Chirurgia general Intrebarea n
a) Răspândirea gazului de-a lungul spaţiilor fasciale b)
Yüklə 1,83 Mb.
|
|
a) Răspândirea gazului de-a lungul spaţiilor fasciale b) Creşterea presiunii în spaţiile fasciale drept urmare a edemului c) Dereglarea circuitului sangvin ca urmare a trombozei vaselor periferice d) Tromboza spontană a arterelor magistrale e) Multiplicarea rapidă a microorganismelor --------------------------------------------------------------------- 50. Intrebarea nr. 50: CM. Infecţia anaerobă neclostridiană se poate manifesta clinic sub formă de flegmon cu afectarea vastă a următoarelor ţesuturi: a) Pielea (dermatită) b) Țesutul subcutanat celuloadipos (celulită) c) Țesutul conjunctiv (fasciită) d) Muşchii (miozita) e) Țesutul osos (osteomielita) --------------------------------------------------------------------- 51. Intrebarea nr. 51: CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se petrece: a) Pe cale hematogenă b) Prin bătături, fisuri ale pielii c) Pe cale limfogenă d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii) e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului --------------------------------------------------------------------- 52. Intrebarea nr. 52: CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului. a) Subcutanat b) Tendinos c) Pandactilita d) Periunghial (paronichia) e) Cutanat --------------------------------------------------------------------- 53. Intrebarea nr. 53: CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege: a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei --------------------------------------------------------------------- 54. Intrebarea nr. 54: CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare: a) Se remarcă foarte rar b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii c) Este remarcat în majoritatea cazurilor d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat --------------------------------------------------------------------- 55. Intrebarea nr. 55: CM. Ce localizare a colecției purulente este definită drept panarițiu? a) Suprafața palmară a falangei distale a degetului mâinii b) Suprafața plantară a falangei distale a degetului piciorului c) Spațiul celuloadipos al antebrațului Pirogov-Parona d) Regiunea periunghială a degetului mâinii e) Suprafața dorsală a falangei proximale a degetului mâinii --------------------------------------------------------------------- 56. Intrebarea nr. 56: CM. Ce afirmații caracterizează veridic panarițiul periunghial (paronihia)? a) Procesul poate căpăta o evoluție cronică b) La compresiune de sub repliul periunghial se elimină puroi c) Infecția se dezvoltă în urma traumatismului regiunii eponihiale și paronihiale d) În regiunea cuticulei apare o durere moderată, tumefiere și hiperemie e) Procesul purulent se poate extinde spre suprafața palmară a falangei distale sub formă de "clepsidră" --------------------------------------------------------------------- 57. Intrebarea nr. 57: CM. Ce afirmații caracterizează just panarițiul osos? a) Poate căpăta evoluție cronică b) Panarițiul degetului I și V se poate răspîndi spre spațiul celuloadipos profund al antebrațului c) De regulă, reprezintă consecința tratamentului inoportun al panarițiului subcutanat d) Infecția pătrunde în os prin fisuri cutanate e) Se localizează tipic pe falanga distală --------------------------------------------------------------------- 58. Intrebarea nr. 58: CS. Modificările radiologice în cazul panarițiului osos apar: a) Peste o zi după debutul bolii b) Peste 3-5 zile după debutul bolii c) Peste 5-7 zile după debutul bolii d) Peste 10-12 zile după debutul bolii e) Peste 1,5-2 luni după debutul bolii --------------------------------------------------------------------- 59. Intrebarea nr. 59: CM. Indicați formele anatomice ale flegmonului suprafeței dorsale a mâinii. a) Abcesul cutanat b) Flegmonul spațiului mediopalmar c) Flegmonul interfalangian (comisural) d) Flegmonul subcutanat e) Flegmonul subaponeurotic --------------------------------------------------------------------- 60. Intrebarea nr. 60: CM. Care sunt cauzele principale ale dificitului ponderal la bolnavii chirurgicali? a) Întreruperea alimentării normale în timpul examinărilor preoperatorii b) Însuşi procesul patologic, de care suferă bolnavul c) Administrarea antibioticelor, ce diminuează asimilarea substanţelor nutritive d) Starea deprimată a bolnavilor şi pierderea poftei de mîncare în aşteptarea intervenţiei chirurgicale e) Limitarea alimentaţiei după operaţia chirurgicală --------------------------------------------------------------------- 61. Intrebarea nr. 61: CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism? a) Albumina în sînge b) Protrombina în sînge c) Globulina în sînge d) Proteina generală în sînge e) Limfocitele în sînge --------------------------------------------------------------------- 62. Intrebarea nr. 62: CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă: a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100 b) Masa (kg) / talia (m2) c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm e) Masa (g) / talia (cm2) --------------------------------------------------------------------- 63. Intrebarea nr. 63: CS. Ce valori corespund obezităţii morbide în conformitate cu indexul masei corporale? a) 18,5-24,9 b) 25,0-29,9 c) 30,0-34,9 