Faciesul congestiv: este opusul celui anemic, apărând culoarea roşie vineţie, mai ales la nivelul extremităţilor capului, obraji, lobul urechilor, nasului şi menton. Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febră mare. Faciesul hectic: apare cu pomeţii obrajilor roşii pe un fond palid al feţei, mai ales la cei cu forme grave de TBC. Faciesul cirotic sau hepatic: prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau subicterică), cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas, buze subţiate, roşii, carminate. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la cei cu ciroză. Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şi apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a arcadei superioare. Concomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări ale auzului. Faciesul rigid, fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson Faciesul cushingoid este tipic pentru cei cu hipersecreţiea hormonilor glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lună plină), cu piele roşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit "de bizon" iar la femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă)
Faciesul lupic este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus eritematos diseminat) şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor.Erupţia este eritematoasă cu scuame fine. Faciesul lupic este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus eritematos diseminat) şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor.Erupţia este eritematoasă cu scuame fine. Faciesul din sclerodermie apare rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale, inexpresiv, cu nas şi buze subţiri. A fost comparat cu o icoană bizantină. Faciesul vultuos este tipic pentru pacienţii cu febră mare, cum ar fi în pneumonii, bronhopneumonii, gripe,etc. Faciesul asimetric apare în paralizia de nerv facial, când o parte a feţei este paralizată şi determină asimetria feţei. Faciesul ca o pară apare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii mari submandibulare. MERSUL:Mersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în suferinţele nervului sciatic.Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi mici.Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul mersului.
Mersul talonat –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes. Mersul talonat –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate şi cu privirea în jos.Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele cerebeloase.Mersul adinamic – miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale.MIŞCĂRILE INVOLUNTARE:Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii endo (insuficienţa hepatică, insuficienţa renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc) sau exogene.Tremurăturile – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. Ele pot fi fine, rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum excesiv de cafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur, b.Basedow, scleroza în plăci. Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai în repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.
Mişcările atetozice – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) . Mişcările coreice – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.Convulsiile – sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. Ele pot fi şi mixte, tonico-clonice. Apar în epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene.Contractura permanentă – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.
EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI FANERELOR EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI FANERELOR CULOAREA TEGUMENTELOR - Paloarea : este culoarea mai deschisă a tegumentelor şi mucoaselor şi apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale, prin vasoconstricţie sau mai frecvent apare în anemii.
Dostları ilə paylaş:
|
