Universitatea de stat de medicină Şi farmacie,,nicolae testimiţanu” departamentul pediatrie teste pentru examenul de licenţĂ medici rezidenţi pediatri chişinău 2012
CM Care din afirmaţii corespund celor 10 paşi pentru a deveni "spital prieten al copilului"
Yüklə 1,09 Mb.
|
CM Care din afirmaţii corespund celor 10 paşi pentru a deveni "spital prieten al copilului":a) Să ajute mamele să alăpteze în prima jumătate de oră după naştere b) Să se respecte regimul alimentar c) Să nu ofere copiilor alte alimente decât laptele matern d) Să practice "rooming in-ul" e) Să încurajeze alăptarea la cererea copilului
a) Protecţia împotriva infecţiei b) Protecţia faţă de alergie c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii d) O mai bună dezvoltare psihomotorie e) Risc pentru diabet infantil
a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a lundul limbii către partea din spate a gurii e) Mandibula se ridică apăsând laptele
b) Bărbia copilului atinge sânul c) Mamelonul arată aplatizat d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior e) Laptele va fi găsit insuficient în sân
a) Alimentele întrebuinţate sunt eliminate fără efort, fără contracţia muşchilor abdominali b) Este însoţită de simptomatica vegetativă, dereglările de poftă de mîncare, dispoziţie c) Regurgitare apare peste 45-60 min după alimentare d) Poziţia orizontală a stomacului la regurgitări e) Alte cauze - slăbiciunea sfincterului cardiei însoţit de dezvoltarea satisfăcătoare a porţiunii piloric
a) Lipsa sau deficitul de neuroni în ganglionii plexului Auerbach în esofag b) Hipertonusul sistemului simpatic ca rezultat al hipoxiei, encefalopatiei c) Se desfăşoară tabloul clinic după naştere d) Voma apare peste 25-30 minute după alimentaţie e) Voma ca regulă înainte de alimentare
a) pozitionarea nou-nascutului b) plasarea nou-nascutului pe o saltea incalzita sub o sursa de caldura radianta c) aspirarea continutului nazofaringian d) stimularea tactila e) alimnetarea nou-nascutului
a) 10-15 sec b) 15 - 30 sec c) 30-60 sec d) 1 minut e) Mai mult de 1 minut
a) Nou-născutul nu respiră b) Nou- născutul nu-şi reia singur respiraţia c) Frecvenţa cardiacă scade d) N-născutul îşi va relua respiraţiile spontane e) Poate apărea intrauterin
a) Folosirea balonului şi a măştii b) Medicaţia c) Introducerea sondei endotraheale d) Ventilarea cu presiune pozitivг e) Stimularea tactilă
a) Obstrucţia căilor respiratorii b) Dereglarea schimbului de gaze c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare d) Boala membranelor hialine e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare
a) Fracturi costale b) Stop cardiac c) Ruptura hepatică d) Pneumotorax e) Ruptură de claviculă
a) Eritrocitoza b) Hipotermia c) Apnea d) Vicii cardiace congenitale e) Pneumotoraxul
a) [ntroducerea sondei endotraheale în glotă b) Fixarea capului nou-născutului c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei
a)Se dezvoltă la toţi n-n b) Se manifestă la n-n cu infecţie intrauterină c) Se manifestă la n-n dismaturi d) Este legată de colonizarea intestinului n-n cu stafilococi e) Este un semn al ocluziei intestinale
a) Omfalita catarală b) Gangrena bontului ombilical c) Sindrom Bekwit d) Ombilic amniotic e) Ulcer ombilical
a) Piuria ombilicului b) Toate enumerate c) Edemul inelului ombilical d) Infiltraţia ţesutului adipos în jurul ombilicului e) Limfangita
a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul) b) Terapia locală c) Antibioticoterapia d) Preparate antifungice e) Preparate imunomodulatoare
a) Soluţie 1% genţian de violet b) Nizoral c) Unguent de levorină d) Soluţie kastelani e) Amfotericină B
