1 Sindromul de condensare a tesutului pulmonar neretractil Definiţie

Insuficienta tricuspidiana.

Reprezinta intoarcerea unei parti din volumul sistolic din ventriculul drept in atriul drept.
Etiologie:

A. insuficienta tricuspidiana relativa

1. 
   infarctul ventriculului drept
   
2. 
   stenoza pulmonara
   
3. 
   hipertensiunea pulmonara
   

B. insuficienta tricuspidiana organica

1. 
   reumatism
   
2. 
   endocardita septica
   
3. 
   traumatism
   
4. 
   maladia Ebstein
   
5. 
   insertie anormala a valvei tricuspide
   

Hemodinamica:

In timpul sistolei ventriculare singele partial regurgiteasa in atriul drept cu cresterea presiunii in cavitatea atriala. Ca urmare apare dilatare atriului drept si cresterea presiunii in sistemul venelor cave. In diastola din atriul drept in ventriculul drept vine volumul sistolic crescut si ca urmare peste un timp anumit apare dilatarea ventriculara. In viitor se dezvolta insuficienta cardiaca de tip drept.

Acuzele:

1. 
   edeme periferice
   
2. 
   dureri in rebordul costal drept
   
3. 
   marirea abdomenului in volum (ascita)
   

Examenul obiectiv:

1. 
   cianoza
   
2. 
   edemele periferice
   
3. 
   turgescenta jugularelor
   
4. 
   ascita
   
5. 
   pulsatia ficatului in epigastriu
   
6. 
   amplificarea socului cardiac
   
7. 
   matitatea relativa a cordului deviata spre dreapta
   
8. 
   zgomotul I atenuat
   
9. 
   zgomotul II accentuat in spatiun intercostal II din stinga
   
10. 
    suflu holosistolic la xifoida
    

ECG: - semnele de hipertrofie si dilatare ventriculara dreapta

Examen radiologic - semne de dilatare ventriculara dreapta

Ecocardiografia - dilatarea ventriculului si atriului drept

Hipertensiuna arteriala

Hipertensiunea arterila este un sindrom clinic care se manifestă prin cresterea presiunii sistolice mai mare sau egala cu 160 mm Hg si tensiunea distolica mai mare sau egala cu 95 mm Hg.

Clasificarea hipertensiunii arteriale (OMS/ISH) 1993

TAS TAD

TA normala <140 si <90

HTA usuoara 140-180 si/sau 90-105

Subgrup de hotar 140-160 si/sau 90-95

HTA moderata si severa 180 si/sau 105

HTA sistolica izolata 140 si <90

Subgrup de granita 140-160 si <90
Clasificarea hipertensiunii arteriale:

1. 
   Hipertensiunea arterială esenţială
   
2. 
   Hipertensiunea arterială secundară (simptomatică).
   
3. 
   
   

PRINCIPALELE CAUZE ALE HIPERTENSIUNII ARTERIALE SECUNDARE

1. RENALE

1. 
   Renoparenchimatoase
   

• 
  glomerulonefrită acută;
  
• 
  glomerulonefrită cronică;
  
• 
  pielonefrita cronică;
  
• 
  nefrita interstiţială;
  
• 
  nefropatia obstructivă;
  
• 
  nefrolitiaza (cu pielonefritp sau nefropatie obstructivă);
  
• 
  nefropatia diabetică;
  
• 
  nefropatia în bolile de sistem (lupusul eritematos de sistem), periarterita nodoasă, swclerodermia sistemică etc.);
  
• 
  rinichiul polichistic;
  
• 
  hidronefroza renală;
  
• 
  tuberculoza renală;
  

1.2. Renovasculare

• 
  anomaliile de dezvoltare (hipoplazie renală etc.);
  
• 
  tumorile renale;
  
• 
  ateroscleroza arterelor renale;
  
• 
  displazie fibromusculară de artere renale;
  
• 
  aortoarterită;
  
• 
  trimboembolism de artere renale;
  
• 
  anomalii de dezvoltare de arteră (hipoplazie, anevrism);
  
• 
  comprimarea din axterior a arterei (tumoare, hematom, ţesut fibros etc.)
  
