Universitatea de stat de medicină Şi farmacie,,nicolae testimiţanu” departamentul pediatrie teste pentru examenul de licenţĂ medici rezidenţi pediatri chişinău 2012

poliurie/nicturie

polidipsie

anorexie

scaun instabil

scădere ponderală

704. CM. Selectaţi problemele de diagnostic diferenţial la debutul diabetului zaharat la copil:

1. 
   intoxicaţii accidentale
   
2. 
   encefalită
   
3. 
   maladii difuze ale ţesutului conjunctiv
   
4. 
   acidoze metabolice legate de anumite maladii ereditare de metabolism
   
5. 
   sindromul De Toni-Debre-Fanconi
   

705. CM. Tratamentul diabetului zaharat insulinodependent însumează următoarrele elemente importante:

1. alimentaţie specială

2. 
   exerciţii fizice efectuate regulat
   
3. 
   insulinoterapie cu adaptarea la domiciliu a dozelor de insulină şi autocontrol glicemic
   
4. 
   practicarea unui sport de performanţă
   
5. 
   educaţia medicală specifică a familiei, copilului şi celor apropiaţi
   

706. CM. Alegeţi principiile de bază ale alimentaţiei copilului diabetic:

1. planificarea alimentaţiei (meal planinning-ul) şi respectarea orarului meselor

2. 
   limitarea aportului lipidic, evitarea aportului de sare, glucide
   
3. 
   extinderea raţiei cu glucide în raport cu scăderea glicemiei
   
4. 
   individualizarea dietei fiecărui copil în parte în raport cu vârsta
   
5. 
   limitarea aportului de minerale
   

707. CM. Selectaţi complicaţiile insulinoterapiei

1. 
   alergie la insulină
   
2. 
   lipodistrofie
   
3. 
   fenomenul Somogy (hiperglicemie matinală ca rezultat al scoaterii glucozei din rezerve)
   
4. 
   insulinorezistenţă
   
5. 
   hiperglicemie
   

708. CM. Care sunt complicaţiile cronice degenerative ale diabetului zaharat la copil?

1. 
   retinopatia diabetică
   
2. 
   microangiopatia diabetică
   
3. 
   nefropatia diabetică
   
4. 
   cheratodermia palmo-plantară
   
5. 
   macroangiopatia diabetică
   

709. CM. Dispensarizarea diabetului insulinodependent la copil presupune:

1. 
   examinarea, analizarea şi discutarea fişei de tratament
   
2. 
   examenul clinic general
   
3. 
   examinări biologice
   
4. 
   examinările serologice (4 ori pe an)
   
5. 
   investigaţii paraclinice pentru evaluarea funcţiei cardiace, examenul oftalmologic, ecografia hepatică şi renală
   

710. CM. Profilaxia primară a diabetului zaharat are ca scop:

1. 
   interferarea susceptibilităţii genetice a copilului
   
2. 
   eliminarea infecţiilor virale cu tropism pancreatic (evitabile prin vaccinare)
   
3. 
   excluderea alimentaţiei artificiale cu lapte de vacă la sugarul cu risc genetic
   
4. 
   tratamentul maladiilor cronice
   
5. 
   folosirea vitaminelor pe perioade îndelungate
   

711.CM. Evacuarea substanţelor toxice din tractul gastrointestinal se efectuează prin:

1. 
   vărsături
   
2. 
   folosirea purgativelor
   
3. 
   spălătură gastrică
   
4. 
   ingestie de apă caldă cu bicarbonat de sodiu
   
5. 
   administrarea intramusculară a gentamicinei
   

712. CM. Cărbunele activat este ineficient împotriva intoxicaţiilor cu:

1. 
   acizi caustici
   
2. 
   alcool
   
3. 
   metale grele
   
4. 
   barbiturice
   
5. 
   digitalice
   

713. CM. Care din drogurile de mai jos sunt absorbite de carbunele activat?

1. 
   aspirina
   
2. 
   diazepamul
   
3. 
   atropina
   
4. 
   penicilina
   
5. 
   preparatele ce conţin fier
   

714. CM. Care din următoarele situaţii necesită urgenţă imediată?

1. 
   apneea
   
2. 
   insuficienţa circulatorie
   
3. 
   coma
   
4. 
   hipertermia peste 38˚C
   
5. 
   convulsiile
   

715. CM. Alegeţi substanţele cu toxicitate scăzută:

1. 
   deodorante
   
2. 
   barbiturice
   
3. 
   şampon lichid
   
4. 
   corticoizi
   
5. 
   digitalice
   

716. CM. Alegeţi substanţele cu toxicitate puternică:

1. 
   paracetamol
   
2. 
   antidepresive triciclice
   
3. 
   preparate vitaminice ce nu conţin fier
   
4. 
   pastă de dinţi
   
5. 
   salicilaţi
   

717. CM. Enumeraţi contraindicaţiile pentru spălătură gastrică la pacienţii intoxicaţi:

1. 
   prezenţa comei
   
2. 
   prezenţa convulsiilor
   
3. 
   absenţa reflexului faringian
   
4. 
   dereglările de conştiinţă
   
5. 
   ingestia de corozive puternice
   

718. CM. Evacuarea substanţelor toxice din tractul gastrointestinal se efectuează prin:

1. 
   vărsături
   
2. 
   folosirea purgativelor
   
3. 
   spălături gastrice
   
4. 
   injectarea antibioticelor
   
5. 
   folosirea cărbunelui activat
   

719. CM. Dilatarea pupilară sugerează intoxicaţii cu:

1. 
   atropină
   
2. 
   beladonă
   
3. 
   organofosforice
   
4. 
   preparate de fier
   
5. 
   efedrină
   

720. CM. Cianoza tegumentelor sugerează intoxicaţii cu:

1. 
   sulfanilamide
   
2. 
   oxid de carbon
   
3. 
   nitraţi
   
4. 
   anestetice locale
   
5. 
   fenacetină
   

721. CM. Care sunt cauzele tipice în intoxicaţiile acute la copiii de vârstă mică?

1. 
   intoxicaţiile cu medicamente
   
2. 
   intoxicaţiile cu produse tabagice
   
3. 
   intoxicaţiile cu narcotice
   
4. 
   intoxicaţiile cu chimicale de uz casnic
   

E. intoxicaţiile cu produse petroliere
722.CM. Selectaţi principiile terapeutice în intoxicaţiile acute enterale:

1. 
   evaluarea conţinutului gastric
   
2. 
   administrarea de antidoturi nespecifice
   
3. 
   reducerea diurezei
   
4. 
   administrarea antidoturilor specifice
   
5. 
   evaluarea conţinutului intestinal
   

723.CM. Care sunt cauzele sindromului de febră la copil?

