Universitatea de stat de medicină Şi farmacie,,nicolae testimiţanu” departamentul pediatrie teste pentru examenul de licenţĂ medici rezidenţi pediatri chişinău 2012

Febra

Erupţii maculopapuloase frecvente

Semne respiratorii

Stomatita, gingivita

Poliadenopatia

931.CM Semnul Filatov-Koplik în rujeolă se distinge prin:

1. Apare în 1-a 2-a zi de boală şi persistă 2–3 zile

2. 
   Apare în ziua a 4-a–a 5-a de boală şi persistă 4–5 zile
   
3. 
   Este de culoare albă pe mucoasa obrajilor
   
4. 
   Este de culoare roşie pe palatul moale
   
5. 
   Petele nu sunt confluente
   

932.CM Artrita în rubeolă se caracterizează prin:

1. Afectarea articulaţiilor mari, în special a celor coxo-femurale

2. Afectarea articulaţiilor mici

3. 
   Dureri, tumefacţii articulare şi periarticulare
   
4. 
   Apariţia concomitent cu erupţia sau imediat după ea
   
5. 
   Frecvenţa mai mare la persoanele de genul masculin
   

933.CM Diagnosticul diferenţial al rubeolei se face cu:

1. 
   Mononucleoza infecţioasă
   
2. 
   Varicela
   
3. 
   Infecţia cu enterovirusuri
   
4. 
   Rujeola
   
5. 
   Infecţia cu virusul urlian
   

934.CM În tratamentul meningoencefalitei herpetice se vor utiliza:

1. 
   Antiinflamatoare nesteroidiene
   
2. 
   Antibiotice (intrarahidian)
   
3. 
   Tratament de dezintoxicare şi deshidratare
   
4. 
   Acyclovir
   

5. Virolex

935.CM Tabloul clinic al herpesului simplu cutanat se caracterizează prin:

1. 
   Semne catarale pronunţate
   
2. 
   Prurit, durere, „arsură” în regiunea pielii afectate
   
3. 
   Erupţii pustuloase diseminate
   
4. 
   Erupţii veziculoase în grupuri
   
5. 
   Eroziuni superficiale după spargerea veziculelor
   

936.CM Indicaţi complicaţiile specifice ale varicelei (prin virusul varicelozosterian):

1. 
   Pneumonia primară
   
2. 
   Encefalita (cerebelita)
   
3. 
   Meningita purulentă
   
4. 
   Hepatita
   
5. 
   Erizipelul
   

937.CM Indicaţi complicaţiile neurologice în varicelă:

1. Meningoencefalita seroasă

2. 
   Meningoencefalita purulentă
   
3. 
   Poliradiculoneuropatia
   
4. 
   Mielita
   
5. 
   Panencefalita sclerozantă
   

938.CM Tumefacţia parotidelor în oreion are următoarele caracteristici:

1. 
   Întotdeauna unilaterală
   
2. 
   Produce dureri la masticaţie
   
3. 
   Are consistenţă păstoasă
   
4. 
   Dureroasă la apăsare
   
5. 
   Secreţie salivară abundentă
   

939.CM Orhita în oreion trebuie diferenţiată de:

1. 
   Orhoepididimita gonococică
   
2. 
   Varicocel
   
3. 
   Hernia inghinală
   
4. 
   Tumoarea cordului feniculor
   

5. Orhita cu virusuri Coxsackie

940.CM Diagnosticul diferenţial în pertussis se va face cu:

1. Difteria faringiană

2. 
   IRA
   
3. 
   Parapertussis
   
4. 
   Mucoviscidoza pulmonară
   
5. 
   Varicela
   

941.CM În care perioade ale bolii, în secreţiile orofaringiene se identifică cocobacilul pertussis?

