Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu
Yüklə 3,29 Mb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- IIBft, D. Tulburări psihice. E. Semne piramidale. 14.
|
»•
ill. IV. 1.A,p. 334. 1.A.C, D, E,p. 334. 1 . -|. 2.
C, p. 335. 2. A, B, C, D, p. 334. a. 2, 4, 6 , 8 , 9.
A, p. 335
3. A, p. 335. 3. C, D, p. 335. b. 1, 3, 5, 7, p. 338. 4. E, p. 336. 4. A, B, C, E, p. 335. 2 5. B, p. 336. 5. A, B, C, p. 335. 2.
A p 338 6 . D,p. 336. 6 . A, B, C, D, p. 335. a. 1
7.A, B, E, p.335. b. 3.
3 . 8 . C, p. 336. 8 . A, B, C, p. 335. c. 2. E "> 342 9. C, p. 336. 9. A, B, C, E, p. 335. d. 5. 10. A, p.336. 10. A, B, C, D, p. 335. e. 4, p. 342. 4 .
11. A, C, E, p. 335. D p 348
12. D, p.336. 12. A, E, p. 335. 3. 13. B, p.336. 13.A, B, D, E, p. 335-336. a. 4, 5, 6 , 10, 11. 5. 14. B, p. 337. 14. D, E, p. 336. b. 1, 2, 3, 7, 8 , 9,
A, p. 350.
15. C, p. 337. 15. A, B .C .D .p . 336. 12,13,14 15 16. D, p.337. 16. C, E, p. 337. p. 344. ’ 6
17. C, p. 337. 17. A, C, D, E, p. 337. q n 350
18. A, p. 338. - - - - - - 19. B, p. 338. 20. C, p. 338. 21. D, p. 338. 22. D, p. 338. 23. E, p. 339. 24. C, p. 339. 25. A, p. 340. 26. A, p. 340. 27. D, p. 340. 28. A, p. 340-341. 29. B, p. 341. 30. D, p. 341. 31. E, p. 341. 32. E, p. 342. 33. B, p. 342. 34. C, p. 342. 35. C, p. 342. 36. B, p. 343. 37. D, p. 344. 38. E, p. 345. 39. E, p. 345. 40. D, p. 346. 41. A, p. 346. 42. E,p. 346. 43. D, p. 346. 43. D, E, p. 342. 44. C, p. 347. 44. A, B, C, p. 342. 45. B, p. 347. 45. C, E, p. 343. II. III.
1. A, C, D, E, p. 334. 1 . 2. A, B, C, D, p. 334. a. 2, 4, 6 ,
, 9. 3. C, D, p. 335. b. 1,3, 5, 7, p. 338 4. A, B, C, E, p. 335. 5. A, B, C, p. 335. 2 . 6 . A, B, C, D, p. 335. a. 1
7. A, B, E, p. 335. b. 3.
8 . A, B, C, p. 335. c. 2
9. A, B, C, E, p. 335. d. 5.
10. A, B, C, D, p. 335. e. 4, p. 342. 11. A, C, E, p. 335. 12. A, E, p. 335. 3. 13. A, B, D, E, p. 335-336. a. 4, 5, 6 , 10, 11. 14. D, E, p. 336. b. 1,2, 3, 7,8 ,9 , 15. A, B, C, D, p. 336. 12, 13, 14, 15, 16. C, E, p. 337. p. 344.
17. A, C, D, E, p.337. 18. A, B, C, D, p. 337. 4. 19. A, B, D, E, p. 337. a. 2, 4, 5, 7, 11, 20. A, B, D, E, p. 337. p. 346. 21.A.B, C, p. 337. b. 1, 3, 6 , 8 , 9, 10, 22. A, B, C, D, p. 337. 12, p. 347-348. 23. A, C, E, p. 337. 24. C, D, p. 338. 5. 25. A, C, D, E, p. 338. a. 1, 3, 4, 5, p. 350. 26. A, C, D, p. 338. b. 2, 6
8 , 9.
27. A, B, D, E, p. 338. 28. A, B, C, D, p. 338. 6 .
a. 6 , 7, 8 , 9, 10. 30. B, C, p. 339. b. 1,2, 3,4,5, 31. B, C, E, p. 339. p. 350.
32. A, C, D, E, p. 339. 33. A, B, C, D, p. 339. 34. A, B, C, D, p. 339. 35. A, B, C, D, p. 340. 36. A, B, D, E, p. 340. 37. A, B, C, E, p. 341. 38. A, B, C, D, p. 341. 39. B, C, D, E, p. 340-341. 40. B, E, p. 340-341. 41. B, E, p. 341. 42. B, C, D, p. 342. 239
46. В, С, D, Е, р. 343. 47. А, В, С, D, р. 343. 48. А, В, D, Е, р. 343. 49. А, С, D, Е, р. 344. 50. А, В, С, D, р. 345. 51. А, С, D, Е, р. 345. 52. С, Е, р. 345. 53. С, D, Е, р. 346. 54. А, В, С, D, р. 346. 55. А. В, С, Е, р. 346. 56. А, В, С, Е, р. 347. 57. В, С, D, Е, р. 347. 58. А, В, D, р. 347. 59. А, В, D, Е, р. 348. 60. А, В, С, р. 348. 61. А, С, D, Е, р. 351. 62. А, В, С, р. 351. 63. В, С, D, Е, р. 351. 64. А, В, С, р. 352. 65. В, Е. р. 352. 66 . А, В, С, Е, р. 352-353. 67. В, С, D, Е, р. 353. 68 . А, С, D, Е, р. 354. 69. D, Е, р. 354. 70. А, В, D, Е, р. 354. 46. А, р. 348. 47. Е, р. 348. 48. В, р. 348. 49. А, р. 349. 50. D, р. 349. 51. А, р. 350. 52. В, р. 351. 53. С, р. 353. 54. D, р. 353. 55. Е, р. 353. 56. А, р. 353. 57. В, р. 354. 58. Е, р. 354.
17. TU M O R ILE CEREBR ALE Ş l
M EDULARE I. COMPLEMENT SIMPLU 1. Staza venoasă determinată de tumorile intracraniene contribuie la apariţia: A. Edemului cerebral. B. Manifestărilor clinice de focar. C. Acceselor epileptice parţiale. D. Acceselor epileptice generalizate. E. Manifestărilor clinice de ordin general. 2. Simptomele de hipertensiune intracraniană apar la bolnavii cu procese expansi ve intracraniene în: A. 100% din cazuri. B. 60-80% din numărul total de bolnavi. C. 40-50% din cazuri. D. 20-30% din numărul total de bolnavi. E. Aproximativ 15% din cazuri. 3. Hipertensiunea intracraniană apare mai precoce şi este mai intensă în cazurile în care tumorile sunt situate: A. în fosa craniană anterioară. B. în fosa craniană medie. C. în fosa craniană posterioară (subtentorial). D. Supratentorial. E. Extracranian. 4. O tumoare, care se dezvoltă în primul an de viaţă, poate să nu dea fenomene de hipertensiune intracraniană, deoarece: A. Creierul la această etapă de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia. B. Ea produce o hiposecreţie de lichid cefalorahidian. * C. Copilul nu poate reda manifestările subiective pe care le are. D. Se produce o disjuncţie a suturilor oaselor craniului. E. Nu se deteriorează căile de scurgere a lichidului cefalorahidian. 5. în cele mai multe cazuri, primul simptom clinic din cadrul sindromului de hiperten siune intracraniană, cauzat de un proces expansiv intracranian, este: A. Accesul epileptic. B. Tulburările vestibuläre. C. Semnele de iritaţie meningiană. D. Staza papilară. E. Cefaleea. 6 . Percuţia craniului decelează, de cele mai multe ori (în peste o jumătate din ca zuri), o zonă dureroasă la nivelul unde se localizează procesul patologic în: A. Nevralgie trigeminală. B. Encefalită herpetică. C. Tumoare intracraniană. D. Meningită limfocitară. E. Hidrocefalie. 7. Cefaleea cedează definitiv în procesul expansiv intracranian odată cu: A. Extirparea completă a procesului expansiv. B. Apariţia edemului papilei nervului optic, C. Dispariţia atrofiei papilei nervului optic. D. Drenarea unei cantităţi de lichid ventricular. E. Restabilirea chirurgicală a căilor de circulaţie a lichidului cefalorahidian. 8 . Indicaţi simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil: A. Cefaleea. B. Greţurile. C. Vomismentele. D. Plânsul. E. iritabilitatea. 9. O importanţă deosebită în diagnosticul tumorii intracraniane are manifestarea clinică de suferinţă a perechii de nervi cranieni: A. IU B. II!.