1. 
   infecţiile respiratorii virale acute
   
2. 
   traumele cranio-cerebrale
   
3. 
   intoxicaţiile acute
   
4. 
   refluxul gastroesofagian
   
5. 
   deshidratarea
   

724.CM. Care este caracterul febrei de origine infecţioasă la copil?

1. 
   este o reacţie patologică a organismului
   
2. 
   este o reacţie de protecţie
   
3. 
   este o reacţie neurovegetativă
   
4. 
   este o reacţie endocrină
   
5. 
   este o reacţie hipoergică
   

725.CM. Menţionaţi semnele clinice în sindromul de febră:

1. 
   paliditatea tegumentelor
   
2. 
   erupţii cutanate
   
3. 
   hiperexcitabilitate
   
4. 
   tahicardie
   
5. 
   tahipnee
   

726.CM. Sindromul de febră se poate complica cu:

1. 
   sindrom de vomă
   
2. 
   edem pulmonar
   
3. 
   sindrom convulsiv
   
4. 
   deshidratare
   
5. 
   bradicardie
   

727.CM. Metodele fizice de combatere a sindromului de febră sunt:

1. 
   se scot hainele de pe copil
   
2. 
   se aplică pe cap scutece umezite în apă rece
   
3. 
   rehidratare orală cu ceaiuri fierbinţi
   
4. 
   administrarea lichidelor oral
   
5. 
   ventilare exogenă
   

728. CM. Care din antipireticile de mai jos se folosesc la sugarul mic?

1. 
   eferalganul
   
2. 
   ceficonul
   
3. 
   panadolul
   
4. 
   paracetamolul
   
5. 
   aspirina
   

729.CM. Numiţi efectele nefavorabile de creştere a T peste 39ºC:

1. 
   apariţia convulsiilor
   
2. 
   şoc endotoxic
   
3. 
   scăderea peristaltismului intestinal
   
4. 
   creşterea necesarului de lichide şi calorii
   
5. 
   creşterea metabolismului bazal cu 10–20% pentru fiecare 1ºC
   

730. CM. Medicamentele antipiretice sunt necesare:

1. 
   când temperatura centrală este mai mare de 38,6ºC
   
2. 
   când temperatura axilară este de 39ºC
   
3. 
   când copilul este febril la culcare
   
4. 
   când copilul vomită
   
5. 
   când starea generală a copilului este modificată
   

731. CM. Ce măsuri trebuie să înterprindă mama, dacă febra se menţine la sugar mai mult de 3 zile?

1. 
   să cheme medicul
   
2. 
   să administreze copilului antibiotice (doză mică)
   
3. 
   să întrerupă alăptarea la sân
   
4. 
   să prelungească administrarea antipireticelor
   
5. 
   să se prezinte cu copilul în staţionar
   

732.CM. În convulsii sunt perturbate următoarele funcţii:

1. 
   motorii
   
2. 
   senzoriale
   
3. 
   autonome
   
4. 
   vegetative
   
5. 
   psihice
   

733.CM. Resuscitarea copilului cu convulsii include:

1. 
   administrarea de oxigen
   
2. 
   rehidratarea orală
   
3. 
   aspirarea bolnavului
   
4. 
   administrarea medicaţiei anticonvulsivante
   
5. 
   imobilizarea bolnavului
   

734.CM. Ce infecţii pot evolua cu sindrom convulsiv?

1. 
   IRA cu neurotoxicoză
   
2. 
   pielonefrita latentă
   
3. 
   meningita
   
4. 
   encefalita
   
5. 
   piodermia
   

735.CM. Ce tulburări metabolice pot induce convulsii la copil?

1. 
   hipercalcemia
   
2. 
   hipocalcemia
   
3. 
   hipoglicemia
   
4. 
   hipomagneziemia
   
5. 
   icterul nuclear
   

736.CM. Investigaţiile obligatorii în convulsii la copil sunt:

1. 
   CIG
   
2. 
   leucograma
   
3. 
   dozarea electroliţilor
   
4. 
   EEG
   
5. 
   ECO-Eg creierului
   

737.CS. Indicaţia pentru puncţie lombară în caz de convulsii febrile este următoarea:

1. 
   copiii cu prima convulsie febrilă
   
2. 
   copilul nou-nǎscut
   
3. 
   adolescenţi
   
4. 
   copil cu toleranţă la tratament antipiretic masiv
   
5. 
   copil cu stare letargică
   

738.CM. Anticonvulsivantele folosite în practica pediatrică sunt următoarele:

1. 
   piracetamul
   
2. 
   aminalonul
   
3. 
   diazepamul
   
4. 
   fenobarbitalul
   
5. 
   aspirina
   

739.CM. Programul de supraveghere a copilului care a suportat pentru prima dată convulsii include:

1. 
   supravegherea medicului de familie
   
2. 
   supravegherea neurologului
   
3. 
   prednizon 3 luni
   
4. 
   fenobarbital + Gluconat de calciu – 3 luni
   
5. 
   fenobarbital 12 luni
   

740.CM. Tactica medicului în cazul primului episod de convulsii la copil prevede:

1. 
   administrarea diazepamului
   
2. 
   se indică tratament la domiciliu
   
3. 
   se spitalizează urgent pentru diagnostic şi tratament
   
4. 
   evidenţă de dispensar 1 dată pe săptămănă
   
5. 
   consultaţia neurologului în mod planificat
   

741.CM. Ce trebuie să cunoască părinţii unui copil cu sindrom convulsiv?

