Cartea de uraniu
Yüklə 162,98 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Câți ani ai, moșule ”
- Dar la Băița, bace, nu –ţi fu silă
|
Domnului profesor inginer Constantin Butişcă din Câmpani
Cum ieși privind spre dreapta din Fânațe S-ajungi trudit l-ale Băiței mine, De-a lungul drumului se-nșiră pline, Uitate , sterpe halde cu albeață. S-au periat toți munții; aci-i mătreață, Steril amestecat cu plumb, toxine, Salcâmii răsădiți sunt doar prăjine, Nu vezi pe doalmă paiul de verdeață. Ca-n pilda biblică când cade bobul Din cerul Domnului pe piatra goală, Chiar de s-a străduit pe-aici norodul
Fără urmări rămasu-i-a istovul De parcă-ar fi plantat pe – o nicovală... După golirea muntelui
Iar, noi, românii , am rămas cu zerul Și prin abrupte râpe, doar cu fierul Din ZIL - urile ce-au mușcat țărâna, Când n-a ținut la coborâre frâna-,” Șopteau ortacii de pe șantierul, Schimbat de ocupant în falansterul
După ce –n taină , uraniul a fost smuls, Precum un diamant dintr-o montură, Ai noștri se-apucară triști, de muls: Sărmane resturi pline de sulfură.
Şi unde să începem săpătură ?” Magica poțiune de uraniu... Fostului director al Exploatării miniere Bihor, ing.Anastasă Hristodor, născut la Niculițel în Dobrogea
C-atunci când plec de la Băița-n țară Să-mi iau concediu aproape-ntreaga vară De-mi vine ca să țip că va fi bine, Să mă îndrept spre plajele divine, Spre toamnă-n ultima plimbare-hoinară, Începe, din senin , ca să mă doară, Inima,rânza , capul; mi-e rușine Să-i spui ceva nevestei să n-o supăr, Dar când ajung în Ștei iar, totul trece...” Ci zis-a medicul: -” Și - un zdravăn nufăr, De-l smulgi din baltă, chiar de - l pui la rece, Se-nchide-n suferința-i ca-ntr-un cufăr: Dar tu, cu- uraniul mai poți petrece !... Rugăciunea minerului În memoria tuturor minerilor morți ori răniți în accidente de muncă ” Sfantă Varvară, nobilă mireasă, Tot trupul meu prin suflet mi-e deschis; Ți-l dau să faci din el un paraclis, Ca, astfel, eu în noaptea cea mai deasă, Când abatajul morții mă apasă, Tu, sfânta mea, să treci peste abis, Geana să-mi tragi peste un ultim vis Și tu să fii Măicuța mea miloasă. Ajută-mă ca –n cea din urmă clipă A vieții răscolite sub pământ, Să mă înalți spre cer pe - a ta aripă Și flori de mină pune-mi la mormânt… Nu m-osândi să-mi pierd viața-n pripă Făr-a adresa lui Iisus un cuvânt…” Pe lângă plopii de la Ștei... Se dedică domnului Voicu David, exclus din organizația de tineret comunist din Ștei, din cauza condamnării politice a tatalui său ,dar salvat miraculos în acest fel de obligaţia de a fi trimis la minele de uraniu de la Băiţa Plai Pe lângă plopii de la Ștei, Adesea au trecut ,vai, rușii; Noi nu știam nimic, supușii, De ce plantatu-i-au chiar ei. La ordin scurt, pe lungi alei, Cu premoniția cenușii, Au și înfipt în sol țărușii, Subțiri și verzi , cazoni fuștei. Au fost sădiți fiindc´ – absorbeau, Ei , cel mai mult din radiații: Pe strada Lenin ori pe șleau,
Astăzi, urmașe crengi mai beau Din rămășițele de rații... Prăbușirea coliviei cu mineri Se dedică minerului Constantin Guler din Șebiș si ortacilor săi Lanțul s-a rupt și colivia plină De-ortaci ce se grăbeau să intre-n șut S-a prăbușit în gol ca Belzebut: Sângele-n stropi pe roata de drezină; Pe gâtul lor vânjos e-o ghilotină. Captivii năuciți au început Să urle-n întunericul hirsut, Mușcând amara morții rădăcină...
