Nu s-a găsit de două zile-ntregi...”
Când au ieșit din șut, plini de pelagră,
Au întâlnit , din schimbul doi, colegi :
N-au mai intrat în temnița cea largă,
Ci au clamat lozinci și-au spart bodegi...
46 - In dimineața zilei de luni, 8 august l988, negăsind pâine în chioșcul alimentar ce deservea pe minerii din Băița Plai , minerii au protestat viguros, determinând intervenția rapidă a autorităților comuniste care, temându-se de o nouă mineriadă , asemănătoare cu aceea din Valea Jiului din l977, au aprovizionat chioșcul cu alimentele necesare, informația fiindu-mi dată de verișoara mea Cornelia Hendea (căsătorită Popa), din Nucet, pe atunci vânzătoare la chioșcul de alimente situat în Băița Plai și de unii pensionari mineri , martori oculari ai răzmeriței (n.a.)
Un dialog la cutremur
În amintirea puternicului cutremur din seara zilei de 3 martie 1977 din România, resimțit și în tenebrele minelor de la Băița
-
”Ce poate să azvârle din morminte
Ortacule,atâtea oase-uscate ?
O fi a Judecăţii Zi, ori poate,
Adânc cutremur ce ne-aduce aminte
Că lumea noastră nu-i deloc cuminte?”
-
Astă omenire, zilnic se abate,
De legea simplă din bătrâna carte
Ce pare acu΄, nu ordin. Rugăminte!...”
Cutremure mai dese dau de ştire
Zvârlind pe morţi ca pe cartofi afară
Că vine Dies Irae ? Ce iubire
A Lui, ne-ar mai salva ca-odinioară ?
În mina din Băița , al Morţii Mire
Iar cântă Requiem -ul la vioară...
Spor de radiații
Tuturor minerilor nedreptăţiţi în stabilirea şi plata pensiilor pentru invaliditate ori limită de vârstă
Vreo patrusute galerii miniere
Pân΄ la –nălțimea de o mie o sută,
Ar face - dacă-ar fi acum cusute
Ca franjurile de la mari artere,
Din ce a mai rămas din șantiere-
Distanța din Băița –n Marea Scită
Cu valurile atinse de ispită
Prin stropii scurși din haldele mizere.
Șvaițer atomic aruncat în silă
La bieți pensionari ce bat la poartă
Să ceară la Palat 47 frânturi de milă
Că au slujit la Impărăția Moartă:
Vechime, adeverință cu ștampilă
Și spor de radiații ce nu iartă..
47 Palat - este vorba de Palatul Companiei Naţionale a Uraniului de la Ştei, clădire impozantă clădită pe timpul sovieticilor (n.a.)
Lavra Pecerska din Băița
Mormintele atomice din Munte
Fac din Băița românească Lavră 48
De care rar se spune vreo palavră
Al jafului atâtor zeci de junte.
La început s-a căutat grăunte
Dintr-un metal râvnit de orice javră,
Ori pentru obiect de cult din havră 49
Până când crestele ajuns-au ciunte.
Moaște-au ajuns minerii de îndată
Ce n-au aprins uraniu în cădelniți:
În timp ce-un junghi îi fulgeră prin spată
Cu-atrocitatea unei șurubelniți,
Ei poartă o aură iradiată
Scurtând al vieții fir pe –a lor vârtelniți...
48 Lavră- mânăstire mare sau adevărat sat mânăstiresc în unele țări ortodoxe precum Rusia ori Grecia, unde călugării stau în chilii separate (n.a.)
49 Havră-templu, sinagogă, clădire în care se oficiază slujbe religioase (n.a.)
Vino, tu, Moscovă, ridică-ți morții...
Vino, tu, Moscovă, ridică-ți morții
Ce-ai semănat prin plaiul cu uraniu;
Pune-le giulgi de cuarțit pe craniu
Și-așează-i cu blândețe-n fața porții.
Numără - n palmele trudite orții-
Rublele mici cu poleieli de staniu- ;
Aici, pe la Băița, în chip straniu
S-au betegit vecinii și consorții.
Tu nu i-ai prevenit când ei, sub Munte,
Naivi și harnici, limpezi cum sunt pruncii,
Secretul praf închis într - un grăunte,
Tot căutau sub flamura poruncii...
Argint aveau doar pe mustăți cărunte,
În timp ce Moartea se livra în uncii...
Arderea pe rug a documentelor
΄Nainte de-a se-ntoarce –n Uniune
Sovieticii au ars munți de hârtii:
Facturi, contracte, borderouri mii,
Chitanțe, planuri, hărți ,cunune
De -angajamente , listele cu nume,
State de plată şi topografii,
Agende, cataloage , garanţii,
Bilanțuri, ordine secrete-n lume.
Cei care-au vrut să-și facă doctorate
Pe-aici s-au plâns că nu sunt documente;
Au ars în în Ştei și la Băița, frate,
Mai rău ca la Berlin în vremi demente...
Nimic n-a mai rămas, nici pe la sate
Dintr-o hârțogărie cu patente...
Un Iov la Marea de Azov
Cu ce l-aș compara pe rus ? Cu Iov !
Turme de țări vasale-n jur , bogate,
Pe glob se întindea pe-o jumătate,
Păzită aprig cu Kalașnikov.
La Marea Galileii de Azov,
Azi cere pravoslavnica dreptate
Să-l apere din față și din spate,
Să nu-l închidă-n Gulagul ostrov.
Nevasta lui și prietenii îl ceartă
Și-i spun să-L blesteme pe Dumnezeu
Care i-a rupt pe la Donețk din hartă
Și turmele i-a sfâșiat c-un leu.
El, la pământ, într-una tace,- i iartă,
Dar prinde iar puteri ca un Anteu !...
Sfârșitul călătoriei
Se dedică lui Balaci Vasile din Șebiș , unul din responsabilii construirii rampei de descarcare a uraniului la Halmeu în vagoanele de tip rusesc spre a fi transportat în interiorul U.R.S.S.
La frontiera din Halmeu, convoiul
Secret al trenului oprea din mers:
O macara cu clonț prelung , pervers
´Nălța încet vagonul cu burtoiul
Plin de uraniu greu pentru războiul
Cel nuclear - infam , nedemn de vers.
Evenimentul este fapt divers:
Pe malul Tisei mută-se gunoiul !
Atât de –ngrozitoare era crima
Că nu o cuprindea ecartamentul,
Nimica nu vedea pe- aici prostimea:
Cum măcinişul este armamentul
Și cum înlocuieşte pedestrimea
De care se –ngrozea tot Occidentul...
La gara din Halmeu
În drum spre Maramureșul istoric
Trecut-am azi prin gara din Halmeu
Și am aflat că jos, lângă rambleu,
De- așezi chiar și un Geiger 50 preistoric,
Acul devine-ndată euforic
Și se asvârle-ndată ca un leu ,
După un bivol plin de minereu:
Dostları ilə paylaş: |