Diagnosticul psihic provizoriu

Testele de dezvoltare

Ideea studiului longitudinal s-a impus cu necesitate în psihologie. Ideea a prefigurat în scara metrică a inteligenţei a lui Binet – Simon, precum şi în scările de antropometrie infantilă.

Scările de antropometrie şcolară – constau din bareme ce se prezintă sub 3 categorii mai importante. O categorie priveşte măsurătorile brute, staturale sau ponderale, utilizând ca atare măsurători primare (tabele cu valori staturale sau ponderale, pe vârste). A 2-a categorie include forţa musculară şi evoluţia ei (forţa mâinii drepte şi stângi separat şi împreună) iar a 3-a - formule mai complicate reprezentative pentru procesul sănătăţii creşterii şi diferitele sale aspecte (baremuri pentru coeficientul vital şi pentru capacitatea respiratorie). Există baremuri antropometrice şcolare mixte. Scările longitudinale antropometrice permit să se sesizeze abaterile în creştere de la parametrii incluşi în bareme.

Scările longitudinale ce se referă la dezvoltarea unor parametrii psihici - W. Stern (limbajul copiilor); H. Wallon, J. Piaget, A. Gessel; G. H. Luguet (capacităţile de desenare ale copiilor). După 1925 – metoda longitudinală utilizată mai frecvent. I. P. Pavlov (dimensiunea longitudinală temporală). Studiul longitudinal permite să se pună în evidenţă corelaţia dintre modificările ce au loc în condiţiile socio – economice şi culturale ale familiei, efectul acestora asupra dezvoltării psihice a copiilor – diagnostic psihic funcţional în care este introdusă dimensiunea temporală. Studiul longitudinal permite să se pună în evidenţă aspecte foarte complexe ale dinamicii dezvoltării conduitelor elaborate.

Psihodiagnoza la vârstele mici

Testele pentru copiii foarte mici denumite baby – test au o utilizare din ce în ce mai extinsă. Dr. S. R. Chaille (1887) poate fi considerat primul care a publicat o serie de teste simple pentru copiii sub 3 ani. Ele au fost grupate în aşa fel încât să permită părinţilor să vadă dacă copiii se dezvoltă normal sau nu. Mai cunoscute sunt testele lui Alice Descoendres care în 1921 a făcut o baterie de probe adecvate, aplicabile din jumătate în jumătate de an, pentru copiii de la 2 la 7 ani. Charlotte Buhler şi Hildegard Hetzer au efectuat în 1932 o baterie de 10 probe pentru fiecare din primele luni ale copilăriei apoi peste 15, 18 luni şi pentru 2, 3, 4, 5, 6 ani. Prezintă interes inventarul de dezvoltare infantilă al lui A. Gessell (Gessell Developmental Diagnosis) elaborat într-o primă versiune în 1925 şi refăcut în 1940. Are în atenţie dezvoltarea copiilor între 4 – 60 săptămâni. Fiecare modalitate de comportament (motor, verbal, de adaptare socială) se cotează cu + sau -. Se poate calcula un ritm de dezvoltare. Gessell a recomandat atenţie la calităţile reacţiilor, a avut reticenţe în ceea ce priveşte calculul şi cotaţia acestei scale. Gessell a conceput evoluţia psihică în copilărie ca o parcurgere de niveluri pe care le-a reprezentat printr-un arbore. La primul nivel, biologicul şi psihologicul nu se diferenţiază, acesta este un nivel psihomotor. La nivelul 2 sunt evidente conduitele psihologice pe lângă cele biologice. La nivelul 3 – conduitele ce exprimă aptitudini.