a) Debut la 1 - 4 zi b) Evoluţie "fulger" c) Detresă respiratorie d) Meningită e) Evoluţie lentă
a) Debut la 1 - 4 zi b) Evoluţie "fulger" c) Detresă respiratorie d) Meningită e) Evoluţie lentă
a) Febră b) Inhibare c) Hiperexcitare d) Bombarea fontanelei e) Convulsii
a) Bradicardie b) Tahicardie c) Tonus muscular diminuat d) Tonus muscular mărit e) Hipotensiune arterială
a) Scorul Apgar mic şi persistent (0-3 puncte şi mai mult de 5') b) pH mai mic de 7,2 c) pH mai mare de 7,0 d) Convulsii e) Coma
a) Creşterea în sânge a glucocorticoizilor b) Creşterea nivelului de eritrocite şi a volumului de sânge circulant c) Tahicardie d) Tensiunea arterială scăzută e) Creşterea debit volumului cardiac
a) Epuizarea sistemului simpato-adrenergic b) Hipotensiune arterială c) Tahicardie dColaps e) Hipovolemie
a) Hemotransfuzie b) Introducerea plasmei, albuminei c) Soluţii cristaloide dSânge placentar e) Dopamină
a) Bradicardie b) Tahipnee c) Tiraj intercostal şi sternal, retracţia sternului d) Cianoză la inspiraţia aerului din cameră e) Hipotensiune arterială
a) Glucocorticoizi b) Eofilina c) Piracetamul d) Mucosolvanul e) [Indometacina
a) Dereglări metabolice b) Sindromul coagulării intravasculare diseminate c) Enterocolita ulcero-necrotică d) Pneumotorax e) Hemoragie intraventriculară
a) Prevenirea colabării alveolelor b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe c) Reglează microcirculaţia în plămâni d) Condiţionează clearance-ul mucociliar e) Actiune bactericida contra florei aerobe
aTahipnee mai mare de 60 b) Tiraj intercostal c) Cianoză la respiraţie cu aer înconjurător d) Tahicardie e) Pareza intestinală
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă b) Nivelul Bi în ombilic egal cu 40 mcmol/l c) Predomină Bi directă d) Creşterea Bi pe oră - 5-6 mcmol/l e) Anemie în sângele periferic
a) Boala Mincovschii-Şofar b) Galactozemia c) Atrezia coledocului d) Incompatibilitatea după sistemul ABO e) Hipotireoidism
a) Apare în primele 24 ore de viaţă b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital e) E legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte
a) Incompatibilitate ABO b) Incompatibilitate Rh factor c) Antigen Rh rar întâlnite d) Antigene sistem Liuteran e) Hipotirioza la mama
a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l c) Evoluţie ondulatorie d) Durata icterului mai mult de 20 zile e) Nivelul bilirubinei la sfîrşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/
a) Anemie cu reticulocitoză b) Acidoza metabolică c) Hipoglicemia d) Icter din primele ore de viaţă e) Hepatosplenomegalia
a) Icterul tegumentelor din prima oră de viaţă b) Creşterea pe oră a bilirubinei - 6-7 mcmol/l c) Nivelul bilirubinei - 30 mcmol/l d) Nivelul builirubinei la 24 ore de viaţă - 170 mcmol/l e) Anemie
a) Enterocolita ulcero-necrotică b) Embolia c) Dereglări de electroliţi d) Policitemia e) Stop cardic cu edem pulmonar
a) Rubeola congenitală b) Toxoplasmoza congenitală c) Forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului d) Sindromul "bilei groase" e) Sindromul Gilbert
a) Proba Coombs indirectă b) Proba agregat-hemaglutinin după Idelson c) Concentraţia de bilirubină în apele fetale dUltrasonografia e) Determinarea fermenţilor placentari
a) Imunocorecţia la gravide b) Hemosorbţia, plasmafereza c) Indicaţia anti - D globulinei d) Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei e) Însămînţarea artificială de la donor cu Rh negativ
a) fruntea ingusta b) fruntea lata c) faciesul rotund d) macroglosia e) faciesul mongoloid
a) 65 -75 ml/kg/corp. b) 85-90 ml/kg/corp. c) 110 - 120 ml/kg/corp d) 130 - 150 ml/kg/corp e) 160 -175 ml/kg/corp.