d) 35,0-39,9 e) 40 şi mai mult --------------------------------------------------------------------- 64. Intrebarea nr. 64: CS. La care bolnavi este indicată alimentarea enterală? a) Ce au tract gastrointestinal funcţional, însă nu se pot alimenta adecvat per/os b) Ce au fistulă a intestinului subţire c) Ce au ocluzie intestinală d) Ce au hemoragie gastro-intestinală e) Ce au diaree severă --------------------------------------------------------------------- 65. Intrebarea nr. 65: CM. Pentru care bolnavi este indicată alimentarea parenterală? a) Ce au suportat rezecţia vastă a intestinului subţire b) Ce suferă de diabet zaharat c) Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică d) Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după hemoroidectomie e) Aflaţi în stare de comă neurologică --------------------------------------------------------------------- 66. Intrebarea nr. 66: CM. Ce complicaţii sunt tipice pentru obezitatea morbidă? a) Boala hipertonică b) Diabetul tip II c) Osteomielita d) Afecţiunile articulaţiilor e) Litiaza biliară --------------------------------------------------------------------- 67. Intrebarea nr. 67: CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru obezitatea morbidă? a) Distrofia lipidică a ficatului b) Dereglări tromboembolice c) Probleme de ordin psihosocial d) Dereglări endocrine e) Boala ulceroasă --------------------------------------------------------------------- 68. Intrebarea nr. 68: CM. Ce metode de alimentare enterală există? a) Prin sondă nazogastrică b) Prin gastrostomă c) Prin sondă eso-gastrică Sengstaken-Blakemore d) Prin sondă (tub) rectală e) Prin cateter, plasat în vena subclaviculară --------------------------------------------------------------------- 69. Intrebarea nr. 69: CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele: a) Hemoragia b) Doloritatea c) Leziunea organelor interne d) Dehiscenţa marginilor plăgii e) Şocul --------------------------------------------------------------------- 70. Intrebarea nr. 70: CM. Intensitatea durerii în plagă este în dependenţă de următorii factori: a) Rapiditatea producerii plăgii b) Intensitatea hemoragiei c) Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate d) Caracteristica obiectului traumatizant e) Capacitatea răspunsului imun --------------------------------------------------------------------- 71. Intrebarea nr. 71: CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori: a) Starea hemodinamicii sistemice b) Rapiditatea producerii leziunii c) Adîncimea plăgii d) Starea sistemului coagulant e) Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă) --------------------------------------------------------------------- 72. Intrebarea nr. 72: CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor? a) Tocată b) Lacerată c) Tăiată d) Prin armă de foc e) Ocazională --------------------------------------------------------------------- 73. Intrebarea nr. 73: CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală? a) La locul de muncă b) Prin înţepare c) Mixtă d) Tăiată e) Ocazională --------------------------------------------------------------------- 74. Intrebarea nr. 74: CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare. a) Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă b) Pericol mare de lezare a structurilor interne c) Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare d) Hemoragia externă nu este semnificativă e) Apar după muşcături ale animalelor --------------------------------------------------------------------- 75. Intrebarea nr. 75: CS. Indicaţi cel mai infectat tip de plagă. a) Tocată b) Prin înţepare c) Contuzionată d) Tăiată e) Muşcată --------------------------------------------------------------------- 76. Intrebarea nr. 76: CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în: a) Recent infectate b) Aseptice c) Necrotice d) Putride e) Purulente --------------------------------------------------------------------- 77. Intrebarea nr. 77: CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de: a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut b) 104 (10.000) pe un gram de ţesut c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut d) 102 (100) pe un gram de ţesut e) 101 (10) pe un gram de ţesut --------------------------------------------------------------------- 78. Intrebarea nr. 78: CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante? a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal --------------------------------------------------------------------- 79. Intrebarea nr. 79: CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc? a) Zona necrozei traumatice primare b) Zona edemului traumatic c) Zona canalului plăgii d) Zona de comoţie moleculară e) Zona necrozei terţiare --------------------------------------------------------------------- 80. Intrebarea nr. 80: CM. