Matinca doina

Tratamentul

Connstă în dilatarea progresivă a stenozelor prin metoda endoscopică şi în cazuri de necesitate intervenţie chirurgicală.

RUPTURA ŞI PERFORAŢIA ESOFAGIANĂ TRAUMATICĂ

Dacă ruptura esofagiană se întâlneşte mai rar şi apare în majoritatea cazurilor în contextul unui traumatism cu lezarea căilor respiratorii, perforaţia esofagiană traumatică se întâlneşte mult mai frecvent, cuza principală fiind endoscopia difgestivă superioară, mai puţin cea diagnostică şi mult mai frecvent endoscopia terapeutică (scleroterapia, extragerea corpilor străini, dilatarea stenozelor).

Clinic se manifestă prin durere toracică retrosternală apărută în contextul intervenţiei, disfagie şi febră. Semnul fizic cel mai caracteristic este apariţia emfizemului subcutanat cervical.

Examenul radiologic al gâtului şi toracelui ne precizează diagnosticul iar folosirea substanţelor radioopace indică sediul leziunii.

Tratamentul - de urgenţă se intervine chirurgical prin sutura rupturii şi tratamentul corect al mediastinitei.

Sindromul Boerhaave
Reprezintă ruptura spontană a esofagului fără nici o traumă intraesofagiană sau extraesofagiană şi este determinată de creşterea bruscă a presiunii intraesofagiene (în condiţii neelucidate) în timpul unui efort de vomă,glota rămânând închisă.

Ruptura se localizează cu predilecţie în esofagul terminal, pe o lungime de 2-10cm, având o evoluţie progresivă de la intrarea intramurală până la ieşirea transmurală cu comunicare mediastinală. Conţinutul esofagian (salivă,conţinutul vărsăturilor, aer înghiţit) pătrunde în mediastin dând aspectul clinic de mediastinită cu evoluţie rapidă spre stare de şoc.

Diagnosticul pozitiv

-Tabloul clinic

-Explorările paraclinice

Tabloul clinic

Debut brusc, cu vărsături uneori incoercibile, simptomele dominante fiind:

-durere toracică violentă

-tulburări cardiovasculare până la stare de şoc sau agitaţie, dispnee marcată, paloare, cianoza extremităţilor

-febră instalată rapid.

Examenul obiectiv evidenţiază prezenţa emfizemului cervical subcutanat.

Explorări paraclinice

Examenul radiologic-radioscopie sau radiografie toracică evidenţiază prezenţa emfizemului mediastinal(în peste 85 % din cazuri) şi uneori colecţie pleurală stăngă.Precizarea sediului rupturii se poate face cu ajutorul examenului radiologic cu substanţe de contrast hidrosolubile (Gastrografin, Omnipaque).

Tratament

Fiind vorba despre o mare urgenţă medico-chirurgicală, în special prin complicaţiile rapide, tratamentul este unul de terapie intensivă şi intervenţie chirurgicală după controlul şocului.

Tratamentul medical constă în:

-sondă intragastrică pentru evacuarea conţinutului gastric

-oxigenoterapie

-reechilibrare hidro-electrolitică prin perfuzii

-transfuzii sanguine la nevoie

-antibioterapie parenteral cu spectru larg.

Intervenţia chirurgicală cu indicaţie absolută în ruptura esofagiană completă şi constă în toracotomie şi sutura rupturii.

Sindromul Mallory-Weis

Se caracterizeaază prin prezenţa de fisuri longitudinale (3-4cm lungime şi 2-3mm lăţime) la nivelul joncţiunii eso-gastrice apărute brusc în timpul unor vărsături inccoercibile, repetate şi explozive, manifestate clinic cu hemoragie digestivă superioară (hematelmeză şi melenă).

Cel mai frecvent, sindromul Mallory-Weis este cauzat de consumul de alcool, de asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene, hernia hiatală de alunecare, endoscopia superioară, manevrele de resuscitare cardio-pulmonară, efortul de defecaţie, pot duce la instalarea sindromului.

Diagnostic pozitiv

Este susţinut de:-simptomatologia clinică

-explorările paraclinice

Simptomatologia clinică

Apariţia unei hemoragii digestive superioare în mod brusc în general la un bărbat care prezintă vărsături violente şi repetate (consumator de alcool) sunt foarte sugestive pentru diagnostic.

Explorările paraclinice

Confirmă diagnosticul prin:

-Examenul endoscopic-care evidenţiază prezenţa fisurilor longitudinale până la nivelul joncţiunii eso-gastrice

-Examenul radiologic- cu sulfat de bariu rămâne în majoritatea cazurilor negativ (nu evidenţiază fisurile).

Tratament

Cel mai eficient rămâne tratamentul endoscopic care constă în electrocoagulare sau injectare locală de adrenalină 0,1% sau polidocanol 1%.

Refacerea volemiei prin transfuzii de sânge, când hemoragia digestivă superioară este mare.

Sindromul Plummer-Vinson

Cunoscut şi ca disfagia sideropenică sau sindromul Patterson-Kelly, apare la femei manifestându-se prin disfagie asociată cu anemie sideropenică, glosită, cheilită şi koilonichie.

Sunt afectate femeile cu vârste cuprinse intre 30-50 ani, cauza principală fiind deficitul de fier care precede instalarea disfagiei.

Diagnnosticul pozitiv

Este sugerat de simptomatologia clinică şi confirmat de explorările paraclinice.

Simtologia clinică

Simptomul primordial este disfagia, la început pentru solide iar ulterior, dacă nu se intervine terapeutic şi pentru lichide. Bolnavul descrie disfagia ca o senzaţie de oprire a bolului alimentar în esofagul superior, uneori se produce regurgitarea.

Asocierea disfagiei cu aspectele clinice caracteristice unei anemii sideropenice (paliditate, stomatită, cheilită, koilonichie) sugerează mult afecţiunea.

Explorările paraclinice

Constau în:

-Modificări biologice: prezenţa anemiei hipocrome, microcitare şi prezenţa hiposideremiei

-Examen radiologic- folosinnd pastă baritată care evidenţiază prezenţa membranei esofagiene superioare (postcricoidiană).

-Examen endoscopic-precizează modificările la nivelul mucoasei esofagiene (atrofie) fără a evidenţia prezenţa membranei şi totodată exclude alte cauze ale disfagiei (în primul rând carcinomul).