S-a dat alarma; aprigi, salvatorii, În fuga mare vin să-i descleșteze Din gura vâlvei minelor, putorii; Când pe brancarde prind ei să-i așeze De praf înecăcios îi umple norii Și-i scot spre a luminii metereze... Cum se adună uraniul...
Uraniul se-adună-ntâi în oase Ca vântu-n fluiere ce nu mai cântă, Apoi, ficatul singur se-nveșmântă Cu un cojoc de vene stricăcioase. Urmează-apoi rărunchii să te lase: În van o babă seara îți descântă, Globulele din trup se iau la trântă Cu micile răzmeriți canceroase.
Spre jertfă, vin testiculii la rând, Miner matur și frageda virgină; În loc de dragoste, un trist comând... Mireasa de ortac a fost o ... ”Mină”... Casa e mare, goală, fără rând: Bărbatul e secat din rădăcină. La cumpăna apelor... Prin ani optzeci în ai Bihariei creieri De pe versantul de apus spre est Au tot săpat mineri cu chip agrest, Ca-n pivnița furnicii, flămânzi greieri, Sub supraveghetorii cei mai severi, Să smulgă al uraniului rest, Când dintr-o dată, un șuvoi funest Lovi pe dată-n neatenții meșteri Și prinse ca să curgă-n galerie Al Arieșului izvor sălbatic Spre Crișul Negru –n cruntă bucurie, Iar abatajul deveni acvatic; Chemat-au întăriri ca-n bătălie Să pună râu-n locu - i geografic ... Supraviețuitorul Lui Toader Harnagea din Drăgănești, fost excavatorist la Sovrom Kwarțit ”Am încărcat cu cupa mii de tone Din cel mai tare, agresiv uraniu, Astăzi în sat sunt omul cel mai straniu, Octogenar aproape, fără bone. Am dat la Stat bir, zeciuieli și none Și ochii abia-mi clipesc acum în craniu, Pensia mea –i cât un cățui de staniu, Stârnind durere și revoltă-n zone . Cu « trenul foametei» eu am sosit De la Moldova până în Bihor, Iar la Băița Plai m-am și grăbit Să-ncalec pe- un flămând excavator Ca pe un cal cu greabăn oțelit De care și acum îmi este dor...” Descompunere Uitat de toţi , se descompune-n haldă, Uraniul, un uriaș raton, În gaz periculos, letal – radon, O boare umedă, adesea caldă, Ce, invizibilă, țăranii - i scaldă Cu silicoza-nfiptă în pulmon, Într-un târziu și rece abandon, Lângă Biharea tainică, înaltă... Clocește într-un cuib de minereuri Pasărea neagră , oarbă, insipidă; În galerii - mormane de deșeuri
Un faraon din Est , prin defileuri, Luat-a pradă multă și morbidă... Fundațiile de uraniu Pietroaie –au strâns de pe-a Băiței vale, După ce explozii le-au urnit din loc, Țăranii ce și-au spus că au noroc Și nu mai merg din sus să le prăvale. Acelea ce aveau zeci de chintale Spartu-le-au ei, fierbând pe sub cojoc: Le-au înălțat în zid sub boloboc Spre cer ca în cetăți medievale... După o vreme, dinții - au început Să li se clatine în alveole Și mult răritu-s-a și-acel sărut Ce îl dădeau nevestei pe cupole... Apoi sfârși și –al tinerilor rut În satele schimbate-n necropóle...
Se dedică unchiului meu Balaci Ioan , fost miner și veteran de război, a fost capturat pe front în Ungaria şi dus prizonier în Germania, fapt care a provocat multă vreme suspiciunea autorităţilor comuniste
Pe Prut , în patru ´ș´unu, când Oștirea Trecu ca să redobândim Unirea Și mă bătui cu bolșevicul rus ! Apoi ,trimis de Rege spre Apus, Luptai cu ungurul și neamțul. Firea Ţăranilor din Binş e că iubirea Față de sat, de toate –i mai presus. Domnul a dat să-mi fie iarăşi bine Și cote am plătit , că mi-a fost milă, De bieții orășeni, că n-au pe nime´ ...
Yüklə 162,98 Kb. Dostları ilə paylaş:
|