C. IV. b. V.
E. VI. 10 . în calitate de semn al hipertensiunii intracraniane este mult discutat următorul semn clinic: A. Ameţeala. B. Vertijul. C. Tulburările vestibuläre. D. Epilepsia. E. Dereglările oculomotorii, 11 . în glioamele situate supratentoriat în faza de hipertensiune intracraniana deseori apar: A. Accesele epileptice parţiale, B. Accesele epileptice generalizate. C. Accesele epileptice parţial generalizate. D. Absenţele epileptice. E. Somnambuiismul. 12. La copii, tumorile de fosă craniană posterioară se întâlnesc în aproximativ: A. 70% cazuri. B. 50% cazuri. C. 80% cazuri. D. 90% cazuri. E. 100% cazuri. Sindromul de lob frontal este dominat de: A. Epilepsie jacksoniană motorie. B. Epilepsie jacksoniană senzitivă. C. Agrafie. 13.
D. Tulburări psihice. E. Semne piramidale. 14.
însuşirea de a fi vesel şi comunicativ în cadrul tulburărilor de afectivitate, cauzate de tumoarea de lob frontal, se numeşte: A. Euforie. B. Jovialitate. C. Euritmie. D. Eutanasie. E. Disforie. 15. Semnele pseudocerebeloase în tumorile de lob frontal sunt determinate de le zarea:
A. Circumvoluţiunii precentrale. B. Structurilor profunde ale lobului frontal. C. Arterei cerebrale medii. D. Structurilor bazale ale lobului frontal. E. Centrelor şi căilor fronto-ponto-cerebeloase. 16. Criza descrisă pentru prima dată de Foster, care constă în devierea conjugată a ochilor şi a capului de partea opusă tumorii de lob frontal, urmată de mişcarea de torsiune a corpului şi a membrelor, se numeşte criză: A. Pseudocerebeloasă. B. Epileptică majoră. C. Adversivă. D. Jacksoniană. E. De tip absenţă. 17. Tulburarea limbajului de tip afazie motorie se întâlneşte în tumorile de: A. Lob frontal. B. Lob parietal. C. Lob temporal. D. Lob occipital. E. Fosă craniană posterioară. 18. Dereglările de câmp vizual în tumorile de la baza lobului frontal cu compresiunea nervilor optici şi a chiasmei se manifestă sub formă de: A. Hemianopsii omonime. B. Hemianopsii heteronime. C. Hemianopsii de tip cadran. D. Scotom central. E. îngustare concentrică de câmp vizual. 19. Bolnavul cu tumoare de lob frontal deseori nu este conştient sau nu acuză tulbu rările ce ţin de: A. Sfera piramidală. B. Sfera extrapiramidală. C. Criza adversivă. D. Vorbire. E. Funcţia olfactivă.
20. Criza jacksoniană Tn partea dreaptă a corpului, cauzată de tumoare de lob fron tal, este însoţită de: A. Crize ocuio-cefalogire. B. Semne extrapiramidale. C. Semnul de prehensiune. D. Dereglări de vorbire. £. Modificări ale acuităţii vizuale. 21. Nu sunt urmate de deficit motor crizele jacksoniene cauzate de: A. Hidrapefalia ocluzlvă. B. Hidrocefalia comunicantă. C. Tumorile benigne de lob frontal. D. Tumorile maligne de lob frontal, E. Tumorile metastatice de lob occipital. 22. Indicaţi cea mai des întâlnită tulburare de sensibilitate în tumorile parietale: A. Parestezii în hemicorpul opus localizării tumorii. B. Hipoalgezie în partea opusă a corpului. C. Diminuarea simţului de vibraţiune în partea opusă localizării cerebrale a pro cesului neoplazic. D. Hiperestezie termică în mâna dependentă de inervaţia senzorială, afectată de tumoarea lobului parietal. E. Astereognozia. 23. Alegeţi descrierea corectă a pseudomieliei, fenomen clinic întâlnit Tn tumorile de lob parietal: A. Senzaţii de furnicături, amorţeli, senzaţii de rece, arsură, înţepături, care cu prind hemicorpul opus sau parţial. B. Manifestare paroxistică de tulburare a schemei corporale. C. Bolnavul are senzaţia că o parte a corpului, a hemifeţei sau un membru se măreşte brusc în volum sau, din contra, se micşorează. D. Bolnavul are senzaţia că ar exista un membru suplimentar sau o senzaţie cu caracter straniu, bizar. E. Bolnavul nu simte porţiunile hemicorpului opus tumorii. 24. Un important semn de localizare în tumorile parietale ale emisferei nedominante este: A. Afazia semantică. B. Agnozia digitală. C. Neglijarea unui hemispaţtu. D. Apraxia ideotorie. E. Apraxia îmbrăcatului. 25. Tulburările vizuale în tumorile profunde de lob parietal sunt condiţionate de: A. Lezarea fibrelor Gratioiet. B. Compresiunea nervilor optici. C. Compresiunea chiasmei optice. D. Lezarea integrităţii arterei cerebrale medii. E. Implicarea în procesul patologic a lobului cerebral occipital. 26. Agnoziile vizuale pot fi condiţionate de tumorile: A. De lob frontal. B. Parietale posterioare. C. De lob temporal. D. De fosă craniană posterioară. E. Hipofizare şi paraselare. 27. Modificările câmpului vizual, caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifestă prin: A. îngustare concentrică de câmp vizual. B. Hemianopsie heteronimă binazală. C. Hemianopsie heteronimă bitemporală. D. Hemianopsie laterală omonimă. E. Scotom central. 28. Lezarea inegală a fibrelor optice, corespondente cadranului inferior al retinei, pornite prin lobul temporal şi care fac o buclă în jurul cornului temporal al ventri culului lateral, produce: A. Cecitate optică controlaterală. B. Cecitate optică homolaterală. C. Hemianopsie de tip cadran superior. D. Hemianopsie de tip cadran inferior. E. Scotom negativ. 29. Tulburările viscero-vegetative apar mai des în tumorile: A. Sistemului limbic. B. Lobului temporal stâng. C. Lobului temporal drept. D. De pol temporal care trec în lobul frontal. E. Prin extindere, din lobul temporal în cel parietal. 30. Simptomele tumorii de lob occipital sunt ipsilaterale atunci când: A. Tumoarea se extinde în lobul parietal vecin. B. Apare edemul cerebral malign. C. Apar dereglări vasculare. D. Se produce hernia temporală a creierului în fisura temporo-tentorială. E. Are loc angajarea bulbului rahidian în gaura mare occipitală. 31. Semiologia tumorii lobului occipital este dominată de: A. Tulburări de sensibilitate. B. Tulburări motorii. C. Tulburări vizuale. D. Apraxie. E. Dereglări oculomotorii. 32. Indicaţi cel mai important simptom al patologiei lobului occipital: A. Hemianopsia. B. Halucinaţiile optice. C. Agnozia vizuală. D. Dereglările orientării spaţiale. E. Alexia.