O. Brunet şi I. Lezine au elaborat o scară franceză de teste. Bateria e alcătuită din câte 10 probe pentru fiecare etapă din care 6 sunt considerate ca teste ce pun copilul în condiţii experimentale controlabile în prezenţa unui material uşor de găsit şi utilizat. Întrebările din baterie uşurează primul contact cu părinţii şi dau posibilitatea de consemnare a condiţiilor sociale şi afective în care se dezvoltă copilul. Testele sunt foarte utile părinţilor pentru că servesc drept introducere în problematica primei vârste destul de dificile din punctul de vedere al studiului şi al instruirii. Întrebările determină surprinderea gradului de influenţă al mediului. Autoarele consideră că foarte devreme are loc o corelaţie între QI al părinţilor şi QD (cotienul de dezvoltare) al copiilor. Testele sunt grupate în patru categorii având fiecare o iniţială pentru notare. P = controlul postural şi motricitatea; C = coordonarea oculo – motorie; L = limbajul; S = relaţiile sociale şi personale. Gruparea acestora se face în funcţie de diferite etape ale dezvoltării psihice timpurii. Până la 1 an prezintă foarte mare interes controlul postural şi motricitatea în general. După 1an acestea vor fi notate, dar vor prezenta mai puţină importanţă decât caracteristicile achiziţiilor verbale şi posibilităţile de mânuire de obiecte. Examinarea se desfăşoară cu ajutorul unor experimente şi întrebări. Durata unei examinări ~ 20 minute la copiii între 4 – 12 luni şi la 30 minute la cei între 12 luni până la 4 ani. Profilurile obţinute permit să se urmărească ritmul dezvoltării psihice şi să se calculeze un QD.

Bateria Bayley cuprinde 185 itemi şi are funcţii similare. Se referă la mişcările coordonate, vocalizare, apucare, întoarcere de pagini, denumire de obiecte, etc. Instructajul uşor de efectuat al acestei baterii permite să fie utilizată şi de părinţi fără vreun ajutor suplimentar.

Rene Spitz a elaborat o serie de baby – tests 1945 – 1946 prin care a pus în evidenţă influenţa mare a avitaminizării afective în vârstele timpurii. Carenţele se manifestă în domeniul reactivităţii generale şi în dezvoltarea intelectuală la copiii deprivaţi de afecţiune şi tandreţe.

Bateria Borel – Maysonnay (de la 1 la 5 ani). Cuprinde imagini de obiecte simple pentru mânuit – 13 imagini în culori. Ele trebuie mânuite şi indicate verbal elementele ce le conţin. Bateria pune în evidenţă inteligenţa copiilor mici şi tulburările de limbaj (are funcţii).

Bateria Merrill – Palmer cuprinde planşe de încastrare, probe de limbaj. Scara cuprinde teste non – verbale foarte bune pentru 4 – 6 ani.

Scara de performanţă Borelli – Oleron cuprinde 7 probe, au rol important factorii spaţiali.

Scara de inteligenţă pentru preşcolari Minnesotta cuprinde o serie de probe nonverbale.

Bateria Cunningham Pintner, eleborată 1932, revizuită 1947 e folosită în grădiniţele de copii. Bateria cuprinde variantele A, B şi C fiecare cuprinzând 7 teste.

8. 
   Observaţie însoţită de identificare de obiecte comune (animale, plante)
   
9. 
   Percepţie de diferite obiecte pt a diferenţia ceea ce este frumos (între desenele aceluiaşi obiect)
   
10. 
    Identificarea de obiecte ce se pot asocia (găina cu ou). Trebuie asociate 2 obiecte din 4.
    
11. 
    Determinarea de greşeli de mărime şi proporţii în desene de vestminte (pt desenare personaje)
    
12. 
    Capacitatea de a completa desene din care lipsesc anumite părţi (decupare de părţi)
    
13. 
    Completarea de scene
    
14. 
    Reproducerea unui desen după modelul dat în cadrul unor puncte (16 puncte)
    

Există şi bateria non-verbală Pintner-Paterson cu 13 teste.

Scările de dezvoltare au o notaţie aparte.

Grace Arthur (1919) şi Woodword (1926) apoi Thorndike (testul C.A.V.D.) cu colaboratorii au trecut în revistă sistemele de notaţie unificându-le.