1. 
   să prevină traumatismele copilului
   
2. 
   să menţină căile aeriene libere
   
3. 
   să administreze corect medicamentele anticonvulsivante
   
4. 
   să aducă de urgenţă copilul la spiutal
   
5. 
   să-i dea copilului lichide de băut
   

742. CS Care teste caracterizeaza dereglarile hemostazei primare:

a) testul de autocoagulare

b) timpul activat de recalcificare

c) timpul trombinei

d) timpul protrombinei

e) retractia cheagului
743.CS Purpura trombocitopenica este un proces:

a) imunopatologic

b) infectios

c) specific

d) nespecific

e) congenital

744. CS Terapia purpurii trombocitopenice nu necesita:

a) corectie imunosupresiva

b) corectie de substitutie

c) tratament desensibilizant

d) terapie antibacteriala

e) reglare fibrinolitica

745.CM Hemostaza primara este asigurata de functia:

a) factorului VIII de coagulare

b) trombocitelor

c) protrombinei

d) endoteliului vascular

e) factorului IX de coagulare

746.CM Manifistarile purpurii trombocitopenice

a) eritemul hemoragic

b) petesiile

c) eruptiile maculo-papuloase

d) echimozele

e) hematoamele

747.CS Testul determinant in argumentarea anemiei carentiale este:

1. 
   volumul eritrocitar
   
2. 
   volumul globular
   
3. 
   concentratia medie a Hb intr-un eritrocit
   
4. 
   cantitatea hemoglobinei
   
5. 
   numarul de eritrocite
   

748.CS Primul semn clinic al anemiei carentiale este:

1. 
   surmenajul
   
2. 
   cefaleea
   
3. 
   retardul fizic
   
4. 
   retardul mental
   
5. 
   paliditatea
   

749.CS Fenomenele caracteristice pentru sindromul sideropenic, sunt cu exceptia:

1. 
   parul uscat, fragil
   
2. 
   pica clorotica
   
3. 
   coilonihia
   
4. 
   acufenele
   
5. 
   limba depapilata
   

750.CS Numiti produsul alimentar cu cel mai mare continut de Fe:

1. 
   ficatul
   
2. 
   carnea de vitel
   
3. 
   merele
   
4. 
   prunele uscate
   
5. 
   ciupercile uscate
   

751. CS Din care produs alimentar este asimilata cea mai mare cantitate de Fe:

1. 
   carnea de vitel
   
2. 
   carnea de pasare
   
3. 
   carnea de peste
   
4. 
   ficat
   
5. 
   carnea de iepure
   

752.CS Anemia fieripriva este, cu exceptia:

1. 
   hipocroma
   
2. 
   cu anizocitoza
   
3. 
   cu poichilocitoza
   
4. 
   cu schizocitoza
   
5. 
   microcitara
   

753.CS Sindromul anemic in anemia carentiala se prezinta prin, cu exceptia:

1. 
   senzatia “picioarelor de vata”
   
2. 
   paliditate
   
3. 
   surmenaj
   
4. 
   scaderea performantelor intelectuale
   
5. 
   spasmul hohotului de plins
   

754.CM Factorii cu impact in evolutia deficientii de Fe sunt:

1. 
   virsta de gestatie
   
2. 
   anemia la mama
   
3. 
   genul copilului
   
4. 
   masa corporala la nastere
   
5. 
   multiparitatea
   

755.CMPrincipiile tratamentului anemiilor fieriprive includ:

1. 
   organizarea alimentatiei rationale
   
2. 
   administrarea remediilor medicamentoase
   
3. 
   utilizarea perorala a medicamentelor
   
4. 
   sistarea tratamentului medicamentos la normalizarea hemoglobinei si a numarului de eritrocite
   
5. 
   durata terapiei medicamentoase depinde de gradul de anemizare
   

756.CMEnumerati indicii eficientei terapiei anemiilor carentiale:

1. 
   ameliorarea starii pacientului
   
2. 
   recuperarea indicilor singelui periferic
   
3. 
   restabilirea reticulocitelor in 5-6 saptamini
   
4. 
   reconstituirea rezervelor de fier
   
5. 
   cresterea hemoglobinei cu 10-20 g/l in primele 2-3 saptamini
   

757.CS Tipul petesial macular se caracterizeaza prin, cu exceptia:

1. 
   hemoragii neuniforme
   
2. 
   elemente hemoragice de calibru mic
   
3. 
   se pot asocia cu hematoame
   
4. 
   apar usor, spontan sau dupa microtraume
   
5. 
   evolueaza sub forme de epistaxis, gingivoragii
   

758.CS Tipul mixt de singerare este caracteristic pentru, cu exceptia:

1. 
   deficienta profunda a factorului VII
   
2. 
   deficienta profunda a factorului XIII
   
3. 
   vasculita hemoragica
   
4. 
   boala Willebrand
   
5. 
   sindromul CID
   

759. Care sunt manifestările clinice în vasculita hemoragică:

a. sindromul abdominal

b. purpura hemoragică

c. sindromul pulmonar

d. hepatosplenomegalia

e. sindromul renal

760.CS Sindromul renal in vasculita hemoragica se caracterizeaza, cu exceptia:

1. 
   hematurie de diferit grad
   
2. 
   aparitia manifestarilor clinice la 1-3 saptamini de la debutul bolii
   
3. 
   proteinurie moderata
   
4. 
   modificari morfologice de tip glomerular
   
5. 
   leucociturie marcata
   

761.CS Cea mai grava forma a vasculitei hemoragice este:

1. 
   forma renala
   
2. 
   forma cerebrala
   
3. 
   forma cutanat-abdominala
   
4. 
   forma cutanat-articulara
   
5. 
   forma mixta
   

762.CM Elementele cutanate in vasculita hemoragica poarta caracter:

1. 
   maculo-papulos
   
2. 
   simetric
   
3. 
   polimorf
   
4. 
   monomorf
   
5. 
   pruriginos
   

763.CM Masurile terapeutice adecvate in vasculita hemoragica sunt:

1. 
   terapia hormonala
   
2. 
   splenectomia
   
3. 
   administrarea adrenomimeticelor
   
4. 
   plasmofereza
   
5. 
   utilizarea desensibilizantelor
   

764.CM Complicatiile grave ale vasculitei hemoragice sunt:

1. 
   invaginatia intestinala
   
2. 
   perforatia intestinala
   
3. 
   dereglarea microcirculatiei extremitatilor
   
4. 
   insuficienta renala
   
5. 
   ictusul
   

765.CM Remediile medicamentoase utilizate in terapia vasculitei hemoragice:

1. 
   preparate antimicrobiene
   
2. 
   remedii antivirale (dupa indicatii)
   
3. 
   adrenomimetice
   
4. 
   imunoglobuline
   
5. 
   glucocorticoizi
   

766.CS Care teste caracterizeaza calea comuna de coagulare:

a) Timpul trombinei

b) Timpul protrombinei

c) Timpul activat de recalcificare

d) Testul de autocoagulare

e) Produsele de degradare a fibrinei

767.CS Care factor nu poate fi utilizat in terapia hemofiliei:

a) Singele integru

b) Plasma proaspata congelata

c) Crioprecipitatul factorului de coagulare

d) Factorul liofilizat de coagulare

e) Factorul recombinant de coagulare

768.CS Tipul de singerare characteristic pentru boala Willebrand:

a) Petesial-macular

b) Hematom

c) Mixt

d) Vascular-purpural

e) Angiomatos

769.CM Tipul hematom de singerare se caracterizeaza prin:

a) Hemoragii masive in cavitati

b) Gingivoragii

c) Epistaxis

d) Formatiuni dolore

e) Hemartroze

770.CM Boala Willebrand se caracterizeaza prin:

a) Hemoragii masive

b) Hemartroze

c) Gingivoragii

d) Hemoragii moderate

e) Metroragii

771.CMCare parametrii biochimici caracterizeaza boala Willebrand:

a) Timpul de singerare Duke

b) Timpul de coagulare Lee White

c) Timpul de coagulare Siticov

d) Complexul protrombinic

e) Cantitatea de fibrinogen

772.CS Ce fenomen nu caracterizeaza anemia aplastica:

1. 
   infectiile
   
2. 
   hemoragiile
   
3. 
   paliditatea
   
4. 
   surmenajul
   
5. 
   splenomegalia
   

773.CS Forma severa a anemiei aplastice include:

1. 
   reducerea cantitatii de hemoglobina
   
2. 
   micsorarea numarului de eritrocite
   
3. 
   numar de granulocite mai mic de 0,2 * 10 ⁹/l
   
4. 
   numar de reticulocite mai mic de 30 * 10 ⁹/l
   
5. 
   cantitate marcanta de eritrocite in urina
   

774.CS Care parametru caracterizeaza forma grava a anemiei aplastice :

1. 
   hemoglobina 100 g/l
   
2. 
   granulocitele 0,4 * 10 ⁹/l
   
3. 
   trombocitele 75 * 10 ⁹/l
   
4. 
   leucocitele 2 * 10 ⁹/l
   
5. 
   reticulocitele 2%
   

775.CS Tipul de singerare in anemia aplastica este:

1. 
   petesial-macular
   
2. 
   hematom
   
3. 
   mixt
   
4. 
   vascular-purpural
   
5. 
   angiomatos
   

776.CS Ce sindrom nu caracterizeaza anemia aplastica :

1. 
   anemic
   
2. 
   hemoragic
   
3. 
   limfoproliferativ
   
4. 
   infectios
   
5. 
   renal
   

777.CM Criteriile de diagnostic in anemia aplastica sunt:

1. 
   numar de leucocite
   
2. 
   numar de granulocite
   
3. 
   numar de eritrocite
   
4. 
   numar de reticulocite
   
5. 
   numar de trombocite
   

778.CM Selectati programele contemporane de terapie a anemiei aplastice :

1. 
   administrarea de Ciclosporina A
   
2. 
   terapia antibacteriana
   
3. 
   transplantul de maduva osoasa
   
4. 
   utilizarea preparatelor antitimocitare si antilimfocitare
   
5. 
   terapia antivirala
   

779.CM Numiti metodele de terapie corecte in tratamentul anemiei aplastice:

1. 
   terapia de substitutie
   
2. 
   plasmofereza
   
3. 
   dializa peritoneala
   
4. 
   terepia cu GCS
   
5. 
   terapia antibacteriana
   

780.CM Care sunt parametrii de suspectie a anemiei aplastice :

1. 
   infectiile persistente
   
2. 
   hemoglobina mai mic de 100 g/l
   
3. 
   trombocitele mai mic de 100*10 ⁹/l
   
4. 
   imunograma modificata
   
5. 
   leucocitele mai mici de 1*10 ⁹/l
   

781.CS Care semn de laborator nu este caracteristic pentru anemia hemolitica:

1. 
   reticulocitoza
   
2. 
   bilirubinemia
   
3. 
   haptoglobina majorata
   
4. 
   bilirubinuria
   
5. 
   stercobilinogenul pozitiv
   

782.CS Care din fenomenele enumerate nu caracterizeaza anemia hemolitica:

1. 
   hiperplazia tesutului eritroid
   
2. 
   nivelul hemoglobinei
   
3. 
   reticulocitoza
   
4. 
   fermentemia
   
5. 
   bilirubinemia
   

783.CS Cel mai sensibil test al hemolizei este:

1. 
   bilirubinuria
   
2. 
   bilirubinemia
   
3. 
   continutul de haptoglobina
   
4. 
   reticulocitoza
   
5. 
   hemosideroza
   

784.CS Cel mai specific semn de laborator in microsferocitoza este:

1. 
   hemoglobina 40-50 g/l
   
2. 
   reticulocite 80-250 ‰
   
3. 
   rezistenta osmotica 0,6-0,7 %
   
4. 
   diamentrul mediu eritrocitar 5,5-6,5 nm
   
5. 
   volumul mediu eritrocitar 75-100 nm³
   

785.CS Cea mai eficienta metoda de terapie in microsferocitoza este:

1. 
   terapia hormonala
   
2. 
   terapia substitutionala
   
3. 
   tratament imunosupresiv
   
4. 
   remedii hepatoprotectoare
   
5. 
   splenectomie
   

786.CM Ce afirmatie nu este corecta pentru anemiile hemolitice dobindite :

a) au caracter imun

b) pot fi heteroimune

c) hematopoieza este ineficienta

d) pot purta caracter autoimun

e) splenectomia este una din metodele terapeutice de baza
787.CM sindromul hemolitic se manifesta prin:

a) hepatomegalie

b) icter

c) pigmentatii difuze a tegumentelor

d) culoarea intunecata a urinii

e) splenomegalie

788.CMCe afirmatii sunt corecte pentru ß-talasemiei :

a) este blocata sinteza ansei ß a globinei

b) hemoglobina redusa in eritrocit

c) este redusa sinteza ansei α a globinei

d) in eritrocite apar corpusculii Fessas

e) reducerea cantitativa a anselor α

789.CM Enumerati modificarile osoase in talasemie:

a) nasul in forma de sa

b) facies mongoloid

c) craniul patrat

d) craniul in perie

e) craniul in turn

790.CM Metodele de terapie in talasemie:

1. 
   transplant medular
   
2. 
   administrarea de eritropoietina
   
3. 
   terapia de substitutie
   
4. 
   splenectomia
   
5. 
   utilizarea desforalului
   

791.CM Ce afirmatii sunt corecte pentru anemiile hemolitice dobindite:

1. 
   pot aparea la ori si care virsta
   
2. 
   au la baza reactii imunopatologice
   
3. 
   sunt caracterizate de limfocitoza relativa si absoluta
   
4. 
   se refera la anemii hemolitice cu hemoliza intracelulara
   
5. 
   terapia imunosupresiva este tratamentul de baza
   

792.CM. Anemia feriprivă la sugari este determinată de:

1. 
   dereglări în alimentaţia gravidei
   
2. 
   insuficienţă placentară
   
3. 
   prematuritate
   
4. 
   sarcină multiplă
   
5. 
   sindromul de hipertensiune intracraniană
   

793. CM. Cauzele anemiei carenţiale la copii pot fi:

1. 
   dieta incorectă
   
2. 
   îngrijirele insuficiente
   
3. 
   unele maladii cronice
   
4. 
   alergia
   
5. 
   intoxicaţia acută
   

794.CM. Enumeraţi factorii de risc la femeile gravide, care implică anemia carenţială la copil:

1. 
   patologia cronică renală
   
2. 
   patologia aparatului gastrointestinal
   
3. 
   anemia carenţială
   
4. 
   statutul socio-economice nefavorabile
   
5. 
   maladiile endocrine
   

795. CS. După datele OMS, Hb la copii până la 5 ani trebuie să fie nu mai joasă de:

1. 
   Hb 110 g/l
   
2. 
   Hb 120 g/l
   
3. 
   Hb 130 g/l
   
4. 
   Hb 100 g/l
   
5. 
   Hb 150 g/l
   

796.CS. Anemia carenţială de fier de gr. I la copii 5 ani se determină când nivelul Hb constituie:

1. 
   115–120 g/l
   
2. 
   110–100 g/l
   
3. 
   90–110 g/l
   
4. 
   70–100 g/l
   
5. 
   110–120 g/l
   

797.CM. Numiţi manifestările clinice ale anemiei feriprive la copii:

1. 
   slăbiciuni
   
2. 
   paloarea tegumentelor
   
3. 
   modificări trofice ale tegumentelor şi mucoaselor
   
4. 
   cianoză periferică
   
5. 
   encopresis
   

798.CM. Semnele clinice caracteristice anemiilor feriprive la copii sunt:

1. 
   modificări de structură şi creşterea părului şi a unghiilor
   
2. 
   stomatita angulară
   
3. 
   tegumentele icterice
   
4. 
   suflu sistolic funcţional
   
5. 
   pica clorotică
   

799.CM. Selectaţi simptomele clinice caracteristice pentru anemia ferodificitară gravă:

1. 
   adinamie, hipotonie
   
2. 
   predispoziţie la convulsii
   
3. 
   schimbări trofice ale tegumentelor şi mucoaselor
   
4. 
   pasiune pentru mirosuri strigente (acetonă, benzină)
   
5. 
   tensiune arterială mărită
   

800.CS. Copiii cu anemie carenţială prezintă:

1. 
   paliditate
   
2. 
   cianoză
   
3. 
   prurit
   
4. 
   icter
   
5. 
   sindrom hemoragic
   

801.CM. La copiii cu anemie carenţială gravă se determină:

1. 
   tahicardie
   
2. 
   tahipnee
   
3. 
   suflu sistolic
   
4. 
   splenomegalie moderată
   
5. 
   sindrom bronhoobstructiv
   

802.CM. Numiţi semnele caracteristice pentru frotiul de sânge periferic în anemiile ferodeficitare la copil:

1. 
   hipocromie
   
2. 
   microcitoză
   
3. 
   poichilocitoză
   
4. 
   anizocromie
   
5. 
   macrocitoză
   

803.CM. Ce schimbări ale sângelui periferic se constată la copiii cu anemie ferodeficitară?