33. Care complicaţie a tumorii de lob occipital face dificilă sau imposibilă obiectiviza rea hemianopsiei? A. Staza papilară şi atrofia optică. B. Lezarea formaţiunilor legate fiziologic de funcţiile psihice. C. Lezarea fibrelor optice care fac o buclă în jurul cornului temporal ai ventricu lului lateral. D. Afectarea sistemului nervos periferic. E. Decolorarea jumătăţii nazale a papilei nervului optic. 34. Agnozia vizuală sau cecitatea psihică este o tulburare în care bolnavul: A. Nu poate aprecia distanţa până la obiect sau cea dintre obiecte, B. Vede obiectele, dar nu le recunoaşte. C. Vede deformat un obiect, pe care îl percepe aievea. D. Vede distorsionat un obiect numai într-o parte a câmpului vizual. E. Are paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri). 35.Tulburările de nervi cranieni în tumorile de lob occipital interesează mai ales: A. Nervul optic, prin leziunea limitată a zonei de conexiune a nervului cu corte xul, obiectivându-se prin scotoame hemianopsice. B. Nervul oculomotor printr-un mecanism de compresiune directă, pe care tu moarea o exercită asupra lui. C. Nervul vestibular, manifestându-se ca un vertij paroxistic. D. Nervul olfactiv prin compresiunea lui, manifestându-se prin anosmie sau hi- posmie uni- sau bilaterală, de care bolnavul, deseori, nu este conştient sau nu le acuză. E. Nervul abducens, prin fenomenul de hipertensiune intracraniană, ciinic mani- festându-se prin strabism convergent uni- sau bilateral. 36. în tumorile de fosă craniană posterioară, cel mai des este lezat nervul cranian: A. Oculomotor (III). B. Patetic (IV). C. Oculomotor lateral (VI). D. Facial (Vii). E. Giosofaringian (IX). 37. Care semn radiologie este un semn preţios în diagnosticul craniofaringioamelor? A. Dehiscenţa suturilor craniene. B. Prezenţa „impresiilor digitale". C. Depuneri de calcar deasupra şeii turceşti sau în şa. D. Şaua turcească se balonează, se umflă în mod caracteristic. E. îngroşarea semnificativă a osului frontal. 38. Indicaţi originea cea mai frecventă a tumorilor metastatice cerebrale: A. Tumorile prostatei. B. Tumorile tractului gastrointestinal. C. Procesele neoplazice bronho-pulmonare. D. Cancerul mamar. E. Neoplasmele de suprarenale.
39. Cercetarea reflexului de triplă retracţie sau a reflexului de apărare în simptoma tologia tumorii medulare ne ajută să: A. Suspectăm originea histologică a procesului neoplazic. B. Stabilim faza de evoluţie a tumorii. C. Alegem metoda de investigaţie complementară necesară pentru precizarea diagnosticului. D. Precizăm extinderea leziunii. E. Localizăm partea compresiunii medulare. 40. Aşa-numita disociaţie „proteino-celulară”, depistată prin analiza lichidului cefalo rahidian, apare în: A. Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie. B. Compresiune spinală dorso-lombară de origine traumatică. C. Mielite ascendente de origine bacteriană. D. Arahnoidită cerebrală bazală tuberculoasă. E. în procesele tumorale medulare. 41. Puncţia suboccipitală se efectuează în caz de: A. Bloc la nivele superioare. B. Determinare a unor metastaze multiple, osteoame, osteoblastoame etc. C. Identificare a tumorilor intramedulare. D. Evidenţiere a tumorilor vasculare ale sistemului nervos. E. Diferenţiere intraoperatorie între un astrocitom şi un ependimom. 42. Care este unica metodă raţională de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor? A. Radioterapia. B. Radiochirurgia. C. Extirparea chirurgicală. D. Chimioterapia. E. Plasmafereza. • II. COMPLEMENT MULTIPLU 1. Teoria polietiologică a cancerului presupune existenţa mai multor factori: A. Exogeni. B. Mutageni. C. Celulari. D. Endogeni. E. Virotici. 2. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la generalităţile despre tumorile cerebrale şi medulare: A. Etiologia virală a lor, în prezent, a fost pe deplin demonstrată. B. Există stări precanceroase. C. Există factori cancerigeni. D. Tumorile pot apărea chiar şi la o vârstă destul de înaintată. E. Până în prezent nu s-a ajuns la un criteriu acceptat unanim în clasificarea tumorilor sistemului nervos. 3. Simptomatologia tumorilor intracraniane depinde de: A. Factorul de cancerogeneză, B. Vârsta bolnavului. C. Reacţia sistemului imun. D. Localizarea lor. E. Natura lor. 4. Simptomele tumorilor intracraniene pot fi clasificate în: A. Simptome cauzate de creşterea presiunii intracraniene. B. Simptome legate de leziunea locală a creierului. C. Simptome determinate de modificarea metabolismului cerebral. D. Simptome motivate de creşterea producerii lichidului cefalorahidian. E. Simptomele condiţionate de vârsta pacientului. 5. Simptomele de hipertensiune intracraniană sunt simptome de suferinţă generală şi se datoresc: A. Predispoziţiei ereditare de creştere în volum a sistemului ventricular cerebral. B. Procesului înlocuitor de spaţiu. C. Tulburărilor circulatorii sanguine. D. Tulburărilor circulatorii lichidiene. E. Edemului cerebral peritumoral. 6 . Acţiunea procesului expansiv intracranian este următoarea: A. Erodează oasele cutiei craniene. B. Stopează activitatea bioelectrică normală a creierului. C. Deteriorează bariera hematoencefalică, D. Comprimă şi deplasează formaţiunile anatomice. E. Reduce treptat capacitatea craniană. 7. indicaţi factorii care provoacă şi contribuie la creşterea stazei venoase cerebrale în cadrul proceselor expansive intracraniene: A. Comprimarea vaselor, inclusiv a venei Gallen. B. Deplasarea emisferei pe linia mediană produce un obstacol în resorbţia lichi dului cefalorahidian. C. Hipersecreţia de lichid cefalorahidian. D. Comprimarea sinusului cerebral transvers. E. Apariţia fistulei carotido-cavernoase. 8 . Hidrocefalia în cadrul tumorilor intracraniene, localizate pe traiectul de scurgere a lichidului cefalorahidian (ventriculul 3, apeductul ventriculului 4), apare pe motiv de: A. Şuntare a fluxului de lichid cefalorahidian din sistemul ventricular în spaţiul subarahnoidian. B. Inflamaţie aseptică a vilozităţilor arahnoidiene parasagltale. C. Acumulare excesivă de lichid cefalorahidian. D. Acţiune mecanică a procesului expansiv. E. Capacitate redusă de resorbţie a lichidului cefalorahidian. 9. Prezenţa simptomelor de hipertensiune intracraniană în tumorile intracraniene este determinată în special de: A. Predispoziţia genetică a bolnavului. B. Durata procesului neoplazic.
C. Localizarea procesului patologic. D. Factorul mutagen din faza precanceroasă de evoluţie a bolii. E. Histologia procesului patologic. 10. în inervaţia durei mater rolul principal le revine nervilor: A. Trigemen. B. Facial. C. Glosofaringian. D. Vag.
E. Hipoglos. 11. Indicaţi structurile cerebrale isensibile (iritaţia lor nu provoacă dureri): A. Foiţa superioară a durei mater. B. Foiţa inferioară a durei mater. C. Arahnoida. D. Pia mater. E. Substanţa creierului propriu-zisă. 12. Alegeţi caracteristicile corecte referitoare la cefaleea din cadrul hipertensiunii in tracraniene determinate de o tumoare intracraniană: A. Devine mai accentuată noaptea, după 2-3 ore de somn. B. Tuşea şi eforturile fizice o exacerbează. C. Poate să apară şi să se intensifice la diferite mişcări şi schimbări de poziţie a capului. D. Antinevralgicele uzuale au un efect trecător, de scurtă durată. E. Apare odată cu apariţia atrofiei optice. 13. Selectaţi manevrele care, în mod paliativ, fac să scadă durerile de cap în tumorile cerebrale: A. Greţurile. B. Vomismentele. C. Deshidratarea medicamentoasă. D. Drenarea unei cantităţi de lichid ventricular. E. Extirparea completă a procesului expansiv. 14. Selectaţi expresiile corecte referitoare la greţuri şi vomismente în cadrul sindro mului de hipertensiune intracraniană, provocat de procesele expansive intracra niene: A. Se produc fără efort, indiferent de alimentaţie. B. Deseori, se întâlnesc în tumorile fosei craniene anterioare. C. După puncţia ventriculară cedează definitiv. D. După deshidratare cedează temporar. E. La copii pot fi însoţite de difuze dureri abdominale. 15. Indicaţi categoriile bolnavilor cu procese expansive intracraniene la care staza papilară lipseşte sau este slab exprimată: A. Sugari. B. Copii mici. C. Adolescenţi. D. Bătrâni. E. Bolnavii cu procese expansive intracraniene cu evoluţie lentă.
16. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul Foster-Kennedy: A. Se întâlneşte în tumorile treimii interne a aripii de sfenoid. B. E prezenta o stază papilară la un ochi şi atrofia optică primară cu scotom central la alt ochi, C. E prezentă o stază papilară bilaterală. D. E prezentă o atrofie optică secundară bilaterală. E. în evoluţie se adaugă şi anosmia. 17. Selectaţi afirmaţiile adevărate privitoare la atrofia optică secundară, poststază, din procesele expansive intracraniene: A. Este însoţită de o acuitate vizuală bună. B. Uneori, pacientul se plânge de obnubilarea trecătoare a vederii. C. Se instalează scăderea acuităţii vizuale, care poate conduce până la amauroză. D. Pierderea vederii după staza papilară este definitivă. E. Vederea revine treptat pană la normal, dacă se practică operaţia radicală. 18. Tulburările psihice din hipertensiunea intracraniană în tumorile cerebrale se ca racterizează iniţial prin: A. Diminuarea globală a activităţii psihice. E^, Scăderea memoriei. C. Dezorientare. D. Confuzie. E Agresivitate. 19. Simptomele neurologice de focar: A. Nu au o specificare, fiind semne de suferinţă a întregului creier. B. Indică sediul tumorii. C. Sunt cauzate de iritaţia neuronală. D. Sunt cauzate de deficitul neuronal. E. Sunt însoţite de tulburări vasculare locale corespunzătoare compresiunii. 20. Simptomele neurologice de focar cu aceeaşi localizare ia diferiţi bolnavi variază în funcţie de: A. Histologia tumorii. B. Evoluţia tumorii. C. Vârsta bolnavului. D. Boala somatică concomitentă. E. Apartenenţa rasială a bolnavului. 21. Indicaţi semnele clinice care au importanţă în diagnosticul tumorilor cerebrale la copil:
A. Laterocoiis. B. Retrocolis. C. Deviere în mers. D. Necoordonarea mâinilor. E. Necoordonarea picioarelor. 22. în localizarea diencefalohipofizară a tumorilor cerebrale la copii nu trebuie negli jat examenul: A. Echoencefalog rafie. B. Oftalmologie.
C. Otoneurologic. D. Endocrin. E. Oncologic. 23. Alegeţi semnele piramidale posibile în manifestările clinice ale tumorii de lob frontal: A. Hemipareză centrală din partea opusă tumorii. B. Reflexul palmo-mentonier Marinsecu-Radovici. C. Rigiditate musculară cu semnul roţii dinţate. D. Akinezie. E. Tremurături. 24. în glioamele maligne de lob frontal, deficitul motor: A. Este minimal exprimat. B. Apare mai precoce. C. Este rapid. D. Evoluează extensiv. E. Are caracter definitiv. 25. Tulburările de schemă corporală în tumorile de lob parietal iau forma de: A. Astereognozie. B. Parestezii în hemicorpul opus tumorii. C. Autotopoagnozie. D. Anozognozie. E. Pseudomielie. 26. Indicaţi caracteristicile tulburărilor motorii în semiologia tumorii de lob parietal: A. Apar ca nişte semne de împrumut. B. Se manifestă printr-o simplă exagerare de reflexe osteotendinoase. C. Se manifestă prin pareză mimică de tip central. D. Iau aspectul de atrofie musculară de partea paralizată. E. Pot fi unica manifestare a suferinţei timp îndelungat (5-15 ani). 27. în crizele senzitive cauzate de tumorile de lob parietal cel mai des sunt implicate: A. Buza superioară. B. Buza inferioară. C. Faţa. D. Membrul superior. E. Membrul inferior. 28. Pentru tumoarea parietală sunt caracteristice: A. Alexia. B. Amuzia. C. Acalculia. D. Ambliopia. E. Agrafia. 29. Alexia din tumoarea parietală poate fi: A. Literală. B. Verbală. C. Propoziţională. D. Expresivă. E. Receptivă.
30. în tumorile de lob temporal au loc următoarele tulburări viscero-vegetative: A. Meteorism. B. Tulburări vasomotorii. C. Hipersudoraţie. D. Amenoree. E. Fatigabilitate patologică a muşchilor striaţi. 31. Alegeţi caracteristicile corecte ale halucinaţiilor ce apar în tumorile occipitale: A. Sunt de tip elementar: scânteieri, inele de foc, trasee colorate. B. Mai rar apar halucinaţii complexe animate. C. Bolnavul simte brusc miros şi gust neplăcut de came arsă etc. D. Bolnavul se vede invadat parcă de secvenţele unui film ce vine de undeva şi se impune a fi vizionat până la sfârşit. E. Bolnavul are crize senzitive, care se manifestă prin furnicături, amorţeli, sen zaţie de rece, arsură, înţepături ce cuprind, în întregime sau parţial, un hemi- corp. 32. Indicaţi particularităţile tumorii de fosă craniană posterioară, condiţionată de ca racterele spaţiului respectiv şi de valoarea funcţională a formaţiunilor anatomice pş care le adăposteşte: A. Spaţiul existent este redus dimensional. B. Sistemul lichidian este blocat la nivelul apeductului Sylvius, ventriculului IV, cis ternei magna sau al cisternelor pontocefebeloase şi determină hidrocefalia. C. Este implicat trunchiul cerebral, manifestându-se clinic prin afectarea nuclei- !or de origine sau a rădăcinilor nervilor cranieni în asociere cu semne motorii, senzitive şi cerebeloase. O. Se descriu mult mai puţine tumori congenitale, comparativ cu alte fose craniene. E. Se produc hernii cerebrale interne, deseori cu prognostic fatal. 33. Sindromul clinic de fosă craniană posterioară la copii este compus din: A. Sindromul de hipertensiune intracraniană. B. Sindromul cerebelo-vestibular. C. Sindromul de trunchi cerebral. D. Sindromul vegetativ-endocrin-metabolic. E. Tulburări de vorbire sub forma unei simple afazii de tip senzorial. 34. Indicaţi semnele clinice din tumorile de fosă craniană posterioară, care grăbesc explorarea şi intervenţia chirurgicală: A. Tulburările vegetative. B. Alterarea cunoştinţei, C. Mersul ataxic cu baza lărgită. D. Scrisul denaturat. E. Sughiţul persistent. 35. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la craniofaringioame: A. Provenienţa lor se datorează unor resturi embrionare ale tijei pituitare. B. Apar, mai ales, la copii. C. Foarte des sunt chîstice, cu depuneri de calcar în peretele chistului. D. Tumoarea este radiosensibilă. E. înlăturarea tumorii pe cale operatorie este deosebit de dificilă.
