasnaia Moskva se numea parfumul
Pe care îl lăsau în urma lor,
Ca pe o boare, suflu, cald fior
Și căruia nu-i rezista niciunul
Dintre bărbați, când ele treceau drumul:
Hazaicele 43 cântând în GAZ 44 în cor
Iar inginerii tineri toţi implor
Când să plătească dragostei uiumul.
Se-mbracă în mătase scumpă, fină
Rusoaicele aproape de-Occident
Şi iarna se drapează - n zibelină,
Zâmbind, vorbesc rumunski cu accent:
Căci nimeni nu le află-aici vreo vină
Când frumusețea lor e- eveniment !!!
42 Krasnaia Moskva- Moscova rosie, tip de parfum foarte căutat și utilizat de amatori prin Munții Apuseni pe perioada exploatării uraniului .
43 Hazaicele- de la ”hazaică”, termen argotic , introdus de armata sovietică de ocupație după l944 , însemnând l. Femeie; 2.soție; 3. amantă.
44 GAZ – autoturism de teren de producție sovietică ( de la Gorkovski Avtomobilny Zavod - uzina de automobile din orașul Gorki), aici model GAZ 72, produs între l955-l958, cu tracțiune 4 x 4, patru porți și cu 5 locuri (n.a.)
”PACEA” de la Nucet 45
Țin minte, copil fiind, cum la Nucet,
Scria pe-o coastă, drept, urieșește,
Mobilizator, tovărășește,
Cu atât de mari majuscule, concret,
Cuvântul magic ” PACE”, sub brădet.
Am înălţat spre el micuţe deşte
Și mama m-a-ndemnat atunci:- ”Citește”!
Eu l-am silabisit timid, încet...
Dar sub cuvântul paşnic cine sapă ?
Din toată țara zeci de mii mineri,
Cu apa de pe moarte , ei se-adapă
Să apere Soiuzul cel de Fier...
Vai, astăzi, ce arhanghel mă mai scapă
De demonu-amintirii de mai ieri ?...
45 Nucet, actualmente cel mai mic oraș din România,situat în sud - estul Bihorului, dar odinioară foarte populat și ridicat în mod special în 1952-1953 pentru lucrătorii din minele de uraniu, în anul 1956 avea o populație de peste 10.000 locuitori ( n.a. )
Mineri la Băița
Se dedică tatălui meu, unchilor, consătenilor mei, mineri la Băița Plai şi Avram Iancu : Balaci Moise, Balaci Miron, Balaci Vasile, Balaci Ioan, Guler Traian , Vesa Vasile, Gudiu Vasile, Gudiu Gheorghe, Hinț Vasile,Guler Gheorghe, Ciupa Petru, Abrudan Gheorghe, Isai Traian, Dumitraș Ioan, Lucuța Vasile, Guler Constantin,Pirtea Gheorghe,Ilea Traian,precum şi tuturor minerilor din satele apropiate: Leleşti, Bunteşti, Săud, Poieni de jos, Poieni de sus, Brădet , Giuleşti, Stânceşti, Ferice, Chişcău, Gurani, Măgura,Moţeşti, Sălişte de Beiuş
-
”Nu - ș´ ce-i cu mine, de o vreme-ncoace,
C-atunci când ies tot ud, din șut, muiere,
Deși mă străduiesc eu , cu putere,
Ca puiul care iese din găoace,
Să ies din greaua minei carapace,
Un pui de somn mă-ncearcă, fără vrere
Și nu mai simt nici trudă, nici durere,
Mișcările mi-s leneșe , stângace;
M-aș aciui să dorm într-un ungher,
Un sfert de oră și nimic mai mult,
Dar șeful nu mă lasă că-i sever
Și intru în al șirului tumult;
Cum de am uitat, azi, casca pe cuier
Și-abia mai pot ortacul să-l ascult ?”...
„Nebunul ” de la Fabrica de binale din Ştei
În şapte ΄ş ΄cinci lucrat-am la Binale,
Să am dosar pentru examen, bun ...
Am întâlnit în fabrică-un nebun
Şi despre care circulau zicale,
Cum de-a ajuns sărmanul prin spitale,
Apoi în puşcărie , nu mai spun,
Fără de apă, masă şi săpun:
S-ar fi încăierat c-un rus pe vale
Şi-apoi l-ar fi ucis în luptă dreaptă
Pentru o moaţă dârză de sub munte...
Pe-nvingător, ancheta cea nedreaptă
L-a asvârlit în beciurile crunte.
Când ruşii s-au retras, o înţeleptă
Conducere l-a scos din chinuri multe...
Izvorul din mină
Se dedică inginerului minier Fechete Emil, fost director al Exploatării miniere Bihor
Un inginer cu nume blând , Emil,
Încins de sete groaznică în mină
S-a aplecat încet spre o ruină,
Dând la o parte sacul de trotil,
Cu grijă infinită la fitil
Și –a-ngenuncheat ca seara la o cină
Cu –ai lui genunchi, cinstind albastra tină,
Iar apa - i gângurea ca un copil,
Încât fără de teamă - și lipi gura
De limpede șipotul de cristal,
Simțind cum se ostoaie –n piept arsura
S-a ridicat apoi senin , egal
Și-a tot băut de-atunci el murătura
De i-a căzut tot păru-n chip fatal...
Monumentul sterilității
Dostları ilə paylaş: |