1. 
   microcitoză
   
2. 
   hipercromie eritrocitară
   
3. 
   reticulocitoză pronunţată
   
4. 
   trombocitopenie
   
5. 
   hipocromie eritrocitară
   

804.CS. Conţinutul fierului seric la copilul sănătos constituie:

1. 
   10–20 mkm/l
   
2. 
   13–30 mkm/l
   
3. 
   40–50 mkm/l
   
4. 
   5–7 mkm/l
   
5. 
   40–60 mkm/l
   

805.CM. Ce produse alimentare cu conţinut optim de fier se vor folosi în dietoterapia anemiilor carenţiale?

1. 
   ficat
   
2. 
   carne de iepure
   
3. 
   limbă de vită
   
4. 
   brânză de vaci
   
5. 
   galbenuş de ou
   

806.CM. Tratamentul formelor uşoare de anemie carenţială (gr.I) prevede:

1. 
   corecţia alimentaţiei, cu includerea produselor cu conţinut bogat de fier
   
2. 
   administrarea preparatelor de fier per os
   
3. 
   administrarea preparatelor de fier i/m
   
4. 
   administrarea preparatelor de fier i/v
   
5. 
   preparate de fier per os + sulfat de cupru 1% în picături
   

807.CM. La care contigente de copii se indică preparate de fier cu scop profilactic?

1. 
   copiii alimentaţi natural
   
2. 
   copiii alimentaţi artificial, cu produse adaptate, îmbogăţite cu fier
   
3. 
   copiii cu malnutriţie congenitală
   
4. 
   copiii prematuri
   
5. 
   gemenii
   

808.CS. Evidenţa copilului sugar cu anemie carenţială presupune următorul program de control al medicului de familie:

1. 
   1 dată pe lună
   
2. 
   1 dată în 3 luni
   
3. 
   nu mai rar de 1 dată în 2 săptămâni
   
4. 
   1 dată în 2 luni
   
5. 
   1 dată în 6 luni
   

809.CS. Pe parcursul supravegherii medicale a copilului cu anemie carenţială se evaluează în dinamică:

1. 
   radiografia cutiei toracice
   
2. 
   nivelul Hb, numărul eritrocitelor
   
3. 
   nivelul fierului seric
   
4. 
   oftalmoscopia
   
5. 
   funcţia ficatului
   

810.CS. Preparatele cu conţinut de fier trebuie administrate:

1. 
   în timpul mesei
   
2. 
   între mese
   
3. 
   îndată după masă
   
4. 
   timp de 6–12 luni
   
5. 
   se administrează cu lapte de vaci
   

811.CM. Copilul prezintă riscul de a se îmbolnăvi de anemie carenţială, dacă:

1. 
   provine dintr-o sarcină multiplă
   
2. 
   suportă maladii diareice persistente
   
3. 
   are helmintoze
   
4. 
   are manifestări ale diatezei alergice
   
5. 
   are otită catarală
   

812.CM. Copiii cu anemii carenţiale grave:

1. 
   au imunitate scăzută
   
2. 
   pot avea retard în dezvoltarea fizică
   
3. 
   pot avea retard în dezvoltarea neuropsihică
   
4. 
   anemia gravă nu influenţează dezvoltarea copilului
   
5. 
   sunt predispuşi la maladii alergice
   

813.CM. Numiţi alimentele bogate în fier:

1. 
   ficat de porc
   
2. 
   gălbenuş de ou
   
3. 
   morcov
   
4. 
   carne de iepure
   
5. 
   unt
   

814.CM. Selectaţi alimentele vegetale bogate în fier?

1. 
   făină de ovăz
   
2. 
   morcov
   
3. 
   ciuperci uscate
   
4. 
   măceşe proaspete
   
5. 
   caise
   

815.CM. Indicaţi produsele alimentare care inhibă absorbţia fierului:

1. 
   carnea
   
2. 
   sucurile de fructe
   
3. 
   pastele făinoase
   
4. 
   polifenolii (ceai)
   
5. 
   preparatele de calciu
   

816.CM. Indicaţi produsele alimentare care stimulează absorbţia fierului:

1. 
   brânza de vaci
   
2. 
   laptele de vaci
   
3. 
   fructele
   
4. 
   nucile
   
5. 
   vitamina C
   

817.CS. Calea principală de administrare a preparatelor de fier este:

1. 
   per orală
   
2. 
   i/m
   
3. 
   i/v
   
4. 
   per rectum
   
5. 
   prin inhalaţie
   

818.CM. Care pot fi efectele adverse ale fieroterapiei orale?

1. 
   culoarea brun-negricioasă a scaunului
   
2. 
   culoarea galben-aurie a scaunului
   
3. 
   coloraţia negricioasă a dinţilor (temporară)
   
4. 
   greaţa
   
5. 
   diareea
   

819.CS. Doza curativă a preparatelor de fier pe zi este:

1. 
   1 mg/kg
   
2. 
   3–5 mg/kg
   
3. 
   4–6 mg/kg
   
4. 
   20–30 mg/kg
   
5. 
   50–100 mg/kg
   

820.CM. Preparatele de fier cu scop profilactic se indică:

1. 
   copiilor născuţi prematur
   
2. 
   copiilor născuţi din gemeni
   
3. 
   sugarilor alimentaţi natural
   
4. 
   sugarilor alimentaţi artificial cu formule adaptate de lapte, îmbogăţite cu fier
   
5. 
   copiilor cu hipotrofie congenitală
   

821.CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la dispensarizarea copiilor cu anemie feriprivă:

1. 
   medicul de familie vizitează copilul de 1–2 ori pe lună în perioada acută
   
2. 
   medicul de familie vizitează copilul o dată la 3 luni în perioada de remisie
   
3. 
   analiza de sânge se efectuează 1 dată la 2 săptămâni în perioada acută şi o dată la 3 luni în perioada de remisie
   
4. 
   copilul se scoate de la evidenţă după un 1 an în caz de indici normali hemogramei (Hb, eritrocitele)
   
5. 
   copilul se scoate de la evidenţă la 6 luni după normalizarea Hb
   

822. CM. Pe parcursul supravegherii medicale a copilului cu anemie feriprivă se observă în dinamică următoarele manifestări clinice:

1. 
   culoarea tegumentelor
   
2. 
   diureza
   
3. 
   datele antropometirce
   
4. 
   reflexele
   
5. 
   caracteristica zgomotelor cardiace
   

823. CM. Care examinări paraclinice se efecctuează în dinamică copiilor cu anemie feriprivă pe parcursul dispensarizării?