• 
  nefroptoza;
  

2. ENDOCRINE

• 
  feocromocitomul;
  
• 
  tumora cromafină extraadrenală;
  
• 
  hiperproducţie de mineralocorticoizi (sindrom Cushing);
  
• 
  hiperproducţie de mineralocorticoizi (sindrom Conn);
  
• 
  enzimopatii congenitale;
  
• 
  tireotoxicoza;
  
• 
  acromegalia;
  
• 
  hiperparatireoza;
  
• 
  tumori secretante de renină (în special renale);
  

3. HEMODINAMICE (CARDIO-VASCULARE)

• 
  ateroscleroza aortei;
  
• 
  sindrom hiperkinetic beta-adrenergic;
  
• 
  coarctaţie de aortă;
  
• 
  insuficienţă aortică gravă;
  
• 
  canal arterial persistent;
  
• 
  fistule arterioavenoase;
  
• 
  eritremie;
  
• 
  bloc atrioventricular complet;
  

4. DIN AFECŢIUNEA SISTEMULUI NERVOS (neurogene)

• 
  tumori cerebrale;
  
• 
  traume cerebrale;
  
• 
  encefalite (meningoencefalite);
  
• 
  hemoragii subarahnoidiale;
  
• 
  sindrom diencefalic;
  
• 
  stenoza arterelor cerebrale cu ischemia creierului;
  
• 
  neurita nervului glosofaringeus;
  
• 
  sindrom Guillain-Barre;
  
• 
  disautonomie;
  

5. EXOGENE

• 
  intoxicaţie cu plumb, cadmiu, taliu etc.;
  
• 
  utilizarea glicocorticoizilor;
  
• 
  utilizarea mineralocorticoizilor;
  
• 
  contraceptive orale.
  

6. 
   DE SARCINA
   

Stadiile evolutive hipertensiunii arteriale:

Stadiul I – semnele obiective de afectare a organelor-tinte lipsesc

Stadiul II – este prezent cel putin unul din urmatoarele semne de afectare a organelor tinta:

• 
  Hipertrofia ventriculului sting (radiologic, ECG, ecografic);
  
• 
  Ingustarea generalizata sau focala a arterelor retinei;
  
• 
  Microalbuminurie, proteinurie si/sau o crestere usuoara a creatininei plasmatice (1,2-2 mg/dl);
  
• 
  Placi aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonic ( in arterele carotide, iliace, femorale sau in aorta).
  

Stadiul III – afectiunele organelor-tinta devin simptomatice, ele includ:

• 
  Retina: hemoragii si exudate cu sau fara edem papilar
  
• 
  Cord: angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca.
  
• 
  Creier: atac ischemic tranzitoriu, ictus, encefalopatie hipertensiva avansata.
  
• 
  Rinichi: creatinina plasmatica peste 2 mg/dl, insuficienta renala.
  
• 
  Vase: disectie de aorta, afectiuni arteriale ocluzive simptomatice.
  

Acuzele:

1. 
   cefalee
   
2. 
   dereglari de vedere
   
3. 
   zvonuri in urechi
   
4. 
   dureri de tip ischemic
   
5. 
   vertijuri
   
6. 
   fatigabilitatea
   
7. 
   insomnia
   

Examenul obiectiv:

1. 
   masurarea repetata TA
   
2. 
   sufluri si pulsatiile pe arteriile periferice
   
3. 
   sufluri in regiunea abdomenului
   
4. 
   socul apexian – accentuarea si deplasarea laterala
   
5. 
   aprecirea matitatii reltaive a cordului – hipertrofia ventriculului sting
   
6. 
   auscultatia – diminuarea zgomotului I la apex, accentuarea zgomotului II la aorta, suflu sistolic la aorta si la apex
   

Examen de laborator si instrumental:

1. 
   analiza generala urinei - microalbuminurie si proteinurie
   
2. 
   analiza biochimica a singelui – crestera cratininei plasmatice
   
3. 
   ECG si EcoCG – semnele hipertrofie ventricului sting
   
4. 
   Oftalmoscopie – examenare fundului ochiului
   
5. 
   Ultrasonografie vaselor magistrale – placile aterosclerotice on vasele periferice
   

Complicatiile hipertensiunii arteriale

1. 
   Accidentul cerebral vascular (ictus)
   
2. 
   Atacul ischemic transitoriu
   
3. 
   Encefalopatie hipertensiva acuta
   
4. 
   Insuficienta cerebrovasculara cronica
   
5. 
   Neuroretinopatie hipertensiva
   
6. 
   Insuficienta renala cronica
   
7. 
   Cardiopatie hipertensiva
   
8. 
   Infarct miocardic
   
9. 
   Insuficienta cardiaca
   

Sindroamele coronariene.
Cardiopatie ischemica – tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice, produse prin modificari in circulatia coronariana.

Etiologia :

1. 
   ateroscleroza coronariana
   
2. 
   tromboza coronariana
   
3. 
   spasmul coronarian
   

Clasificarea cardiopatiei ischemice.

1. 
   Moartea subita, oprirea cardiaca primara
   
2. 
   Angina pectorală
   

1. 
   angina pectorală de efort
   
2. 
   angina de novo
   
3. 
   angina de efort stabilă
   
4. 
   angina de efort agravată
   
5. 
   angina pectorala spontană
   

3.Infarctul miocardic

Infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut definit

Infarctul miocardic acut posibil

Infarctul miocardic vechi

4. 
   Insuficienta cardiacă in cardiopatie ischemică
   
5. 
   Aritmiile