1. Ultimele zile ale perioadei de incubaţie

2. 
   Perioada catarală
   
3. 
   Perioada spasmodică (primele zile)
   
4. 
   Perioada spasmodică (săptămânile 3–4)
   
5. 
   În toate perioadele
   

942.CM În meningococemie la copii nu pot fi erupţii de tipul:

1. Hemoragii

2. 
   Peteşii
   
3. 
   Eritem nodos
   
4. 
   Vezicule
   
5. 
   Pustule
   

943.CM erupţia cutanată în meningococemie la copii este:

1. maculopapuloasă confluientă

2. 
   rozeoloasă punctiformă pe fundăl hiperemiat al pielii
   
3. 
   Hemoragică stelată, cu necroze centrale
   
4. 
   Localizată pe membrele inferioare şi coapse
   
5. 
   Hemoragică, fără necroze centrale
   

944.CM Diagnosticul gripei la copii poate fi confirmat prin:

1. 
   Datele epidemiologice
   
2. 
   Examenul bacteriologic
   
3. 
   Manifestările clinice
   
4. 
   USG organelor interne
   
5. 
   Examenul serologic
   

945.CM În gripă la copii nu se înregistrează:

1. 
   Exantem
   
2. 
   Tuse
   
3. 
   Semnul Filatov-Koplik
   
4. 
   Semne de intoxicaţie majoră
   
5. 
   Limfoadenopatie generalizată
   

946.CM Paragripa trebuie diferenţiată de:

1. Difteria laringiană

2. 
   Corp străin în laringe
   
3. 
   Tusea convulsivă
   
4. 
   Meningită
   
5. 
   Oreion
   

947.CM Sindroamele posibile în paragripă la copii sunt următoarele:

1. 
   Bronhoobstructiv
   
2. 
   De crup
   
3. 
   Cataral
   
4. 
   Limfoadenopatie
   
5. 
   Eruptiv
   

948.CM Indicaţi particularităţile adenovirozei la sugari:

1. 
   Obstrucţie nazală
   
2. 
   Conjunctivită catarală
   
3. 
   Diaree
   
4. 
   Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare
   
5. 
   Erupţii rozeolice
   

949.CM Semne de reper în adenoviroze la copii:

1. 
   Dureri în centură, vome repetate
   
2. 
   Debut subacut cu catar respirator progresiv
   
3. 
   Semne toxice generale moderate
   
4. 
   Tuse uscată
   
5. 
   Caracterul exudativ al inflamaţiei
   

950.CM Care simptome sunt caracteristice bronşiolitei în infecţia cu RS-virus la copii?

1. 
   Dispnee pronunţată
   
2. 
   Percutor – sunet „de cutie”
   
3. 
   Raluri crepitante
   
4. 
   Cianoză, acrocianoză
   
5. 
   Tuse bitonală
   

951.CM Terapia de urgenţă la etapa prespitalicească, în formele grave ale infecţiei cu RS-virus, include:

1. 
   Oxigen umectat
   
2. 
   Bronholitice (salbutamol)
   
3. 
   Antivirale
   
4. 
   Antibiotice i/m
   
5. 
   Multivitamine
   

952.CM Precizaţi afirmaţiile corecte privind enteroviroza la nou-născuţi:

1. 
   Semne clinice manifeste
   
2. 
   Mialgie epidemică
   
3. 
   Complicaţii bacteriene frecvente
   
4. 
   Evoluţie trenantă
   
5. 
   Disfuncţie intestinală
   

953.CM Sindroamele clinice de bază în enteroviroze la copii sunt:

1. 
   Pneumonia
   
2. 
   Angina herpetică
   
3. 
   Diareea
   
4. 
   Meningita
   
5. 
   Neurotoxicoza
   

954.CM În poliomielită se dezvoltă paralizii flasce ale:

1. Membrelor inferioare şi superioare

2. 
   N. facial
   
3. 
   Nervilor intercostali şi a diafragmei
   
4. 
   Laringelui
   
5. 
   Glotei
   

955.CM Care teste de laborator confirmă diagnosticul de poliomielită?

1. Analiza genomica a tulpinilor viralepolio

2. 
   Reacţia de neutralizare
   
3. 
   Reacţia de aglutinare
   
4. 
   Reacţia de fixare a complementului
   
5. 
   Reacţia de imunofluorescenţă
   

956.CM Shigeloza la copii poate realiza următoarele forme clinice atipice:

1. Holeriformă

2. 
   Dispeptică
   
3. 
   Inaparentă (asimptomatică)
   
4. 
   Hipertoxică
   
5. 
   Tifoidică
   

957.CM Salmoneloza la sugari trebuie diferenţiată cu:

1. 
   Escherichioze cu Esch. coli enteroinvazivă
   
2. 
   Klebsieloză
   
3. 
   Apendicita acută
   
4. 
   Holeră
   
5. 
   Invaginaţia intestinală
   

958.CM Diareea secretorie este caracteristică pentru:

1. 
   Shigeloze
   
2. 
   Salmoneloze
   
3. 
   Escherichioza cu Esch. enteropatogenă
   
4. 
   Escherichioza cu Esch. enterotoxigenă
   
5. 
   Holeră
   

959.CM Pentru escherichioza cu esch. coli enteropatogenă sunt caracteristice:

1. 
   Vome repetate, insistente
   
2. 
   Sindrom de deshidratare pronunţată
   
3. 
   Meteorism, scaune lichide, apoase, gălbui
   

4. Abdomen excavat

5. 
   Anus beant sau rezilent
   

960.CM Rolul germenilor condiţionat patogeni în apariţia bolii diareice acute la copii poate fi determinat prin:

1. 
   Izolarea lor din materiile fecale în peste 40% din cazuri
   
2. 
   Colonizarea masivă a intestinului cu unul şi acelaşi germene
   
3. 
   Apariţia anticorpilor specifici în titre mari
   
4. 
   Modificări hematologice
   
5. 
   Modificări urinare
   

961.CM Porţile de intrare în BDA la copii, provocată de Proteus mirabilis, sunt:

1. Tractul gastrointestinal

2. 
   Căile urinare
   
3. 
   Conjunctivele
   
4. 
   Leziunile tegumentare
   
5. 
   Nazofaringele
   

962.CM Diagnosticul de laborator al infecţiei rotavirale la copii include metode orientate spre depistarea:

1. 
   Antigenului rotaviral în materiile fecale
   
2. 
   Anticorpilor antirotavirali în sânge
   
3. 
   Nivelului crescut de glucoză în sânge
   
4. 
   Virionilor şi ARN-ului rotaviral în materiile fecale
   
5. 
   Modificărilor peisajului microbiologic intestinal
   

963.CM Criteriile de gravitate ale infecţiei rotavirale la copii sunt:

1. 
   Gradul de deshidratare
   
2. 
   Intensitatea icterului scleral şi tegumentar
   
3. 
   Frecvenţa şi caracterul scaunelor
   
4. 
   Modificările lichidului cefalorahidian
   
5. 
   Febra, dereglările neurovegetative şi circulatorii
   

964.CM Indicaţii de spitalizare a copiilor cu boli diareice vor fi:

1. 
   Diareea acută cu semne de deshidratare severă
   
2. 
   Diareea acută cu semne de deshidratare moderată la copii cu malnutriţie severă
   
3. 
   Diareea acută fără semne de deshidratare, cu febră (38ºC)
   
4. 
   Diareea persistentă, fără semne de deshidratare la copii de după 1 an
   
5. 
   Diareea sangvinolentă
   

965.CM rehidratarea orală în tratamentul diareii acute la copii nu va contribui la:

1. Stoparea diareii

2. 
   Prevenirea deshidratării
   

3. Micşorarea duratei diareii

4. 
   Reducerea frecvenţei scaunelor
   
5. 
   Micşorarea gradului de deshidratare
   

966.CM Diagnosticul dismicrobismului intestinal se bazează pe:

1. Anamneza bolii

2. 
   Radiografia abdominală
   
3. 
   Tabloul clinic şi evoluţia bolii
   
4. 
   Corpoculturi
   
5. 
   Electrocardiogramă
   

967.CM Factorii predispozanţi la dismicrobismul intestinal al nou-născutului sunt:

1. Acutizarea maladiilor cronice în timpul sarcinii la gravidă

2. 
   Alimentaţia artificială precoce
   
3. 
   Prematuritatea
   
4. 
   Alimentaţia naturală
   
5. 
   Născut de mamă purtătoare de HbsAg
   

968.CM Care dintre parametrii clinici şi paraclinici enumeraţi mai jos sunt indici de pronostic sever imediat în evoluţia hepatitei virale acute?