a) Culoarea galben - aurie b) Culoarea cafeniu - deschisă c) Scaun incolor d) Culoarea cu adaus verzui e) Scaun sangvinolent
a) α-fetoproteina b) Lungimea femurului fătului stabilit ecografic c) Testul cu oxitocină d) Estriolul în urină la mamă e) Diametrul biparietal al capului la făt
a) Morfologic b) Neuromuscular c) Indicele ponderal d) Concomitent morfologic şi neuromuscular e) Tabelele centile
a) Icter fiziologic îndelungat b) Sincainogeneza manifestă c) Insuficienţa suprarenalelor d) Trauma natală frecventă e) Policitemia
a) Deshidratare b) Infecţia intrauterină c) Hemoragia subarahnoidiană d) Hipotrofia congenitală e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv
a) Hipotermie b) Hipertermie c) Persistenţa canalului arterial d) Fosa ovală deschisă e) La nou-născuţi care s-au născut în asfixie uşoară
a) Reflexul de căutare b) Reflexul Robinson c) Reflexul Babinschii d) Reflexul Moro e) Reflexul de supt
a) Anemie b) Şoc c) Ductus arteriosus persistent d) Policitemie e) Septicemie
a) Hipotermie b) Hipovolemie c) Sindromul copilului abia născut d) Ventilaţie neadecvată e) Policitemie
a) Hipovolemie pronunţată b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central c) Prezenţa anemiei pronunţate d) Nici una din cele enumerate mai sus e) Hipervolemia
a) Este limitat de obicei de un os b) Poate fi cauzat de boala hemoragica a nou-nascutului c) Est eo hemoragie subperiostala d) Este o hemoragie aponeurotica e) Dispare la prima saptamina de viata
a) Nivelul Hb în primele zile de viaţă - 150 g/l b) Nivelul glucozei - 3,5 mmol/l c) Cantitatea de leucocite - 20 x109 /L d) Nivelul trombocitelor - 200 x109 /L e) pH sanguin - 7,1
a) Nu a recuperat la a 2-a săptămână de viaţă greutatea de la naştere b) Doarme lungi perioade de timp c) Scaunele sunt reduse sau absente d) Copilul rămîne continuu la sân e) Eliminarea redusă de urină
a) Protecţia împotriva infecţiei b) Protecţia faţă de alergie c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii d) O mai bună dezvoltare psihomotorie e) Risc pentru diabet infantil
a) Copilului i se oferă alte alimente, diferite de laptele matern b) Copilului i se oferă biberon c) Se limitează numărul de alăptări d) Se limitează durata suptului e) Se alăptează noaptea
a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea b) Tahicardie c) Pulsul în normă d) Puls slab, filiform e) Simptomul "petei palide" 3 secunde şi mai mult
a) Eritrocitoza b) Hipotermia c) Apnea d) Vicii cardiace congenitale e) Pneumotoraxul
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă b) Fixarea capului nou-născutului c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei
a) Apnee b) Aspiraţie de meconiu vîscos c) Menţinerea pCO2 la nivel de 60 mm col Hg şi mai mult d) Oxigenarea ineficace cu masca e) Reţinerea pO2 la nivel de mai puţin de 45mm col Hg
a) Scăderea greutăţii corporale cu 2 şi mai multe sigme (al 10- lea percentil şi mai jos) b) Scăderea analogică a datelor antropometrice (perimetrul cranian şi a cutiei toracice, lungimea) c) Stratul adipos subcutanat subţire d) Scăderea greutăţii corporale cu 1,5 sigme (al 10-lea percentil şi mai mult) e) Sdtratul adipos subcutanat ingrosat uniform
a) De tip abdominal b) De tip toracic c) Cu murmur vezicular d) Cu crize de apnee e) 20-30 respiratii pe minut
A.sinusita purulentă B. bronşiolită C.pleurezie supurativă D. diaree E. guturai 87. CM. Care sunt indicaţiile pentru spitalizarea copilului cu infecţii respiratorii virale?
88. .CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii virale la copii?