Alte scări longitudinale: Pasamnik şi Koblok (1946), Cavanaugh (1957), Callanger (1953), Horms (1957) etc

Bazându-se pe concepţia şi etapele de dezvoltare intelectuală prezentate de Piaget, Warburton s-a elaborat o baterie de teste de dezvoltare a gândirii logice a copiilor, ce conţine 5 probe (operaţii combinatorii, probe de depistare a noţiunii de proporţie şi probabilitate, probe de gândire logică, reprezentări spaţiale şi conservare a greutăţii şi volumului. Tentative mai vechi în acest sens se aflau în testele Dubusson.

Există şi baterii de teste de dezvoltare pt copii cu deficienţe (surdo-muţi) şi pt copii handicapaţi verbal (Drever şi Mary Collins).

Testele de dezvoltare axate pe activitatea de desenare

Se consideră că prin desen se pot evidenţia capacităţi de percepere, reprezentare, capacităţi intelectuale, caracteristici ale dezvoltării psihice, aptitudinji creatoare ori ale personalităţii.

Modelul celor 10 figuri de H. Wallon şi Lurcat – se pun în evidenţă aptittudini intelectuale, flexibilitatea reprezentărilor.

Testul celor 21 figuri ale lui Piaget şi B. Inhelder – şase coloane de pătrăţele care 3 cuprind câte 7 imagini desenate de coloană. Acestora le corespund 3 coloane de câte 7 pătrăţele goale. Subiectul trebuie să reproducă figuril din coloanele cu modele. Pt. fiecare figură desenată se acordă câte un punctaj.

Testul lui Goodenough H. – 3 situaţii diferite de desenare a omului (bărbat, femeie, propria persoană) – indicaţii privind structurarea aptittudinilor legate de reprezentarea în spaţiu. E important dacă desenul se face din faţă sau din profil, dacă picioarele şi braţele sunt reprezentate, poziţia ce li se dă, atributele ce se evidenţiază în figurile desenate, detaliile, vestimentaţia, integrarea în peisaj sau într-o activitate. Include elemente proiective.

Teste şcolare (de cunoştinţe)

Se aplică transversal dar şi longitudinal. Sondează caracteristicile informaţiilor de care dispun tinerii şi modul în care le manipulează. Sunt de 3 feluri: de educaţie; instrucţie( de geografie, istorie..; structurate, nestructurate); de cunoştinţe. Testele de cunoştinţe vizează şi inteligenţa dar pun în evidenţă deficienţe şi lipsuri (instrumente ale unui domeniu interdisciplinar complex). Procedee în alcătuirea testelor de cunoştinţe: 1. extragerea din programele şcolare a cunoştinţelor generale, concomitent se solicită algoritmii de lucru; 2. extragerea din programele şcolare a obiectivelor de bază ale acestora, testul având în vedere aceste obiective. Teste de cunoştinţe – obiective = sondarea nivelului de cunoştinţe şi sondarea capacităţilor psihice.

Testele de citire, scriere şi calcul elementar

La nivelul primilor ani de şcoală. Testele de lectură = materiale fonetice, literare, silabe, propoziţii. Cinci niveluri de lectură: sub – silabică, silabică, ezitantă, curentă, expresivă

Testul SCGT – secţiuni – primele două sondează capacităţile de lectură şi calcul. Cuprinde câte 6 planşe cu litere, silabe, cuvinte şi propoziţii. Apare simetric o gradare a prezentării de cifre.1 punct / item. Se stabileşte nivelul alfabetizării, siguranţa lecturii şi natura aspectelor carenţiale ale lecturii. Copiii – 4 –8 ani. Seria de numere > dificulăţile de numeraţie şi vârsta numeraţie, viteza şi siguranţa de numeraţie.

Testele de sondare a capacităţii de lectură şi a scrierii la vârstele şcolare mici – Bovet – viteza şi corectitudinea lecturii. Scriere categorii: a. copii care nu ştiu copia corect un test; b. nu copiază corect dar scriu corect după dictare; c. ştiu ambele dar fac greşeli.

Teste de achiziţii şcolare seria T. A. S. – Franţa.

Testul de nivel şcolar pt ortografie şi calcul J. şi M. Subes – prognoza repartiţiei şcolarilor după absolvirea primei clase.