1. 
   Hepatomegalia importantă
   
2. 
   Splenomegalia
   
3. 
   Micşorarea progresivă a ficatului
   
4. 
   Prezenţa sindromului hemoragic
   
5. 
   Scăderea rapidă a titrului de AgHBs
   

969.CM Terapia cu corticosteroizi nu este indicată copiilor cu hepatită virală acută în:

1. 
   Forma severă a HVB la sugari
   
2. 
   Forma severă a HVE
   
3. 
   Forma malignă a HVB
   
4. 
   Forma severă a HVA
   
5. 
   Hepatita virală B forma medie+varicela
   

970.CM Afectarea sistemului reticulo-endotelial în mononucleoza infecţioasă la copii se manifestă prin:

1. 
   Mononucleare atipice în sângele periferic
   
2. 
   Hepatosplenomegalie
   
3. 
   Poliadenopatie
   
4. 
   Afectarea bronhiilor şi bonşiolelor
   
5. 
   Artralgii tranzitorii
   

971.CM Morbiditate maximă prin mononucleoza infecţioasă se înregistrează la:

1. 
   Sugari
   
2. 
   Preşcolari
   
3. 
   Adolescenţi
   
4. 
   Maturi
   
5. 
   Adultul tânăr
   

972.CM diagnosticul diferenţial în neurotoxicoză se va face cu următoarele boli grave:

1. 
   Encefalita
   
2. 
   Meningita, meningoencefalita
   
3. 
   Spasmofilia
   
4. 
   Oreionul
   
5. 
   Apendicita
   

973.CM numiţi elementele de pronostic nefavorabil în neurotoxicoză:

1. 
   Diagnostic şi tratament tardiv (fazele a 2-a şi a 3-a)
   
2. 
   Prezenţa sindromului de coagulare intravasculară diseminată
   
3. 
   Tahipnee
   
4. 
   Coma profundă
   
5. 
   Anemia
   

974.CS Care din formele de tuberculoză este de geneză primară ?

1. 
   tuberculoza nodulară
   
2. 
   tuberculoza infiltrativă
   
3. 
   tuberculoza diseminată
   
4. 
   tuberculoza g/limfatici intratoracici
   
5. 
   tuberculoza fibro-cavitară
   

975.CS Metoda principală de depistare a tuberculozei la momentul actual este: ?

1. 
   microradiografia cutiei toracice
   
2. 
   microscopia sputei la BAAR (bacili alcoolo-acido rezistenţi)
   
3. 
   metoda culturală
   
4. 
   microscopia luminiscentă
   
5. 
   radiografia cutiei toracice
   

976.CS Ce semn morfologic deosebeşte inflamaţia tuberculoasă de alte procese granulomatoase ?

1. 
   celule epitelioide
   
2. 
   celule gigante
   
3. 
   cazeum în centrul granulomului
   
4. 
   celule macrofagale
   
5. 
   celule limfocitare
   

977.CS Proba Mantoux cu 2 UT este hiperergică la copii:

A. de la 5 mm

2. 
   de la 10 mm
   
3. 
   de la 15 mm
   
4. 
   de la 17 mm
   
5. 
   de la 21 mm
   

978. Care din complicatiile tuberculozei primare est emai severa:

A. atelectazie

B. diseminatii miliare

C. formarea cavernei

D. disiminare bronhogena

E. pleurezie

979.CS Ce celule predomină în lichidul pleural în pleurezia tuberculoasă ?.

Neutrofile

Monocite

Limfocite

Eozinofile

Bazofile
980. CS Tuberculina prezintă

1. 
   tuberculoproteina purificată
   
2. 
   antigen specific
   
3. 
   alergeni nespecifici
   
4. 
   vaccin
   
5. 
   micobacterii vii
   

981.CS Cum se numeşte proba tuberculinică pozitivă pentru prima data?

1. 
   Reacţie tuberculinică hiperergică.
   
2. 
   Reacţie tuberculinică normoergică.
   
3. 
   Viraj tuberculinic
   
4. 
   Salt tuberculinic
   
5. 
   Infectat de tuberculoză.
   

982. CS Debutul mai frecvent al complexului tuberculos primar este ?

1. 
   acut
   
2. 
   subacut
   
3. 
   insidios
   

4. inapercept

5. 
   asimptomatic
   

983.CS Care sunt stadiile radiologice ale complexului tuberculos primar, cu excepţia ?

1. 
   pneumonic
   
2. 
   de resorbţie (bipolar)
   
3. 
   de organizare
   
4. 
   de petrificare
   
5. 
   de stabilizare
   

984.CS Alegeţi complicaţiile complexului tuberculos primar.

1. 
   miocardită
   
2. 
   formarea cavernei primare
   
3. 
   colită
   
4. 
   hepatită
   
5. 
   pancreatită
   

985.CS Metodele de depistare a adenopatiei tuberculoase la copii sunt cele enumerate, cu excepţia ?