36. Indicaţi metodele radiologice, cu folosirea mijloacelor de contrast, utilizate în dia gnosticul tumorilor cerebrale: A. Scintigrafia cerebrală. B. Pneumoencefalografia. C. Ventriculografia. D. Electroencefalografia. E. Angiografia cerebrală. 37. Care afirmaţii sunt corecte privind principiile de tratament al tumorilor intracraniene? A. Intervenţia chirurgicală este unica metodă de tratare a tumorilor intracraniene. B. Uneori, atitudinea chirurgicală trebuie să se limiteze la intervenţii paliative, care să rezolve doar hipertensiunea intracraniană. C. Radioterapia are un efect considerabil în tumorile radiosensibile: medulo- blastoame, epindimoame etc. D. Chimioterapia citostatică a început să fie deja utilizată, dar efectele ei în ma terie de tumori cerebrale nici până în prezent nu sunt bine studiate. E. Plasmafereza se aplică în tratamentul tumorilor intracraniene, eficienţa ei ba- zându-se pe faptul că, odată cu îndepărtarea plasmei, se îndepărtează şi anticorpii antitumorali existenţi. 38. Indicaţi cele mai frecvente (după localizare) tumori medulare: A. Extradurale. B. Subdurale. C. Extramedulare. D. Intradurale. E. Intramedulare. 39. Indicaţi fazele clinice de evoluţie a unei tumori medulare: A. Faza manifestărilor generale. B. Faza manifestărilor locale. C. Faza radiculară. D. Faza de compresiune spinală parţială. « E. Faza de compresiune spinală totală. 40. Specificul clinic al tumorii medulare la copil este: A. Debutul brusc (o lungă perioadă asimptomatică). B. Evoluţia ondulată cu perioade de ameliorare şi agravare. C. Prezenţa rigidităţii spinale dorso-lombare şi cervicale. D. Cifoscolioze asociate cu contractura muşchilor paravertebrali. E. Absenţa modificărilor osoase radiologice. 41. Rezultatul operator al tumorilor medulare depinde de mai mulţi factori: A. Precocitatea diagnosticului. B. Sediul tumorii. C. Extinderea leziunilor anatomice. D. Starea generală a bolnavului. E. Sexul pacientului. 42. Metodele complementare de tratament al tumorilor medulare maligne sunt: A. Perfuzia intravenoasă de celule stern. B. Plasmafereza.
C. Radioterapia. D. Radiochirurgia. E. Chimioterapia. III. ASOCIERE SIMPLĂ 1. Asociaţi literele cu cifrele în conformitate cu clasificarea histoiogică a tumorilor sistemului nervos central, elaborată de experţii OMS în 1993: a. Tumori ale ţesutului 1 Tumori astrocitare. neuroepitelial. 2. Tumori oligodendrogliale. b. Tumori ale nervilor cranieni 3. Tumori ependimare. şt spinali. 4. Glioame mixte. c. Tumori ale meningelui. 5. Tumori ale plexului coroid. 6. Tumori neuroepiteliale cu origine incertă. 7. Tumori neuronale şi neurono-gliate. 8. Tumori ale parenchimului pineal. 9. Tumori embrionare. 10. Scwanom (neurinom, neuriiemom). 11. Neurofibrom. 12. Tumoră malignă a tecii nervului periferic (sarcom neurogenic, neurofibrom ana- plazic, scwanom malign). 13. Tumori ale celulelor meningoteliale. 14. Tumori mezenchimale nonmenîngoteliale. 15. Leziuni melanocitare primare. 16. Tumori cu histogeneză incertă. Asociaţi literele cu cifrele în conformitate cu clasificarea histoiogică a tumoriior sistemului nervos central, elaborată de experţii OMS în 1993: a. Tumori cu celule germinale. 1. Germinom. b. Chisturi şi leziuni cu aspect 2. Carcinom embrionar. tumoral. 3. Tumoră de sac Yolk {tumoră de sinus en- c. Tumori ale regiunii selare. dodermal). d. Extinderea locală a unor 4. Coriocarcinom. tumori regionale. 5. Teratom. 6. Tumori cu ceiute germinale mixte. 7. Chist al pungii Rathke. 8. Chist epidermoid. 9. Chist dermoid. 10. Chist coloid al ventriculului II! etc. 11. Adenom hipofizar. 12. Carcinom hipofizar, 13. Craniofaringiom, 14. Paragangliom {chemodectom). 15. Chordom. 16. Chondrom. 17. Carcinom. 254
Asociaţi simptomele şi semnele cu sindroamele întâlnite în cadrul tumorilor intra craniene: Sindromul: a. Tulburări psihice. b. Forma pseudomeningiană a hipertensiunii intracraniene. Simptomele şi semnele: 1. Redoarea cefei. 2. Diminuarea globală a activităţii psihice. 3. Scăderea memoriei. 4. Dezorientare. 5. Semnul Kernig. 6. Semnul Brudzinski. 7. Confuzie. 8. Apatie. 9. Somnolenţă. 10. Stupoare. Asociaţi cifrele cu literele: a. Gliom situat supratentorial. b. 1. Pacientul este conştient de criza epileptică. 2. Accese de pierdere a cunoştinţei fără convulsii. 3. Acces epileptic generalizat. Gliom profund, situat în pe retele ventricular, c. Epilepsie jacksoniană. Asociaţi cifrele cu literele în cadrul tulburărilor de activitate şi intelectuale în tumo rile de lob frontal: a. Tulburările de activitate. 1. Diminuarea iniţiativei. b. Tulburările intelectuale. 2. Dereglări de memorie. 3. Micşorarea atenţiei. 4. Slăbirea capacităţilor de judecată. 5. Diminuarea actelor voliţionale. 6. Sindrom apatico-akinetico-abulic. 7. Dereglări de raţionament. 8. Scăderea capacităţii de muncă. 9. Scăderea interesului pentru mediul sog'al. 10. Dereglări de orientare. 11. Reducerea autocriticii. 12. Scăderea funcţiilor superioare de sinteză. Asociaţi seniologia clinică de focar cu tumorile cu localizare frontală şi parietală: Localizarea tumorii: a. Lob frontal. b. Lob parietal. Semiologia clinică: 1. Tulburări psihico-intelectuale. 2. Tulburări de sensibilitate. 3. Semne piramidale. 4. Astereognozia. 5. Semne extrapiramidale. 6. Semne pseudocerebeloase. 7. Tulburări de schemă corporală. 8. Crize senzitive. 9. Tulburări olfactive. 10. Tulburări sfincteriene.
7. Desemnaţi simptomele de focar „proprii" şi „de împrumut" ale tumorii de lob tem poral:
a. Simptome „proprii”. b. Simptome „de împrumut”. 8. Asociaţi cifrele cu literele: a. Tumorile medulare cervicale inferioare. b. Tumorile medulare lombare superioare. IV. RELAŢIE CAUZĂ-EFECT Răspunsurile se vor nota cu: A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele; В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele; С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă; D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată; E - dacă ambele afirmaţii sunt false. 1. Hipertensiunea intracraniană este foarte uşor exprimată în tumorile intracra niene cu evoluţie mai rapidă (glioame maligne, metastaze), pe când în proce sele expansive intracraniene benigne ea este deosebit de intensă. 2. Cu cât procesele expansive intracraniene sunt situate mai aproape de cir- cumvoluţiunea rolandică, cu atât ele se manifestă mai repede prin epilepsie. 3. Calea acustică are o reprezentare corticală bilaterală. Din această cauză, surditatea de tip central se întâmplă rar de tot. 4. Rezultatele postoperatorii în tratamentul tumorilor medulare sunt mai bune, dacă se foloseşte tehnică şi instrumentar speciale de microneurochirurgie. 1. Surditate verbală (afazie senzorială). 2. Tulburări motorii. 3. Tulburări de sensibilitate. 4. Tulburări de vedere. 5. Epilepsie temporală. 6. Tulburări psihice. -
— .................. - 7. Tulburări viscero-vegetative. 8. Apraxie. 1. Durerile iradiază în membrele superioare. 2. Durerile iradiază în membrele inferioare. 3. Paraparezâ spastică. 4. Tulburări de sensibilitate ce corespund dermatoamelor lombare. 5. Tulburări paralitice şi atrofice de tip Du- chenne-Erb şi Dejerine-Klumpke. 6. Senzaţia unei constricţii „ca în corset”. 7. Reflexele rotuliene pot fi exagerate sau diminuate. 8. Tulburări de sensibilitate, a căror limită superioară corespunde unor dermatoa- me toracale. RĂSPUNSURI II.