1. 
   hemograma (Hb, eritrocitele)
   
2. 
   nivelul fierului seric
   
3. 
   proba Zimniţki
   
4. 
   radiografia cutiei toracice
   
5. 
   oftalmoscopia
   

824. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

1. 
   leucemiile sunt boli maligne
   
2. 
   leucemiile sunt boli benigne
   
3. 
   în leucemii procesul patologic interesează iniţial măduva osoasă
   
4. 
   în leucemii procesul patologic interesează iniţial sângele periferic
   
5. 
   se remarcă o incidenţă crescută a leucemiilor acute în multe boli genetice
   

825. CM. Sindromul de insuficienţă medulară se caracterizează prin:

1. 
   anemie
   
2. 
   infecţii
   
3. 
   manifestări hemoragice
   
4. 
   obezitate
   
5. 
   eritem al tegumentelor
   

826. CM. Sindromul tumoral se caracterizează prin:

1. 
   limfadenopatie
   
2. 
   hepatomegalie
   
3. 
   splenomegalie
   
4. 
   atingeri osoase
   
5. 
   cianoză generalizată a tegumentelor
   

827. CM. În leucemii hemograma evidenţiază:

1. 
   anemie
   
2. 
   trombocitopenie
   
3. 
   modificări ale seriei leucocitare
   
4. 
   cantitate normală de trombocite
   
5. 
   reacţia de sedimentare a eritrocitelor normală
   

828. CM. Tratamentul leucemiilor acute constă în:

1. 
   tratamentul infecţiilor supraadăugate
   
2. 
   corectarea anemiei cu transfuzii de masă eritrocitară
   
3. 
   corectarea anemiei cu preparate de fier
   
4. 
   tratamentul de susţinere psihologic
   
5. 
   tratamentul specific
   

829. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

1. 
   în funcţie de prognostic, leucemiile acute limfoblastice pot avea un risc mic, risc intermediar sau risc mare de recădere
   
2. 
   răspund bine la tratamentul leucemiilor pacienţii cu recăderi precoce (până la 18 luni de la debut)
   
3. 
   răspund bine la tratamentul leucemiilor pacienţii cu recăderi tardive (după 18 luni de la debut)
   
4. 
   pacientul supravieţuitor al leucemiilor acute mieloide este mai mic decât în leucemiile limfoblastice acute
   
5. 
   cu tratamentul actual supravieţuirea a ajuns la 10 ani de la debut
   

830. CM. Selectaţi caracteristicile limfomului Hodjkin?

1. 
   este mai frecvent la băieţi
   
2. 
   mai frecvent sunt afectaţi ganglionii cervicali
   
3. 
   mai frecvent sunt afectaţi ganglionii inghinali
   
4. 
   hepatosplenomegalia este prezentă la toţi pacienţii
   
5. 
   diagnosticul este stabilit prin biopsie ganglionară
   

831. CM. Reacţiile leucemoide de origine macrocitar-macrofagală (monocitare) se depistează în următoarele maladii:

1. 
   vasculite sistemice
   
2. 
   reumatism
   
3. 
   colita ulceroasă nespecifică
   
4. 
   sarcoidoza
   
5. 
   anemii ferodeficitare
   

832. CM. Care sunt cauzele ce provoacă reacţii leucemoide de origine limfocitară?

1. 
   infecţiile virale
   
2. 
   pertusisul
   
3. 
   insuficienţa cardiacă acută
   
4. 
   rahitismul carenţial
   
5. 
   anemiile carenţiale
   

833. CM. Care sunt caracteristicile limfogranulomatozei la copii?

1. 
   constituie 13–15% din toate tumorile maligne înregistrate la copii
   
2. 
   mai frecvent se depistează la vârsta de 5–8 ani
   
3. 
   debutul bolii este acut, fiind însoţit de majorarea ganglionilor limfatici cervicali şi mediastenali
   