1. 
   clinice
   
2. 
   radiofotografia medicală
   
3. 
   rentgentomografică
   
4. 
   testarea tuberculinică
   
5. 
   microscopia sputei
   

986.CS Pleurezia tuberculoasă se poate caracteriza prin următoarele tipuri de exudat, cu excepţia:

A. sero-citrin

B. hemoragic

C. purulent

4. 
   transudat
   
5. 
   colestatic
   

987.CS Ce modificări auscultative sunt ţn adenopatia tuberculoasă ?

1. 
   suflu amforic
   

2. respiraţie veziculară exagerată

3. 
   suflu bronşic
   
4. 
   murmur vezicular diminuat
   
5. 
   lipsa respiraţiei
   

988.CS Semnele clinice enumerate sunt posibile la examenul fizic în adenopatia tuberculoasă, cu excepţia ?

1. 
   paliditate
   
2. 
   mărirea ganglionilor limfatici periferici
   

3. cherotoconjunctivite

4. 
   matitate în ariile superioare ale plămânilor
   

5. eritemul nodular pe gambe

989.CS Complicaţiile adenopatiei tuberculoase enumerate sunt, cu excepţia:

1. 
   atelectazia
   
2. 
   diseminarea limfohematogenă
   

3. pleurezia tuberculoasă

4. 
   amiloidoza organelor interne
   
5. 
   fistula bronşică
   

990.CS Cea mai frecventă cale de răspândire a micobacterielor în organism în tuberculoza pulmonară diseminată este :

A. hematogenă

B. limfogenă

C. bronhogenă

D. lifohematogenă

E. limfobronhogenă
991. CS Modificările radiologice în plămânii la tuberculoza pulmonară diseminată miliară apar peste:

1. 
   14 – 21 zile
   
2. 
   5 – 10 zile
   

3. 7 – 14 zile

4. 
   3 – 4 săptămâni
   
5. 
   1 – 2 luni
   

992.CS Care din preparatele antituberculoase este contraindicat gravidelor ?

1. 
   izoniazida
   
2. 
   rifampicina
   

3. streptomicina

4. 
   etambutolul
   
5. 
   pirazinamida
   

993.CS Care din preparatele antituberculoase este contraindicat copiilor sub 6 ani ?

1. 
   streptomicina
   
2. 
   rifampicina
   
3. 
   pirazinamida
   
4. 
   izoniazida
   
5. 
   etambutolul
   

994. CS Chimioprofilaxia tuberculozei se efectuează cu:

A. Rifampicină

B. Izoniazidă şi Pirazinamidă

C. Pirazinamidă

D. Izoniazidă

E. Rifampicină şi Etambutol

995.CS După vaccinarea şi revaccinarea BCG sunt posibile următoarele complicaţii, cu excepţia:

A. abces rece

B. ulcer

C. cicatrice cheloidă

D. cicatrice de 4-8 mm la 1 an

E. limfadenite regionale

996.CS Care sunt complicaţiile mai frecvente a complexului tuberculos primar ?

1. 
   pleurezie
   
2. 
   hepatită
   
3. 
   diseminare bronhogenă
   
4. 
   bronşectazii
   
5. 
   atelectazia
   
6. 
   
   

997. CS Numiţi trei tipuri de control în cadrul programului de control infecţios:

A. Administrativ, izolarea, protecţie respiratorie personală

B. Administrativ, control tehnic, protecţie respiratorie personală

C. Izolarea, sisteme de ventilare, HEPA filtre

D. Sisteme de ventilare, protecţie respiratorie personală, HEPA filtre

E. toate cele de sus

998.CM Care din următoarele investigaţii confirmă diagnosticul TB?

1. 
   Radiografia toracică
   
2. 
   Detectarea bacililor cu proprietăţi acide în frotiu
   
3. 
   Proba cutanată cu tuberculină pozitivă
   
4. 
   Cultura pozitivă de M. Tuberculosis
   
5. 
   Cultura negativa
   
6. 
   
   

999.CM Care sunt vârstele ftiziogene pentru copii?

1. 0 - 1 ani

2. 4 – 5 ani

3. 1 – 3 ani

4. 5 – 6 ani

5. 12 – 14 ani

1000.CM Formele clinice ale tuberculozei diseminate miliare sunt următoarele:

A. tifoidă

B. pseudotumorală

C. pulmonară

D. meningeală

E. infiltrativă