III. 1, A, э. 357. 1. A, D, Е, р. 355. 1. 2. B, р. 357. 2. В, С, D, Е, р. 355. а. 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 3. C, р. 357. 3. В, D, Е, р. 357. 8, 9, р. 355-356. 4. D, р. 357. 4. А, В, э. 357. ь. 10, 11, 12, р. 356. 5. E, 5.
357. 5. В, С, D, Е, р. 357. с. 13, 14, 15, 16, 6.C, р. 358. 6. D, Е, р. 357. р.356.
7. A, э. 358. 7. А, В, 3, р. 357. 8. C, р. 358. 8. С, D, р. 357. 2. 9 E, р. 359. 9. С, Е, р. 357. а. 1,2, 3, 4, 5, 6, 10. D р. 359. 10. A, D р. 358. р. 356. 11. В р. 359. 11. С, D Е, р. 358. Ь. 7, 8, 9, 10, р. 356. 12. A р. 360. 12. А, В С, D, р. 358. с. 11, 12, 13, р. 356. 13. D р. 360. 13. В, С D, р. 358. d. 14, 15, 16, 17, 14. В р. 360. 14. A, D Е, р. 358. р. 356. 15. E р. 361. 15. А, В D, Е, р. 358. 16. С р. 361. 16. А, В Е, р. 358. 3, 17. A р. 361. 17. С, D р. 358. а. 2,3, 4, 7 ,8 ,9 , 10, 18. В р. 361. 18. А, В С, D ,р. 358-359. р. 358-359. 19. E р. 361. 19. В, С D, Е, р. 359. Ь. 1, 5, 6, р. 359. 20. D р. 361. 20. А, В С, р. 359. 21. С р. 362. 21. А, С D, р. 360. 4. 22. E р. 363. 22. В, D р. 360. а. 3. 23. D р. 363. 23. А, В р. 360. Ь. 2. 24. E р. 364. 24. В, С D, Е, р. 362. с. 1, р. 359. 25. A р. 364. 25. С, D Е, р. 363. 26. В р. 364. 26. А, В С, D, р. 363. 5. 27, D р. 365. 27. С, D р. 363. а. 1,5, 6 ,8 ,9 28. С р. 366. 28. А, С Е, р. 364. Ь. 2, 3,4,7, 10,11, 29. A р. 367. 29. А, В С, р. 364. 12, р. 360. 30. D р. 367. 30. А, В С, D, р. 367. 31. С р. 367. 31. А, В р. 367. 6. 32. A р. 367. 32. А, В С, Е, р. 369. а. 1,3, 5, 6, 9, 10, 33. A р. 367. 33. А, В С, D, р. 369. р. 360-361. 34. В р. 368. 34. А, В Е, р. 372. Ь. 2, 4, 7, 8, р. 363. 35. В р. 368. 35. А, В С, Е, р. 372. 36. С р. 371. 36. В, С Е, р. 374. i. 37. С р. 372. 37. А, В С, D, р. 374. а. 1,4, 5, 6, 7. 38. С р. 373. 38. С, D р. 375. Ь. 2, 3, 8, р. 365. 39. D р. 377. 39. С, D Е, р. 376. 40. Е р. 380. 40. А, В С, D, р. 380. 8. 41. А р. 381. 41. А, В С, D, р. 383. а. 1,5, 6,8. 42. С р. 382. 42. С, D Е, р. 383. Ь. 2, 3, 4, 7, р. 379. IV.
1. E, p. 357. 2. A, p. 359. 3. A, p. 366. 4. A, p. 383. 257
18. T R A U M A T IS M E LE CRAN I ОС ERE В RALE (ТСС) Ş l
VER TE B R O M E D U LA R E (T V M ) Г. COMPLEMENT SIMPLU 1. Alegeţi descrierea corectă a teoriei mecanice (N. Pirogov) din patogeneza trau matismelor craniocerebrale. A. Factorul mecanic conduce la acţiunea locală asupra creierului în formă de con tuzie, hemoragie. Forţa mecanică poate dezvolta schimbări patomorfologice atât în partea opusă aplicării forţei mecanice, cât şi în trunchiul cerebral. B. în momentul acţiunii factorului mecanic asupra craniului în ventriculele cra niene se formează valuri de lichid cefalorahidian, care se lovesc de pereţii ventriculelor şi conduc la dezvoltarea în ependimul pereţilor ventriculelor a multiplelor microhemoragii, Ia formarea ventriculitelor hemoragice. C. în urma traumatismelor craniocerebrale apare un spasm vascular mai mult sau mai puţin pronunţat, în funcţie de gravitatea traumatismelor, care dezvol tă în sistemul nervos central dereglări circulatorii şi neurodinamice. Q. în momentul acţiunii factorului mecanic asupra craniului, creierul face aşa-nu- mita „rotaţie" în jurul picioruşului său {trunchiului cerebral). Astfel se provoacă o distrucţie. mecanică a ţesutului creierului de către formaţiunile osoase de pe partea inferioară a craniului. E. Traumatismele craniocerebrale sunt asemenea unui excitant extraordinar, care provoacă în organism o stare de încordare - stresul, în perioada acută apar dereglări neuroendocrine, care duc la asimilarea în sânge a substanţe lor semioxidate, ca rezultat al tuturor tipurilor de metabolisme, 2. Diagnosticul exact at fracturilor oaselor craniului se face pe baza: A. Manifestărilor clinice. B. Datelor anamnestice. C. Examenului fundului de ochi. D. Echoencefalografiei. E. Radiografiilor. 3. Exoftaimia pulsatilă în cazul fracturii bazei craniului în fosa craniana mijlocie poa te să se dezvolte în urma: A. Contuziei globului ocular. B. Traumatizării muşchilor externi ai globului ocular. C. Infiamaţiei aseptice a sinusului cavernos. D. Dereglărilor endocrine acute. E. Unei fistule carotido-cavernoase. 4. în cazul perturbărilor vegetative din contuzia cerebrală gravă, cel mai favorabii element de prognostic este: A. Polipneea. B. Tahicardia. C. Hipertermia de tip central. D. Echilibrarea rapidă a funcţiei respiratorii, E. Accesele hipertensive.
5. Indicaţi cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral: A. Amnezia lacunară. B. Agitaţia psihomotorie. C. Contuzia cerebrală gravă cu suferinţă dominantă de trunchi cerebral. D. Contuzia cerebrală gravă, difuză, fără leziuni dominante în trunchiul cerebral. E. Sindromul postcomoţional. 6. Cea mai frecventă şi mai caracteristică modificare a motilităţii oculare intrinsece în contuzia cerebrală gravă cu suferinţă dominată de trunchi cerebral este: A. Mişcarea pendulară a globului ocular. B. Midriaza fixă bilaterală. C. Deviaţia conjugată a ochilor. D. Mioza unilaterală. E. Nistagmusul spontan orizontal sau vertical. 7. Sunt numite plăgi nepenetrante ale capului: A. Traumatismele craniocerebrale, când nu sunt lezate ţesuturile moi şi oasele craniului la acelaşi nivel. B. Plăgile cu lezarea ţesutului moale al craniului. C. Traumatismele craniocerebrale în care are loc lezarea ţesutului moale şi a oaselor craniului la acelaşi nivel. D. Contuzia cerebrală medie gravă asociată cu plăgi ale scalpului, cu fisură sau fractură craniană. E. Traumatismele craniocerebrale, când se formează un canal direct de pătrun dere în cavitatea craniană a infecţiei din mediul exterior. 8. Indicaţi spaţiul în care se dezvoltă hematoamele epidurale: A. în ţesuturile moi ale craniului. B. între ţesuturile moi şi oasele craniului. C. între endocraniu şi dura mater. D. între dura mater şi învelişul păienjenos. E. între învelişul păienjenos şi cel moale al creierului. 9. Volumul hematomului epidural variază, în mod obişnuit, între: A. 10-20 ml. B. 20-30 ml. C. 30-40 ml. D. 50-100 ml. E. Peste 100 ml. 10. Intervalul liber în formele tipice ale hematomului extradural (epidural) este de: A. 1-2 ore. B. 3-4 ore. C. 5-10 ore. D. 12-24 ore. E. 36-48 ore.
