|
|
səhifə | 6/28 | tarix | 05.05.2017 | ölçüsü | 3,99 Mb. | | #16680 |
|
CM
-
Selectați care dintre următoarele afecțiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
-
Nefropatia tubulointerstițială prin agresiune medicamentoasă cronică
-
Nefropatia tubulointerstițială prin hipersensibilitate la medicamente
-
Pielonefrita cronică
-
Nefrite tubulointerstițiale asociate cu boli imunologice
-
Sindromul Goodpasture
A,b,c,d
-
Care sunt indicațiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare:
-
Pionefroză
-
Paranefrită
-
Abces renal
-
Carbuncul renal
-
Chist renal neinfectat
A,b,c,d
-
Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin:
-
Prăbuşirea tensiunii arteriale
-
Scăderea diurezei
-
Acidoză metabolică
-
Alcaloză metabolică
-
Hipertensiune arterială
a,b,c
-
Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
-
Nefropatia tubulointerstițială acută medicamentoasă
-
Nefropatia de reflux
-
Necroza tubulară acută toxică
-
Nefropatia cu leziuni minime
-
Nefropatia obstructivă
ABCE
-
Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
-
IgE nefropatia
-
Pielonefrita cronică
-
Pielonefrita acută
-
Tuberculoza renală
-
Sindromul Goodpasture
ABCD
-
Afecțiuni asociate frecvent cu nefropatii tubulointerstițiale cronice sunt:
-
Hepatită cronică virală
-
Diabetul zaharat
-
Amigdalita cronică decompensată
-
Refluxul vezico-ureteral
-
Vasculitele sistemice
b,d
-
Caracteristicile afectării interstițiale, care permit, de altfel, și diagnosticul diferențial cu glomerulonefritele sunt:
-
Absența proteinuriei semnificative
-
Absența hipoproteinemiei
-
Hipertensiunea arterială severă
-
Absența edemelor
-
Prezența piuriei sterile și a cilindrilor leucocitari
ABDE
-
Elemente sugestive pentru prezența nefropatii interstițiale sunt:
-
Absența retenției hidrosaline
-
Prezența hipertensiunii arteriale
-
Absența proteinuriei
-
Proteinurie marcată (peste 3 g/zi)
-
Hematurie marcată
AC
-
Elemente sugestive în favoarea diagnosticului de nefropatii interstițiale cronică sunt:
-
Debut insidios
-
Evoluție fulminantă
-
Valori modeste ale proteinuriei (sub 1-2 g/zi)
-
Absența hipertensiunii arteriale severe
-
Edeme marcate
ACD
-
Formele etiologice ale nefropatii interstițiale sunt:
-
Infecțioase
-
Alergice
-
Medicamentoase
-
Asociate cu boli imunologice
-
Vasculare
ACD
-
Din grupul infecțiilor urinare joase fac parte:
-
Pielonefrita acută
-
Pielonefrita cronică
-
Prostatita
-
Cistita
-
Uretrita
c,d,e
-
Din grupul infecțiilor urinare înalte fac parte:
-
Uretrita
-
Pielonefrita acută
-
Pielonefrita cronică
-
Carbuncul renal
-
Pionefroza
BCDE
-
Factorii favorizanți generali ai infecției de tract urinar sunt:
-
Diabetul zaharat
-
Sexul masculin
-
Refluxul vezico-ureteral
-
Litiaza renală
-
Vârstele extreme (copii, vârstnici)
AE
-
Factorii favorizanți locali (reno-urinari) ai infecției de tract urinar sunt:
-
Litiaza renală
-
Diabetul zaharat
-
Refluxul vezico-ureteral
-
Sexul feminin
-
Sarcina
AC
-
Care dintre persoanele de mai jos prezintă riscuri crescute de infecții de tract urinar:
-
Gravidele
-
Transplantații renal
-
Pacienții cu litiază renală
-
Bărbații sub 20 de ani
-
Pacienții cu diabet zaharat
ABCE
-
Dintre circumstanțele care favorizează infecțiile tractului urinar fac parte:
-
Sarcina
-
Sexul masculin
-
Refluxul vezico-ureteral
-
Disfuncția neurogenă a vezicii urinare
-
Cateterele uretrale permanente
ACDE
-
„Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt:
-
Copii în primii 2-3 ani de viață (malformații congenitale)
-
Persoanele de sex feminin în perioada vieții sexuale active
-
Bărbați în perioada vieții sexuale active
-
Femei după menopauză,
-
Bărbați cu adenom de prostată
ABDE
-
Predispoziția pentru infecțiile tractului urinar superior în timpul sarcinii rezultă din:
-
Reducerea tonusului ureteral
-
Creșterea tonusului ureteral
-
Scăderea peristaltismului ureteral
-
Bacteriuria asimptomatică
-
Toxemia gravidică
ACD
-
Modificările tractului urinar în timpul sarcinii sunt:
-
Estrogenii favorizează refluxul vezico-ureteral
-
Progesteronul inhibă peristaltismul căilor urinare
-
Prin dextrapoziție uterină apare compresia ureterului drept
-
Întinderea ureterelor favorizează refluxul vezicoureteral bilateral
-
Progesteronul favorizează stagnarea urinei
BCDE
-
Etiologia pielonefritei acute poate fi:
-
bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter, Citrobacter etc.)