4. 
   sunt prezente semne de intoxicaţie
   
5. 
   se depistează în perioada neonatală
   

834. CS. Perioada critică pentru apariţia enurezisului este:

1. 
   de la 1 an până la 2 ani
   
2. 
   de la 2 ani până la 3 ani
   
3. 
   de la 3 ani până la 4 ani
   
4. 
   de la 4 ani până la 5 ani
   
5. 
   până la vârsta de 1 an
   

835. CM. Care sunt cauzele apariţiei enurezisului organic?

1. 
   uretrita
   
2. 
   refluxul vezico-renal
   
3. 
   maladii endocrine şi metabolice
   
4. 
   traume emoţionale
   
5. 
   situaţii conflictuale la şcoală
   

836. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

1. 
   enurezisul poate fi primar
   
2. 
   enurezisul poate fi secundar
   
3. 
   micţiunile involuntare apar mai frecvent noaptea
   
4. 
   micţiunile involuntare apar mai frecvent ziua
   
5. 
   patologia sistemului nervos nu cauzează enurezis
   

837. CM. În anamnesticul pacientului cu enurezis sunt importante:

1. 
   momentul debutului în raport cu instalarea controlului sfincterian
   
2. 
   ambianţa familială şi socială
   
3. 
   tipul enurezisului
   
4. 
   existenţa unui istoric familial pozitiv al bolii
   
5. 
   greutatea la naştere
   

838. CM. Selectaţi elementele anamnestice sugestive pentru enurezis:

1. 
   poliurie
   
2. 
   polidipsie
   
3. 
   constipaţie sau encoprezis
   
4. 
   inapetenţă
   
5. 
   bulimie
   

839. CM. Examenul paraclinic la copii cu enurezis va include obligatoriu:

1. 
   examenul sumar al urinei
   
2. 
   examenul biochimic al urinei
   
3. 
   examenul bacteriologic al urinei
   
4. 
   fibrogastroscopia
   
5. 
   radiografia cutiei toracice
   

840. CM. Examenul clinic în abordarea diagnosticului de enurezis la copil va include:

1. 
   examenul abdominal minuţios
   
2. 
   examenul genital extern
   
3. 
   inspecţia regiunii sacrale
   
4. 
   evaluarea tonusului sfincterului anal
   
5. 
   aprecierea ariei localizării şocului apexian
   

841. CM. Diagnosticul diferenţial al enurezisului se face cu următoarele boli:

1. 
   diabetul insipid
   
2. 
   vulvovaginite
   
3. 
   diabetul zaharat
   
4. 
   anomalii de dezvoltare a tractului urinar
   
5. 
   ulcerul stomacal
   

842. CS. Ce investigaţie nu este obligatorie în cazul prezenţei enurezisului la copil:

1. 
   anamnesticul familial
   
2. 
   examenul fizic complet
   
3. 
   urografia
   
4. 
   cistografia
   
5. 
   biopsia renală
   

843. CM. Supravegherea copiilor cu enurezis include următoarele măsuri:

1. 
   sfaturi educative pentru copil şi familie
   
2. 
   excluderea altor patologii concomitente
   
3. 
   formarea unui reflex condiţionat la timpul micţiunii probabile
   
4. 
   susţinerea morală a familiei şi copilului
   
5. 
   administrarea imipraminei de 4 ori pe an cu scop profilactic
   

844. CM. Terapia motivaţională include o serie de „şedinţe de sfaturi”. Selectaţi-le pe cele corecte:

A. urinează sistematic înainte de culcare

2. 
   ţine calendar cu nopţile uscate şi umede
   
3. 
   îşi schimbă patul şi hainele ude
   
4. 
   nu i se vor adresa reproşuri
   
5. 
   va fi pedepsit
   

845. CM. Ce investigaţii se efectuează în cadrul AMP de către medicul de familie pe parcursul dispanserizării copiilor cu enurezis?

1. 
   analiza generală a sângelui
   
2. 
   analiza generală a urinei
   
3. 
   USG abdominală
   
4. 
   uretrocistografia micţională
   
5. 
   pielografia retrogradă
   

846. CM. Enurezisul secundar tip organic este determinat de:

1. 
   anomalii ale tractului urinar
   
2. 
   reflux RVU
   
3. 
   stenoza distală a uretrei
   
4. 
   predispoziţie ereditară
   
5. 
   situaţii conflictuale în familie
   

847.CS. Pubertatea precoce la fete se defineşte prin apariţia oricărui semn de maturizare sexuală la o vârstă mai mică:

1. 
   8 ani
   
2. 
   10–11 ani
   
3. 
   12–13 ani
   
4. 
   13–14 ani
   
5. 
   14–15 ani
   

848. CS. Pubertatea precoce la băieţi se defineşte prin apariţia oricărui semn de maturizare sexuală la o vârstă mai mică de:

1. 
   10–11 ani
   
2. 
   12–13 ani
   
3. 
   13–14 ani
   
4. 
   14–15 ani
   
5. 
   sub 9 ani
   

849.CS. Elementul esenţial în clasificarea precoce este prezentat de reactivitatea:

1. 
   glandei tiroide
   
2. 
   glandelor suprarenale
   
3. 
   sistemului hipotalamo-hipofizar
   
4. 
   pancreasului
   
5. 
   sistemului renin-angiotenzină
   

850. CS. Pubertatea tardivă defineşte absenţa caracterelor sexuale până la vârsta de:

1. 
   16 ani
   
2. 
   18 ani
   
3. 
   13 ani
   
4. 
   14 ani
   
5. 
   15 ani
   

851.CS. În etiologia pubertaţii tardive la fete se includ următoarele, exceptând:

1. 
   afecţiuni ale sistemului nervos central
   
2. 
   sindromul adipozogenital
   
3. 
   vulvita cronică
   
4. 
   hipogonadismul ovarian
   
5. 
   cauze constituţionale
   

852.CS. Cea mai frecventă cauză a pubertaţii tardive la băieţi o constituie:

1. 
   hipogonadismul prepubertar
   
2. 
   origina familială
   
3. 
   sindromul Klainfelter
   
4. 
   sindromul Turner
   
5. 
   maladiile cronice
   

853.CS. Explorarea imagistică a copilului cu pubertate precoce sau tardivă include, exceptând:

1. 
   ecografia organelor genitale
   
2. 
   scintigrafia osoasă
   
3. 
   ultrasonografia creierului
   
4. 
   RMN (creier, gonade)
   
5. 
   radiografia palmei
   

854.CM. Tratamentul pubertăţii tardive prevede:

1. 
   terapia leziunilor responsabile
   
2. 
   prevenirea tulburărilor emoţionale
   
3. 
   administrarea cardiotonicelor
   
4. 
   administrarea terapiei orientate spre normalizarea funcţiei diencefalice
   
5. 
   administrarea estrogenilor
   

855.CM. Examenul profilactic trebuie efectuat în mod obligatoriu:

1. 
   la 1 an
   
2. 
   când fetiţa este dusă la grădiniţă
   
3. 
   la 14–15 ani
   
4. 
   la 18 ani
   
5. 
   la 9 ani
   

856. CS. Cauzele hipotiroidismului pot fi următoarele, exceptând:

1. 
   insuficienţa biosintezei de hormoni tiroidieni
   
2.