.
(fP С 259
11. Alegeţi imaginea CT caracteristică unui hematom epidural: 12. Sursa iniţială de sângerare în hematoamele subdurale tardive (încapsulate) este: A. Artera meningiană mijlocie sau una dintre ramurile ei. B, O venă ce drenează într-un sinus dura! capabil să poarte semnele sinusurilor sagitaî, lateral, sfenoparietal sau pietros superior. C. Sistemul de lacune dipioice. D. O venă emisară a sinusului longitudinal superior în regiunea frontotemporală. E. Artera cerebrală medie sau una dintre ramurile ei. 13. Localizarea preferenţială a hematoameior subdurale încapsulate este: A. Frontotemporală. B. Frontală. C. Temporală. D. Occipitală. E. Bazaiă. 14. Indicaţi entitatea nozologică de origine traumatică întâlnită în mod excepţional (extrem de rar) la copiii mici: A. Fractura craniană liniară. B. Hematomul epidural, C. Comoţia cerebrală. D. Contuzia cerebrală medie. E. Contuzia cerebrală gravă. 15. Baza fiziopatologică a tulburărilor funcţionale în nevroza craniotraumatică (sin dromul postcontuzional) este: A. Acţiunea factoruiui mecanic care conduce la contuzie şi hemoragie. B. Dezvoltarea multiplelor focare de dilacerare care generează o activitate bio- electrică confluentă patologică. C. Dereglarea circulaţiei lichidului cefalorahidian ce conduce la majorarea tensi unii intracraniene. D. Apariţia, sub acţiunea factorului traumatic, a unei stări de încordare - stresul. E. O tulburare a corelaţiilor cortico-subcorticale. 16. Atrofia corticală, ca sindrom posttraumatic tardiv, se manifestă în primul rând prin: A. Crize epileptice generalizate sau focale. B. Tulburări de comportament. C. Ataxie. D. Dereglări de continenţă a urinei şi scaunului. E. Modificări cognitive-mnezice (demenţă). II. COMPLEMENT MULTIPLU 1. Traumatismul craniocerebral devine din ce în ce mai actual şi cu pondere mai mare în patologia neurochirurgicală, odată cu: A. Dezvoltarea tehnologiilor de neurodiagnostic. B. Creşterea exagerată a traficului rutier. C. Dezvoltarea industrială. D. Ridicarea nivelului intelectual al societăţii. E. Apariţia unor focare de război. 2. In cadrul mecanismelor de traumatizare prin impact direct asupra scalpului şi oaselor craniene acţionează fenomenele de: A. Acceleraţie. B. Rotaţie. C. Decelerate sau de frânare. D. Precipitaţie. E. Compresiune bilaterală. 3. Clasificarea traumatismelor craniocerebrale se face după următoarele criterii: A. Etiologic. B. Patogenetic. C. Anatomic. D. Evolutiv. E. Clinic. 4. Fracturile bolţii craniului fără infundare pot avea forma unor fisuri: A. Liniare. B. Arcuate. C. Stelare. D. în zigzag. E. Spiralate. 5. Hemoragiile în ţesuturile moi ale capului se manifestă prin: A. Echimoză şi edem palpebral. B. Hematom subtemporal. C. Echimoză în regiunea mastoidiană.
D. Otoragii şi epistaxis. E. Scurgere de lichid cefalorahidian (otoree, rinoree). 6. în fracturile bazei craniului cel mai des sunt lezaţi nervii: A. Olfactiv. B. Optic. C. Acusticovestibular. . D. Facial. E. Hipogios. 7. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la comoţia cerebrală: A. Se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a stării de conştienţă - de la câteva secunde până la 30 de minute. B. Nu are substrat lezional. C. Se datorează unor tulburări funcţionale, care constau dintr-o abruptă depolari- zare a membranei neuronilor din formaţiunea reticulata a trunchiului cerebral. D. Pacientul îşi revine complet. E. După revenirea conştientei, pacientul are un deficit neurologic constant şi pronunţat. 8. în timpul intervalului liber al hematomului epidural pot fi observate următoarele Evenimente clinice: A. Pacientul acuză cefalee spontană, care se intensifică sub presiune în locui traumatismului (de obicei, în regiunea temporală). B. Pacientul doarme strâns şi din ce în ce mai greu poate fi trezit. C. Alteori, ia sfârşitul intervalului liber are loc pierderea rapidă a cunoştinţei. D. Se produce o hemiplegie, afazie sau apar crize convulsive. E. Mioza unilaterală marcată apare de aceeaşi parte cu leziunea. 9. Indicaţi tulburările vegetative observate în perioada de apogeu a hematomului epidural: A. Puistahicardic. B. Respiraţie rărită sau profundă şi stertoroasă. C. Hipertermie. D. Hipertensiune arterială. E. Midriază homolaterală cu leziunea. 10. Indicaţi metodele paraclinice de elecţie în diagnosticul hematomului epidural: A. Tomografia computerizată. B. Rezonanţa magnetică. C. Echoencefaloscopia. D. Angiografia. E. Ultrasonografia transcraniană Doppler. 11. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hematoamele subdurale. A. Sunt revărsate sanguine care iau naştere şi se dezvoltă în spaţiul dintre en- docraniu şi dura mater. B. Au o evoluţie progresivă şi un efect compresiv asupra creierului. C. Sunt clasificate în acute, subacute şi cronice. D. Sursa de sângerare este o venă ce drenează într-un sinus durai. E. Volumul variază în medie între 50 şi 100 ml. Hematoamele gigante pot atinge volumul de 300 ml. 12. Indicaţi etapele evolutive ale hematomului subdural recent de tip acut: A. Traumatism craniocerebral iniţial cu alterarea imediată a stării de conştienţă, de la pierderea simplă până la alterarea sa profundă. B. Interval remisiv, de regulă scurt (câteva ore, rar zile), care poate fi bine evi denţiat. C. Alterarea stării de conştienţă şi a funcţiilor vegetative are loc brusc, prin evo luţie rapidă. D. Bolnavul devine comatos şi starea lui se agravează continuu. E. însănătoşirea pacientului, de regulă, are loc lent, fără intervenţie chirurgicală, pe fondai de tratament conservator resorbtiv. 13. Marcaţi manifestările clinice ale hematomului subdural tip acut: A. Perturbarea funcţiilor vegetative este deosebit de gravă şi se reduce la: tahi cardie, respiraţie Cheyne-Stockes, hipertermie, alterare treptată a reflexelor oculopalpebral, fotomotor, cornean, de clipire şi de deglutiţie. B. Se remarcă un deficit motor de tip hemiplegie, însoţit de midriază, fenomene de compresiune cerebrală. C. Mutism akinetic. D. Suferinţa marcată a trunchiului cerebral cu alterare profundă a stării de con ştienţă. E. Crize de rigiditate prin decerebrare şi midriază fixă bilaterală. 14.Desemnaţi schema evolutivă clasică a hematomului subdural tip subacut: A. Traumatism craniocerebral cu alterarea imediată şi profundă a stării de con ştienţă. B. Interval liber inaparent sau reprezentat de ameliorarea stării de conştienţă. C. Agravare în decurs de câteva ore cu manifestări clinice de suferinţă a trun chiului cerebral (tulburări respiratorii, hipertermie, midriază fixă bilaterală, areflexie oculopalpebrală, absenţa deglutiţiei, crize de rigiditate prin decere brare),
D. Simptomul Sedan pozitiv - la citire apare strabismul divergent, adică se de reglează convergenţa şi apare o diplopie. E. Simptomul Mann - la mişcarea globilor oculari apar senzaţii neplăcute ase mănătoare cu dereglările vestibuläre. în acelaşi timp, apare durerea în globii oculari. 15.