89. CM. Ce predelecţii sezoniere sunt caracteristice pentru enterovirusuri?
90. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile respiratorii virale acute la copilul mic?
91..CM. Ce măsuri de profilaxie a infecţiilor respiratorii virale sunt indicate pentru copii?
92.CM. Ce remedii antivirale se utilizează în infecţiile respiratorii?
93CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea copiilor de vîrstă mică?
94CS. Care este cel mai frecvent factor etiologic ai bronşitelor acute la copii?
95. CM. Care sunt manifestările clinice în bronşită obstructivă?
96. CM. Ce mecanizme patogenice sunt implicate în realizarea bronşitei obstructive?
97. CM. Care sunt semnele de pericol la copilul cu infecţie respiratorie?
98. CS. Factorul cu potenţial înalt de inducere a hiperactivităţii bronşice este:
99. CM. Simptomatologia bronşiolitei acute include:
100. CM. Care sunt semnele etiologiei bacteriene în bronşita acută?
101.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută?
102.CM. Tratamentul copilului cu wheezing include:
103.CM. Bronşită acută este caracterizată prin următoarele date fizicale:
104.CM. Tactica medicală în bronşita acută la copil prevede:
105.CM. Tratamentul bronşitei acute cu expectoraţii purulente prevede:
106.CS. Profilaxia căror stări de fon se efectuează în faza acută a infecţiei respiratorii?
107.CS. Ce investigaţii paraclinice sunt indicate în bronşitele acute la copil?
108.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută? A. carbocisteina B.bromhexina C.tusuprexul D.libexina E. lazolvanul 109. CS. Noţiunea de bronşită recidivantă este determinată de:
110. .CS. Care este semnul clinic distinctiv pentru bronşitele obstructive?
111. CM. Bronşita cronică la copil este o maladie :
112. CM. Care sunt factorii cauzali pentru acutizările de bronşită cronică?
113.CM. Factorii de risc în bronşita cronică la copil sunt:
114. CM. Care sunt variantele clinice ale bronşitei cronice la copil?
115. CM. Bronşita cronică obstructivă la copil se prezintă cu :
116. CM. Ce remedii antibacteriene sunt indicate în acutizarea bronşitei cronice la copil în condiţiile medicinei de familie?
117. CM. Care sunt indicaţiile pentru antibioticoterapie în acutizarea bronşitei cronice?
118. CM. Programul de fluidificare a secreţiilor bronşice la copii cu bronşită cronică prevede administrarea:
119. CM. Cu ce maladii este necesar de a efectua diagnosticul diferenţial la copil cu bronşite repetate?
120. CM. Care sunt principiile terapeutice în acutizarea bronşitei recidivante?
121. CS. Pentru care situaţie clinică copilul cu bronşite repetate va fi considerat vindecat complet?
E.episoadele de bronşită nu-s mai frecvente de 1/an 122..CM. Ce manifestări clinice pot fi prezente la copil în remisia bronşitei recidivante?
123.CM. Factorii etiologici în pneumoniile acute de domiciliu sunt:
124.CS. Factorul etiologic în pneumonia franco-lobară este:
125. CM. Care sunt particularităţile de evoluţie a pneumoniei cu focare confluente?
126. CM. Pentru pneumonia acută la copilul mic sunt caracteristice următoarele manifestări clinice
127. CM. Care sunt complicaţiile purulente extrapulmonare în pneumonia acută?
128..CS. Diagnosticul etiologic de certitudine al pneumoniei acute se stabileşte în baza:
129. CM. Care sunt indicaţiile pentru internare în secţie pediatrică a copilului cu pneumonie?
130. CS. Copilul cu pneumonie severă trebuie supravegheat şi tratat în condiţii de:
131. CS. Care este mecanismul de infectare în pneumonia acută?
132..CS. Antibioticul de elecţie în pneumonia acută de domiciliu la copilul mic este:
133.CM. Eficacitatea antibioticoterapiei în pneumonia acută este determinată de:
134.CM. Ce complicaţii pleuropulmonare se pot dezvolta la etapa de convalescenţă în pneumoniile copilului?
