Cartea de uraniu
Yüklə 162,98 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- „tovarăşul S.S.I.D.”
|
Noi cerșim din poartă-n poartă...”
Acum am putea spune: Munții noștri-uraniu poartă / Dar cine-i Înalta Poartă ? Munții noștri... Au au fost sfredeliți cu lăcomie vreme de mii de ani, de au ajuns ca o colosală bucată de șvaițer prin care poate de acum să urle în voie vântul , provocând groaza, ca altădată prin gurile de lup ale stindardelor de luptă ale dacilor... Prin munții noștri și –au vârât ghearele mâinilor nesățioase aproape toate neamurile pământului, de la agatârși ,romani și turci, până la austrieci, unguri și rusi. Va veni oare rândul noilor invadatori de peste Ocean, a canadienilor de la Gold Corporation și care să prefacă Apusenii noștri într-un noroi fără nici o valoare? Pe acești munți blânzi, lăsați mai ales acum de izbeliște, s-au urcat extrem de multe broaște râioase, munți lăsați de bunul Dumnezeu românilor care nu au știut (cu excepția lui Horea și Avram Iancu), cum să-i apere. Un fiu al acestor munți, juristul Victor Ciorbea, ajuns prim ministru al României, nu a știut nici el să-i apere. Nici el, nici cei care au venit dupa el. In lipsa unei apărări guvernamentale firești, va trebui ca oamenii locului să se apere singuri. Sovieticii, după ce s-au retras de la Băița, au avut grijă să ardă toate documentele și actele contabile, toate scrisorile de trăsură, toate avizele de expediere, toate facturile, toate înscrisurile și scriptele care au dovedit imensa și totodată intensiva exploatare și transportare a uraniului măcinat la morile din Stei spre centralele atomo- electrice ori spre buncărele nucleare. Dl ing. Anstasă Hristodor, născut la Niculițel în Dobrogea a fost multă vreme director al exploatării miniere Bihor. Este omul sub conducerea căruia s-a efectuat cea mai mare pușcătura din istoria exploatarii : l743 de găuri în care s-au vârât calupuri de dinamită de diferite dimensiuni în muntele de uraniu. Muntele a fost ras de pe suprafața pământului ... Un om a carui viață a fost un tratat despre exploatarea pe viu a uraniului. Pe mâinile sale au apărut niște pete, un fel de pecingine ca aceea de pe fruntea lui Gorbaciov de mai târziu... Inginerul cu care am stat de vorbă pe când eram reporter a estimat intr-o convorbire publicată in ziarul Crișana din Oradea că sovieticii ar fi cărat în jur de 24. ooo de tone de uraniu în valoare de peste l.68o.ooo ooo dolari... Acum, la tezaurul nerecuperat de la Moscova se poate adauga foarte bine și tezaurul inestimabil de la Băița... După istoricul Florian Banu, rușii ar fi cărat din Munții Bihorului l7 288 tone de uraniu metal... Indubitabil, însă industria mineritului uraniului din această parte a României a dus la ridicarea de la temelie a mii și mii de așezări și la schimbarea peisajului rustic de altădată al micilor căsuțe acoperite cu paie și cu geamuri cât palma... Casele minerilor bihoreni au răsărit ca și ciupercile după ploaie... După ploaia atomică care a scăldat în șuvoaiele ei neobișnuite, periculoase și atrăgătoare totodată, toată această frumoasă depresiune a Țării Beiușului și până departe la Ștei, Băița, Nucet ori Vașcău... Cuptoarele aproape inofensive de ars fier s-au preshimbat peste noapte în mojaruri uriașe pentru pisat minereul de uraniu... Vechiul fier de odinioară a fost înlocuit de un alt fier, cu mult mai periculos și care s-a nimerit să se găsească tocmai în aceste locuri cu aspect paradisiac... 23 Fodor Dumitru, Pagini din istoria mineritului, Editura Infomin, Deva, 2005, Vedinaș Ioan Călin, Contribuții privind exploatarea zăcământului de la Măgura- Faerag din perimetrul minier Certej în condiții de eficiență economică, teză de doctorat, Universitatea din Petroșani, 2009, Popescu Gheorghe, Geologia economică a aurului, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2007, Haiduc Ilie, Industria aurului din România, Imprimeriile Adevărul S.A., București, l940. Explozia muntelui de uraniu Deși încearcă –n zori să se explice Minerilor, umed, să perforeze, Aproape toți , fără ca să le pese Ca iepurii se –avântă spre colnice... Cum nimeni nu e-n stare să-i înfrice Și vor să spargă norme, fără spese, Dau găuri pe uscat , mai rare- ori dese, Ca premii mari la leafă să -și ridice. Chiar rușii sunt mirați de hărnicie Și –aduc uimiţi calupuri de trotil Să le împingă - n gaura mnerăie;
După ce toți, retrasu-s-au tiptil, Tot muntele se surpă –n gălăgie De amuțește- al păsărilor tril... Cele mai mari salarii... Micul dejun costa doar şase lei Şi cuprindea cinci feluri de bucate; Mâncau minerii –n Plai , pe săturate, Şi planul depăşeau, de obicei. S- au petrecut pe aici mici odisei: Când se săpa prin neagra cavitate Cu mijloace de –o mare simplitate Peste o sută metri - n lună, ehei !!! Au câştigat vreo doi ΄ ş ΄pe mii şi premii Șefi de brigadă harnici ca Ispas... 24 Mineri sub biciul foamei şi al vremii, Să povestească abia de - au mai rămas La focul de la marginea Poienii Unde a făcut şi Horea un popas... 24 Este vorba de Gheorghe Ispas, care în calitate de șef al unei brigăzi de mineri a reusit sa spargă toate normele existente la Băița, ca un fel de Stahanov român al locului, înregistrând câștiguri enorme (n.a.) Monologul şefului biroului personal, poreclit „tovarăşul S.S.I.D.”
Yüklə 162,98 Kb. Dostları ilə paylaş:
|