După încapsulare, volumul hematomului cronic subdural de obicei creşte, fapt explicat prin: A. Prezenţa unui gradient de presiune osmotică între conţinutul hematomului şi al lichidului cefalorahidian din spaţiile subdurale. B. Conţinutul de cheaguri al hematomului se lichefiază treptat, devenind fluid în final.
C. Sângerări ulterioare din vasele de neoformaţie ale capsulei parietale a hema tomului.
D. Sângerări ulterioare din vena emisară a sinusului longitudinal superior în re giunea frontotemporală. E. Formarea unei fistule între spaţiile de circulaţie fiziologică a lichidului cefalo rahidian şi spaţiul delimitat al hematomului. 16. Schema clinică a hematomului subdural încapsulat este următoarea: A. Traumatismul craniocerebral minim (comoţie cerebrală) sau mediu (contuzie cerebrală minoră). B. Interval remisiv, care poate fi complet asimptomatic sau oligosimptomatic, manifestându-se prin cefalee, astenie, bradipsihie. C. Perioada manifestă în care sunt prezente semne de hipertensiune iptracra- niană (cefalee predominantă de partea hematomului, vărsături, tulburări de echilibru, uneori edem palpebral), semne de iritaţie meningiană, semne neu rologice de localizare. D. Un timp, bolnavul acuză doar cefalee (tip hemicranie) cu vărsături, apoi apar şi celelalte fenomene neurologice. E. în pofida creşterii volumului hematomului, alterări de conştienţă nu au loc. 17. Sindromul de angajare temporală în hematomul cronic subdural încapsulat se manifestă prin: A. Acces epileptic tonico-clonic generalizat, cu tendinţă spre instalarea stării de rău epileptic. B. Alterare profundă a stării de conştienţă. C. Tulburări vegetative (tahicardie, tulburări respiratorii, hipertermie, modificări • ale reflexelor oculopalpebrale şi de deglutiţie). D. Tulburări neurologice (hemipareză ipsilateraiă, accentuarea midriazei ipsila- terale). E. în ultima fază apar crize de rigiditate prin decerebrare cu pupile midriatice bilaterale fixe, tulburări respiratorii şi de deglutiţie. 18. Ctinic, hematomul cronic subdural încapsulat de fosă craniană posterioară are următoarea evoluţie: A. Impact occipital. B. Interval liber de câteva săptămâni. C. Agravare, ce constă din cefalee intensă, vărsături, edem papilar, tulburări de echilibru, redoare a cefei şi fenomene de suferinţă acută prin compresiunea trunchiului cerebral (tulburări de respiraţie, fonaţie, deglutiţie). D. Se alătură efecte secundare traumatice: revărsate sanguine intracerebrale sau meningite seroase. E. După recăpătarea cunoştinţei, pacientul îşi revine complet, fără repercusiuni ori subsecvenţe imediate sau tardive. 19. Din punct de vedere clinic, nevroza craniotraumatică (sindromul postcontuziona!) se caracterizează prin: A. Cefalee. B. Ameţeală. C. Hipersomnie. D. Tulburarea funcţiilor intelectuale. E. Dereglări emoţionale. 20. Cicatricea meningocerebrală, ca sindrom posttraumatic tardiv, se compune din elemente: A. Vasculare. B. Endoteliaie. C. Mezenchimale. D. Gliale. E. Neuronale. 21. Arahnoiditele posttraumatice pot fi: A. Miliare. B. Circumscrise. C. Difuze. D. Chistice. E. Adezive. 22. Examenul radiologie simplu în traumatismele craniocerebrale stabileşte: A. Existenţa hematoamelor intracraniene. B. Existenţa fracturilor osoase. C. Localizarea precisă a fracturilor osoase. D. Caracterul fracturii osoase. E. Configuraţia sistemului ventricular cerebral. 23. Arteriografia are o deosebită însemnătate pentru: A. Hematomul intracranian (în incidenţa anteroposterioară se constată o înde părtare considerabilă a vaselor cerebrale faţă de oasele craniene). B. Anevrismul posttraumatic. C. Atrofia corticală posttraumatică. D. Encefalopatia posttraumatică. E. Stările preblastomatoase de origine traumatică. 24. Indicaţi metodele de investigaţie paraclinică utilizate în examinarea pacientului cu traumatism craniocerebral: A. Radiografia simplă. B. Potenţiale evocate motorii. C. Ecoencefalografia. D. Tomografia axială computerizată. E. Rezonanţa magnetică nucleară. 25. în timpul examinării bolnavului traumatizat, medicul trebuie să cerceteze: A. Geneza leziunilor locale ale plăgilor. B. Starea de conştienţă. C. Funcţiile vitale. D. Simptomele neurologice. E. Starea fundului de ochi. 26. Obiectivele primordiale ale terapiei intensive sunt următoarele: A. Controlul perturbărilor respiratorii. B. Tratamentul edemului cerebral. C. Deşocarea şi reanimarea. D. Administrarea cu precauţie a sedativelor şi neurolepticelor. E. Asigurarea unei ventilaţii optime. 27. în traumatismele vertebromedulare, cel mai des sunt lezate: A. Vertebra a ll-a cervicală. B. Vertebra a IV-a cervicală. C. Vertebra a Vl-a a coloanei cervicale. D. Vertebra a XIl-a a coloanei toracice. E. Prima vertebră a coloanei lombare. 28. După aspectul radiografie, fracturile de coloană vertebrală pot fi clasificate astfei: A. Fisuri. B. Fracturi cu sau fără deplasare. C. Fracturi estompate. D. Fracturi cu detaşarea marginii dorsale sau anterioare a corpului vertebral, E. Fracturi cu luxaţia apofizelor articulare. 29.
Sindroame neurologice vertebromeduiare posttraumatice sunt: A. Traumatizarea vertebrală fără implicarea măduvei spinării B. Comoţia medulară. C. Contuzia medulară. D. Compresiunea medulară. E. Dilacerarea medulară. 30. Alegeţi metodele complementare de diagnostic al traumatismelor vertebromedu iare, care oferă informaţie completă despre starea morfologică şi funcţională a măduvei spinării, precum şi a coloanei vertebrale. Д. Radiografia simplă în incidenţă anterioară şi de profil. B. Endoscopia spaţiului medular subarahnoidian. C. Tomografia computerizată. D. Rezonanţa magnetică nucleară. E. Eiectromiografia. 31. Măsurile terapeutice în traumatismele vertebromeduiare includ: A. Modul de transportare a bolnavului şi tratamentul antişoc. B. Examenul radiologie şi de laborator. C. Tratamentul operator (spondilodeză, corporodeză). D. Imobilizare. E. Tratamentul şi prevenirea escarelor. III. ASOCIERE SIMPLĂ 1. Asociaţi tipurile de contuzie cerebrală cu manifestările lor: Contuzia cerebrală: Manifestările: a. Uşoară.
1. Abolirea conştienţei de la câteva ore b. Medie. până la câteva săptămâni. c. Gravă. 2. Alterarea stării de conştienţă (comă) cu durata mai mică de 1 oră. 3. Abolirea stării de conştientă cu durata de mai multe ore sau zile. 4. Semnele neurologice lipsesc sau sunt discrete. 5. Tulburările tonigene şi posturale sunt foarte variate şi cuprinse între cele două extreme - de hipotonie generalizată şi de rigiditate prin decorticare. 6. Cefaleea este constantă şi pronunţată.
Asociaţi afirmaţiile referitoare la higromul subdural şi cele referitoare la hemato mul intracerebral: a. Higromul subdural. b. Hematomul intracerebral. Asociaţi cifrele cu literele: a. Fongusul cerebral. b. Abcesul cerebral. 1 . 2 Yüklə 3,29 Mb. Dostları ilə paylaş:
|