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc? a) Prezenţa a trei zone de traumare b) Se vindecă prin intenţie primară c) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii d) Gradul înalt de infectare e) Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor --------------------------------------------------------------------- 81. Intrebarea nr. 81: CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă: a) Vindecării secundare b) Formării şi reorganizării cicatricei c) Regenerării d) Vindecării primare e) Inflamaţiei --------------------------------------------------------------------- 82. Intrebarea nr. 82: CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)? a) Limfocitele b) Fibroblaştii c) Macrofagii d) Leucocitele neutrofile e) Trombocitele --------------------------------------------------------------------- 83. Intrebarea nr. 83: CS. Ce reprezintă prin sine ţesutul granulant? a) Ţesut epitelial, ce acoperă treptat defectul marginilor plăgii b) Ţesut cicatriceal dur c) Ţesut necrotic cu o concentraţie înaltă a microorganismelor d) Ţesut conjunctiv fin cu capilare nou formate e) Cheag dens în plagă, ce se formează în urma adeziei şi agregării trombocitelor şi trombozei capilarelor şi venulelor --------------------------------------------------------------------- 84. Intrebarea nr. 84: CS. De unde începe epitelizarea plăgii? a) De la mijlocul plăgii b) Din profunzimea plăgii c) De la marginile plăgii d) De la cea mai vascularizată zonă a plăgii e) Uniform de pe toată suprafaţa --------------------------------------------------------------------- 85. Intrebarea nr. 85: CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor: a) Sub crustă b) Regenerarea primară amînată c) Regenerarea secundară d) Regenerarea primară e) Regenerarea secundară precoce --------------------------------------------------------------------- 86. Intrebarea nr. 86: CS. Cum se produce de regulă vindecarea plăgilor superficiale? a) Prin regenerare secundară b) Prin regenerare primară amînată c) Sub crustă d) Prin regenerare primară e) Prin regenerare secundară precoce --------------------------------------------------------------------- 87. Intrebarea nr. 87: CS. La complicaţiile locale ale plăgilor se referă: a) Şocul hemoragic b) Şocul traumatic c) Sepsisul d) Supuraţia plăgii e) Sindromul de intoxicaţie --------------------------------------------------------------------- 88. Intrebarea nr. 88: CM. Care sunt complicaţiile plăgilor în faza a treia a procesului de plagă (faza formării şi reorganizării cicatricei)? a) Hemotoraxul b) Eventraţia c) Caşexia d) Sepsisul e) Cicatricea keloidă --------------------------------------------------------------------- 89. Intrebarea nr. 89: CM. Ce se referă la măsurile de prim ajutor în caz de plagă? a) Imobilizarea extremităţii lezate b) Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii c) Aplicarea pansamentului aseptic pe plagă d) Administrarea antibioticelor e) Aplicarea garoului hemostatic --------------------------------------------------------------------- 90. Intrebarea nr. 90: CM. Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii infectate include: a) Aplicarea cuarţului pe plagă b) Drenarea plăgii c) Excizia ţesuturilor necrotizate d) Înlăturarea corpilor străini din plagă e) Revizia plăgii --------------------------------------------------------------------- 91. Intrebarea nr. 91: CS. Ce tip de sutură se aplică după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii prin armă de foc? a) Sutură primară b) Sutură primară amînată c) Sutură secundară precoce d) Sutură secundară tardivă e) Suturi nu se aplică --------------------------------------------------------------------- 92. Intrebarea nr. 92: CS. Pentru liza mai rapidă şi înlăturarea ţesuturilor necrotice din plagă se utilizează: a) Antibiotice b) Peroxid de hidrogen c) Unguente hidrosolubile (levosin, levomicol) d) Fermenţi proteolitici e) Acid boric --------------------------------------------------------------------- 93. Intrebarea nr. 93: CM. În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului? a) La bolnavii cu ciroză hepatică b) La bolnavii cu hipotonie c) La bolnavii cu hemofilie d) La bolnavii ce primesc anticoagulante e) La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă --------------------------------------------------------------------- 94. Intrebarea nr. 94: CS. Într-o plagă abdominală vastă cu eviscerarea organelor interne primul ajutor medical constă în: a) Administrarea antibioticelor b) Aplicarea unui pansament aseptic larg c) Prelucrarea marginilor plăgii cu o soluţie antiseptică d) Suturarea urgentă a plăgii e) Lavajul organelor eviscerate cu orice soluţie antiseptică --------------------------------------------------------------------- 95. Intrebarea nr. 95: CS. Suturile primare amânate se aplică pe plagă: a) Peste 5-6 zile după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii, pînă la dezvoltarea ţesutului de granulaţie b) Imediat după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii c) După dezvoltarea granulaţiilor, însă pînă la dezvoltarea ţesutului conjunctiv d) După excizia ţesutului de granulaţie ce s-a format în plagă e) După dezvoltarea ţesutului conjunctiv şi a fenomenului de contracţie a plăgii --------------------------------------------------------------------- 96. Intrebarea nr. 96: CM. Indicaţi preparatele ce sunt recomandate pentru tratamentul plăgilor purulente în faza a doua a procesului de plagă. a) Fermenţi proteolitici b) Unguente hidrosolubile c) Unguente liposolubile d) Alcool etilic e) Unguent de solcoseril şi actovegin --------------------------------------------------------------------- 97. Intrebarea nr. 97: CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii. a) Trauma arterei magistrale Yüklə 1,83 Mb. Dostları ilə paylaş:
|