135. CM. Tabloul auscultativ în pneumonia acută este specificat prin:
136. CM. Terapia antibacteriană în pneumonia acută a şcolarului va include:
137. .CM. Programul terapeutic al pneumoniei acute necomplicate prevede:
138. CM. Ce remedii antibacteriene pot fi utilizate în pneumonia acută la copil cu probleme alergologice?
139. .CM. Pentru ce durată a pneumoniei se constată o evoluţie trenantă?
140. CS. Aspiraţia de corp străin în căile respiratorii este mai frecventă la:
141. CM. În aspiraţia de corp străin cu mecanism de supapă la copil se prezintă:
142. CM. Care sunt directive evolutive ale aspiraţiei corpului străin la copil?
143. CM. Ce investigaţii paraclinice sunt informative pentru aspiraţia de corp străin?
144. CM. Criteriile diagnostice de certitudine în aspiraţia de corp străin sunt:
145. .CS. Ce procedeu terapeutic este indicat în aspiraţia de corp străin:
146. .CM. Programul terapeutic la copilul cu aspiraţia de corp străin prevede:
147. CM. Ce corpi străini cel mai frecvent pot fi aspiraţi de copii?
148. CM. Criteriile radiologice diagnostice în aspiraţia de corp străin la copil sunt:
149. .CM. Diagnosticul diferenţial în aspiraţia de corp străin se face cu:
ptome clinice de debut în aspiraţie de corp străin sunt:
151..CM. Care sunt direcţiile evolutive în aspiraţia de corp străin la copil?
152. CM. Tusea în boala bronşiectatică se caracterizează prin:
153. CM. Ce complicaţii pulmonare se pot dezvolta la copiii cu boala bronşiectatică?
154.. CS. Ce investigaţie este necesară pentru diagnosticul de certitudine în boala bronşiectatică?
155..CM. Diagnosticul diferenţial în tusea cronică se va efectua cu:
156..CM. Fibroza chistică se caracterizează prin:
157..CM. Care sunt formele clinice ale mucoviscidozei la copil?
158.CM. Criteriile semnificative pentru mucoviscidoză sunt:
159.CM. Sindromul Kartagener se manifestă prin:
160.CS. Care sunt manifestările clinice în hipoplazia pulmonară?
161.CM. Ce metode explorative sunt informative pentru hipoplazia pulmonară:
162.CM. Care sunt caracteristicele imagistice ale pulmonului hipertransparent?
163.CS. Diagnosticul pozitiv în fistula traheobronşică este confirmat prin:
164.CM. Emfizemul lobar congenital se manifestă prin:
165.CM.Pneumoniile prin hipersensibilizare includ următoarele entităţi:
166. CM. Tabloul clinic în toxocaroză include următoarele semne: A. sindrom febril B. torace în carenă C. dureri musculare D. dispnee, wheezing E. raluri bronşice, pulmonare 167. CS. Histiocitoza ”X” pulmonară este determinată de: A. celule Langerhans B. celule atipice C. sideroblaşti alveolari D. metaplazie celulară pavimentoasă E. plasmocite 168. CM. Care sunt factorii etiologici în pneumoniile prin hipersensibilizare? A.actinomicete B.aspergilus C.pneumocystis carinii D.penicilina E.proteina laptelui de vacă 169..CM.Manifestările extrapulmonare în toxocaroză sunt: A. craniotabes B. sindrom convulsiv C. keratită, irită D. hepatomegalie nedureroasă E. erupţii cutanate 170. CS.Criteriile paraclinice diagnostice în toxocaroză este: A. hiperbilirubinemie indirectă B. leucopenie C. hipoimunoglobulinemie E D. granulom cazeos pulmonar E. granulom eozinofilic în ficat 171) CS Indicaţi ce reprezintă mortalitatea infantilă: a) reprezintă mortalitatea copiilor nou-născuţii într-un an calendaristic b) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 1 an, raportat la 1000 nou-născuţi vii (pentru o anumită perioadă de timp) c) reprezintă mortalitatea copiilor internaţi în staţionare d)reprezintă letalitatea populaţiei în vârstă de 0-18 ani e) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 5 ani, raportat la 1000 nou-născuţi vii (pentru o anumită perioadă de timp) 172) CS Indicaţi în ce perioadă de vârstă copiii au tendinţa de generalizare a infecţiilor: a) în perioada de sugar b) în perioada de nou-născut c) în perioada de antepreşcolar d) în perioada de preşcolar e) în perioada pubertară 173) CS Indicaţii pentru care perioadă de vârstă a copilului este caracteristică pierderea fiziologică în greutate: a) sugar b) nou-născut c) copii în vârstă de 4-7 ani d) copii în vârstă de1-3 ani e) şcolar mic 174) CS Prematur se consideră copilul născut până la termenul:
175) CS Indicaţi termenul când, conform OMS, se recomandă prima aplicare a nou-născutului la sân: a) în primele 30 de minute de la naştere b)după 2 ore de la naştere c) după 6 ore de la naştere d) după 18 ore de la naştere e) după 24 ore de la naştere
a) 180-220 g/l b) 100-90g/1 c) 90-85 g/l d) 80-70 g/l e) 70-60g/1 177) CS Nivelul granulocitelor şi agranulocitelor din sângele periferic al nou-născuţilor se egalează la:
