Dermatologie psoriazisul: trecut, prezent şi viitor (alocuţiune aniversară) Gheorghe Muşet

ASPECTE EPONIMICE, TOPONIMICE ŞI ACRONIMICE ÎN DERMATOVENEROLOGIE

Boris Nedelciuc

Catedra Dermatovenerologie USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary

Eponymic, toponymic and acronymic aspects in dermatovenerology

The paper hereof represents a short presentation of diseases, marks, symptoms, syndromes, trials, tests, etc., that are named after authors and localities, most notions having concise biographical references (the complete name, the years of life, the country of origin, the field of activity). As well, there are exposed the most encountered abbreviations in the contemporary specialty literature.

Rezumat

Prezenta lucrare constituie o expunere sumară de boli, semne, simptome, sindroame, probe, teste etc., care poartă nume de autori şi localităţi, majoritatea noţiunilor având şi succinte referinţe biografice (numele complet, anii de viaţă, ţara de origine, domeniul de activitate). De asemenea, sunt expuse cele mai întâlnite abrevieri în literatura contemporană de specialitate.

Introducere

Dermatovenerologia, ca ramură a ştiinţei medicale, înseamnă nu numai informaţii despre cauzele de apariţie, mecanismele de dezvoltare, particularităţile clinice, oportunităţile de diagnostic, tratament şi profilaxie ale bolilor dermatovenerice, dar şi cunoştinţe de cultură generală, inclusiv cunoştinţe de eponimie, toponimie şi acronimie.

În antichitate, eponim era magistratul care dădea numele său anului. În medicină, eponim este savantul, numele căruia îl poartă o boală, un sindrom, un test, o probă etc. Apropo, anatomiştii şi eponimiştii s-au aflat timp îndelungat în competiţie, primii semnalând că numărul mare de nume proprii pune în dificultate terminologia medicală. Ceilalţi, însă, consideră că eponimia medicală este un omagiu adus înaintaşilor noştri, noţiunile eponimice completându-le pe cele anatomice, fără a le substitui.

Toponimia medicală este o ramură a ştiinţei care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri – oraşe, ţări, râuri, insule etc. – purtate de diferite afecţiuni.

În fine, acronimul este o abreviere sau prescurtare a unui cuvânt sau îmbinări de cuvinte. Se consideră că primul abreviator a fost un funcţionar al cancelariei papale, care avea misiunea de a rezuma scrisorile Vaticanului, dar şi cea de a codifica anumite secrete.