Pervîi Șakăt 34
-”Știut e că-n oricare-a lumii mină,
(Pe –a noastră ruşii o botează Pervîi Șakăt
Și unde ne închidem cu alt lacăt,
Rugându-ne de lampa cu lumină),
Se-armează , pe trei schimburi, cu tulpină
Lungi galerii, de nu le dai de capăt,
Numai cu lemn de brad și nu în treacăt.
De ce-ar fi coniferul doar de vină ?
E mai ușor. Atunci când al lui spate
Urmează sub povară să se rupă,
Prinde-a trosni: semn de calamitate
Și dă de știre la întreaga trupă
Să se retragă; -n urmă să nu cate
Că mina - ndată golul îşi astupă...”
34 Pervîi Șakăt - Întâia mină sau mina principala (rusă).
Trenurile cu uraniu (indicativele)
La gara nouă –n Ștei se –adună pline
Vagoanele cu vânăt minereu;
Tineri soldați , armați cu un Zebeu 35
De strajă stau la ce s-a scos din mine.
Începe - apoi să pufăie pe șine
Un tren atomic special şi greu:
Beiuș, Holod , Oradea , spre Halmeu,
Trei garnituri pe zi , de nu mai bine.
La graniță , osii, se pun, mai late,
Containerelor ce duhnesc a crimă;
Ostașii-au adormit cu pușca-n spate,
Neștiind că –ncet naveta îi suprimă.
Din drum nu au facut nici jumătate
Iar oasele de pietre se comprimă.
35 Zebeu, pușcă mitralieră model ZB l926, produsă de compania cehă Zbrojovka Brno (de unde denumirea de ZB) ,cu asistența uzinei Skoda, armă folosită și de soldații români în timpul celui de al doilea război mondial (n.a.)
Frumosul Sașa 36 din Leningrad
Era frumos Sașa. Cu ochi albaștri.
Născut în Leningrad, Oraș Erou,
Maestru la garotki 37 și tangou,
Preafericit în munții cu Zoroaștri.
Nu se uita în cârciumi la piaștri;
Unde vedeau tavariscii - un cavou,
El le spunea c-ar fi doar un potou
La care- ajung cândva doar cei sihaștri.
Însă -ntr-o bună zi, la - Oradea Mare,
Croitu-și-a costum la patru ace;
În Ștei, pe strada Lenin, la plimbare
L-a ocărât un narkom 38 prea - locvace
Că-i „vrag naroda”39 ”porc” şi ”burjui mare”
Și l-a trimis acasă în găoace !
36 Frumosul Sașa- povestea lui Alexandru (Saşa) Gherghelenic mi-a fost relatată de doamna prof. Ana Marossy şi întărită şi precizată cu amănunte de dl.ing. Gelu Rădoiu din Cluj, ambii muncind în perioada exploatării uraniului la Ștei (n.a.)
37 Garotki- un fel de joc asemănător cu popicele, foarte popular printre rușii de la Sovrom –Kwarțit de la Băița Plai și Ștei (n.a.)
38 Narkom, prescurtare de la narodnîi komisar- comisar al poporului între l9l9-1946 (n.a.)
39 Vrag naroda - duşman al poporului (rusă).
-
”Boje moi ! Mașina esti, șofieur niet !”
Atât de mare-i noua basculantă,
Încât ca să ajungi l-al ei volan,
Îți trebuia o scară, mult elan,
Nebun curaj, când coborai pe pantă.
Ce roată uriașă și ce jantă !
În ladă- pântec de Leviathan
Să-nghită minereul lui Satan,
Păzit de vreun soldat cu ochii-n fantă.
Se spune că atunci, pe acea vreme,
Un biet mujic trimis de-al său Soviet,
Fost-a cuprins pe rât de mari dileme,
Căci nezărind în sus nimic concret
La ZIL 40 -ul cel enorm, a prins a geme:
-
”Boje moi ! 41 Mașina esti, șofieur niet!”
40 ZIL ( de la ”Zavod s Imenem Lihachova” care a luat ființă pe locul fostei uzine AMO (Avtomobilnoe Moskovskoe Obshchestvo-Fabrica de automobile Moscova,fondată în 1924); aici, denumirea ZIL se referă la modelul ZIL 130, camion greu, de producție sovietică,de mare capacitate, utilizat masiv la transportul zăcământului de uraniu de la minele din Băița Plai la cele trei mori de măcinare din Ștei și de aici la gara din același orășel (n.a.)
41 - Boje moi !- Dumnezeul meu ! (rusă) - povestea mi-a fost relatată de către aceeaşi doamnă prof.Ana Marossy.
Dostları ilə paylaş: |