178) CM Indicaţi pentru care perioade ale copilăriei este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive la copil: a) perioada vârstei pubertare b) perioada de şcolar mic c) perioada de preşcolar d) perioada de sugar e) perioada de nou-născut
180) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada primului trimestru (primele 12 săptămâni) de sarcină: a) pot interveni factori cu acţiune teratogenă b) se pot produce mutaţii şi aberaţii cromozomiale c) se pot forma vicii congenitale de dezvoltare d) poate fi afectată creşterea masei fătului e) poate fi afectată sinteza de surfactant
a) creştere accelerată a masei fătului b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la mamă la făt c) formarea ţesuturilor şi a organelor d) sinteza maximă de surfactant e) diferenţierea intensă a ţesuturilor 182) CM Indicaţii motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este încadrată în perioadele critice ale copilăriei: a) se menţine încă imunodeficienţa fiziologică b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită catabolismului anticorpilor materni c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi formarea reflexelor condiţionate 183) CM Indicaţi particularităţile perioadei de nou-născut: a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologică în greutate, criză genitală etc) b) creştere staturo-ponderală lentă c) creştere staturo-ponderală rapidă d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor subcorticale 184) CM Indicaţi pentru care copii este caracteristică imunodeficienţa fiziologică: a) nou-născuţi b) sugari c) copii în vârstă de 1-3 ani d) copii în vârstă de 4-6 ani e) adolescenţi 185) CM Indicaţi ce particularităţi sunt caracteristice perioadei de preşcolar (vârsta de 3-7 ani): a) ritm de creştere comparativ cu alte perioade mai lent b) ritm de creştere accelerat c) apariţia dinţilor definitivi d) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomoţiei) şi creşterea independenţei e) patologia dominată de boli contagioase, cronicizarea unor patologii 186) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada ultimului trimestru (ultimele 12 săptămâni) de sarcină: a) formarea de vicii congenitale de dezvoltare b) afectarea creşterii fătului şi naşterea cu masă mică c) sensibilizare sporită a mamei şi a fătului în cazuri de conflict pe factor Rh şi sistemul de grup ABO d) afectare hipoxică a SNC al fătului e) naştere prematură sau naştere cu semne de dismaturitate 187) CM Indicaţi particularităţile caracteristice ale perioadei antepreşcolare (vârsta copilului 1-3 ani): a) are loc încetinirea vitezei de creştere b) erupţia dinţilor de lapte se încheie c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe d) activitatea motorie este dezvoltată e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi băieţi 188) CM Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de dezvoltare a copilului: a) începe schimbarea dentiţiei de lapte cu cea permanentă b) are loc dezvoltarea intensă a intelectului c) se manifestă diferenţe de comportament a fetiţelor şi băieţilor d) are loc intensificarea creşterii, în special a membrelor e) se manifestă evident diferenţele morfologice în funcţie de sex 189)Notaţi indicii coagulagramei la nou-născutul sănătos: a. trombocite 150 – 400 b. fibronogenul 1,5-3 g/l c. timpul protrobinic 13 – 16 sec d. timpul tromboplastinic 45 – 65 sec e. timpul trombinic 7-9 sec 190) CS Indicaţi în care culuar centilic se încadrează talia copilului, apreciată ca „joasă”: a) 25 -75 centile b) 10 - 25 centile c) 25 -50 centile d) 3 -10 centile e) 0 - 3 centile 291) CS Indicaţi cărui culuar centilic corespunde aprecierea „foarte jos " pentru vârstă: a) 25 - 75 centile b) 25 - 50 centile c) 10 - 25 centile d) 3 - 10 centile e) 0 - 3 centile 192) CS Copilul eutrof are un indice ponderal încadrat între: a) 0,99-0,90 b) 0,9-1,1 c) 1,1-1,2 d) 0,89-0,76 e) 1,1-1,4 193) CS Indicaţi ce reprezintă indicele ponderal:
194) CM Indicaţi care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în primul an de viaţă: a) tiroida b) timusul c) suprarenalele d) glandele sexuale e) hipofiza
196) CM Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic: a) talia b) caracterul creşterii ponderale anuale c) numărul dinţilor permanenţi d) prezenţa semnelor sexuale secundare e) "vârsta osoasă"
a) mai jos de culoarul centilic 10 b) mai sus de culoarul centilic 75 c) mai jos de culoarul centilic 3 d) când parametrii apreciaţi sânt la o distanţă mai mare de 2 culoare centilice e) mai sus de culoarul centilic 90 198) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatometrie:
199) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
200) CM Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
201) CS Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii sănătoşi de vârstă fragedă:
202) CS Indicaţi factorii principali care influenţează dezvoltarea afectivă a copilului: a) sentimentul de dragoste în familie b) autoritatea celor din jur c) educaţia membrilor familiei d) gradul de instruire a părinţilor e) climatul afectiv (emoţional, sentimental) favorabil în mediul de creştere
a) reflexul Perez b) reflexul Robinson c)reflexul Babchin d) reflexul Moro e) reflexul de trompă 204) CS Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi: a) reflexul de sprijin b) reflexul de trompă c) reflexul mersului automat d) reflexul de apucare Robinson inferior e) reflexul Babchin 205) CS Evidenţiaţi factorii predispozanţi pentru edem cerebral la copii în primul an de viaţă: a) reţea vasculară cerebrală bine dezvoltată b) reflux venos dificil c) hidrofilitatea ţesutului cerebral d) predominarea proceselor de inhibare asupra celor de excitare e) permeabilitate sporită a barierei hematoenfalice 206) CS Indicaţi prin ce se manifestă ,,complexul de înviorare” la copilul sugar: a) prin zâmbet b) prin gângurit c) prin mişcări active şi energice în membre d) prin plâns e) prin clipire 207) CS Dezvoltarea neuropsihică a copilului include: a) dezvoltarea motorie a copilului b) dezvoltarea cognitivă a copilului c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului d) dezvoltarea senzorială a copilului e) creşterea perimetrului cranian 208) CS Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârstă de 1-6 luni: a) prezintă zâmbet involuntar în somn b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute începând de la vârsta de 2 luni c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni e) imită mişcări complexe 209) CS Indicaţi care sunt componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârsta de 6-9 luni: a) stă bine în şezut b) bate în masă c) sună din jucării sunătoare d) manifestă reacţie de bucurie faţă de cântec, muzică e) distinge chipurile străine şi cele din familie 210) CS Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă include: a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume către vârsta de 6 luni c) gângureşte d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.) e) formează silabe 211) CS Care sunt particularităţile circulaţiei sangvine cerebrale la copii în primul an de viaţă: a) reţea vasculară şi capilară bine dezvoltată b) reţea vasculară şi capilară slab dezvoltată c) reflux sangvin dificil d) flux arterial bogat e) reflux venos adecvat prin venele diploice doar după dezvoltarea acestora, odată cu închiderea fontanelelor 212) CS Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului nou-născut: a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului auditiv şi a celui vizual e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-palidar 213) CS Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6 ani: a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară 214) CS Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 1 an: a) merge singur b) ia cana şi bea singur c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.) d) are un vocabular de 8-10 cuvinte e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului 215) CS Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice la copii:
216) CS Selectaţi formele de abuz asupra copilului:
217) CS Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân: a) imediat după naştere (în primele 30 minute) b) la 2 ore după naştere c) la 12 ore după naştere d) la 6 ore după naştere e) la 24 ore după naştere
a) metoda volumetrică b) formula Filatov c) formula Zaiţev d) formula Tur e) metoda calorică (energetică) 219) CS Copiilor, alimentaţi artificial, complementul se indică: a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) înafară de cea lactată, pe care o primeşte 220) CS Ce reprezintă suplimentul? a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.) b) surplusul de masă corporală acumulat c)formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni 221) CS Metoda alternativă este utilizată: a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului d)în caz de alimentaţie naturală a sugarului e) în alimentarea copilului preşcolar 222) CS Metoda complementară este utilizată: a) în caz de alimentare artificială a sugarului b) în caz de alimentare naturală a sugarului c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului d) în caz de alimentare mixtă a sugarului e) în alimentarea copilului preşcolar 223) CS Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte: a) copilul suge mult timp şi des b) copilul refuză să sugă c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua d) scaunele sunt scunde e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună) 