Radio France și alții împotriva Franței
30 martie 2004
Această cauză privea condamnarea unor jurnaliști radio în urma difuzării la radio timp de
24 de ore a unei serii de buletine de știri care atribuiau unui fost subprefect un rol activ
personal în deportarea a mii de evrei în 1942. Reclamanții s-au plâns, în special, de o
încălcare a dreptului lor de a comunica informații drept urmare a sancțiunilor și măsurilor
impuse împotriva lor de instanțele franceze.
Curtea a hotărât că nu a fost încălcat art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenție,
constatând că măsurile luate împotriva reclamanților nu au fost disproporționate în raport
cu scopul legitim urmărit, și anume protecția reputației sau a drepturilor altora, și puteau
așadar să fie considerate ca fiind necesare într-o societate democratică. În ceea ce
privește, în special, buletinele de știri în litigiu, acestea citau un articol detaliat și bine
documentat și un interviu publicat într-o revistă săptămânală respectată. Cu toate acestea,
în buletinele de știri se susținea că fostul subprefect a recunoscut că „a organizat plecarea
unui convoi de deportați către Drancy”. Potrivit Curții, această afirmație nu reflecta în mod
corect articolul sau interviul publicat. În plus, cu toate că ulterior buletinele de știri au fost
ușor modificate și menționau că persoana în cauză a negat alegațiile, buletinul de știri
inițial a fost totuși difuzat de mai multe ori.
Dostları ilə paylaş: | 