224) CS Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural: a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări complimentare şi apă c) doar alimentare la sân la cerere d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare e)2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare 225) CS Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici: a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult b) la vârsta copilului de 6 luni c) la vârsta copilului de 1 an d) la vârsta copilului de 10-12 luni e) la vârsta copilului de 1,5 ani 226) CM Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului: a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente c) copilul are deja primii dinţi d) copilul are mai mult de 4 luni e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară consumării produselor noi 227) CM Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 3-7 ani: a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări) b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore d) numărul de alimentări/zi egal cu 3 e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore 228) CM Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de nutriţie la copii: a) alimentare artificială neadecvată b) utilizarea excesivă a unor produse c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni d) introducerea tardivă a alimentelor complementare e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni 229) CM Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci: a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei b)conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor c) conţine factori imuni de protecţie d) conţine alfa-lactoză e) conţine beta-lactoză 230) CM Ce reprezintă alimentaţia complementară: a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte) c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni 231) CM Indicaţi ce reprezintă diversificarea alimentaţiei sugarului: a) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte b) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni c) alimentaţia complementară, administrată sugarului începând cu vârsta de 6 luni d) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte) e) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele 232) CM Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei: a) alimentaţia îmbogăţită a mamei b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea d) administrarea de lichide suplimentare mamei e) eliberarea maximă de lapte a sânilor 233) CM Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară: a) plasarea frecventă a copilului la sân b) plasarea rară a copilului la sân c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân d) patologiile extragenitale ale mamei e) medicaţia cu antibiotice 234) CM Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne: a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă b) corpul copilului e întors spre corpul mamei c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul d) corpul copilului e lipit de corpul mamei e) mama susţine sânul cu o mână 235) CM Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot duce la tulburări de nutriţie: a) alimentare cu formule lactate diluate excesiv b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a alimentelor complementare c) alimentare cu formule lactate neadaptate d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni 236) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului: a) retard în creştere b) nutriţie scăzută c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc) d) abilităţi motorii de mestecare întârziate e) dezvoltare neuro-psihică întârziată 237) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului: a) dezvoltarea fizică accelerată b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care pot fi contaminate d) risc crescut de boală diareică acută e) risc crescut de alergie alimentară 238) CM Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman: a) limfocitele T, B b) macrofagii c) anticorpii antivirus d) imunoglobulinele de tip A, M e) calcitonina 239) CM Indicaţi recomandările practice, oferite mamelor ce alăptează, menite să stimuleze reflexul de prolactină: a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară c) aflarea permanentă a mamei alături de copil d) poziţionare şi aplicare corectă la sân e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă a sugarului 240) CM Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani: a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi) b) dietă hipoalergică c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul caloric) d) dietă vegetariană e) dietă cu cantitate redusă de sare Yüklə 1,09 Mb. Dostları ilə paylaş:
|