-
bacteriană Gram-negativă (Staphylococcus spp., Streptococcus spp., Enterococcus spp.).
-
fungică
-
virală
-
chlamidiană şi mycoplasmică
ACDE
-
Bacterii gram-negative care pot cauza pielonefrită acută sau acutizări ale pielonefritei cronice:
-
E. coli
-
Stafilococcus aureus
-
Enterococcus saprophyticus
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Enterobacter
ADE
-
Germenii incriminați cel mai des în infecțiile urinare sunt:
-
Pseudomonas aeruginosa
-
E. coli
-
Chlamydia trachomatis
-
Proteus
-
Streptococcus saprophyticus
B,d,e
-
Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale E.coli:
-
Antigenul O
-
Antigenul K
-
Antigenul H
-
Hemolizinele
-
Ureaza
ABD
-
Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli:
-
Hemolizinele
-
Aerobactina
-
Ureaza
-
Proteaza
-
Adezinele
ABE
-
Care sunt factorii de virulență bacteriană care influențează infecția tractului urinar:
-
Fimbriile
-
Pilii P
-
Producerea de hemolizine
-
Producerea de kinaze
-
Rezistența la acțiunea bactericidă a serului uman
ABCE
-
Care sunt factorii care favorizează menținerea microorganismului patogen în căile urinare:
-
Prezența de protoplaști și L-forme
-
Fenomenul adeziunii bacteriene
-
Obstrucția căilor urinare
-
Sinteza anticorpilor urinari
-
Poliuria
ABC
-
Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:
-
Flora periureterală saprofită
-
Fluxul urinar
-
pH-ul bazic vaginal
-
Valvele vezico-ureterale
-
Activitatea sexuală
ABD
-
Care sindroame clinice pot fi prezente în pielonefrită cronică:
-
Urinar
-
Algic
-
Toxico-infecțios
-
Nefrotic
-
Nefritic
ABC
-
Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc în pielonefrita cronică în acutizare:
-
Febra
-
Tahicardia
-
Disuria și polakiuria
-
Adenopatia inghinală
-
Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ABCE
-
Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:
-
Febră
-
Macrohematurie
-
Disurie
-
Dureri lombare
-
Sindrom nefrotic
ACD
-
Enumerați acuzele posibile prezentate de bolnavii cu pielonefrită cronică în acutizare:
-
Febră
-
Slăbiciune generală
-
Diminuarea ponderii
-
Durere lombară
-
Disurie
ABDE
-
Triada clinică clasică pentru pielonefrita acută sau pielonefrita cronică în acutizare include:
-
Febră
-
Polidipsie
-
Lombalgii
-
Piurie
-
Urină hipercromă
ACD
-
Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc pielonefrita cronică în acutizare:
-
Febra
-
Tahicardia
-
Disuria si polakiuria
-
Adenopatia inghinală
-
Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ABCE
-
Ce modificări în examenul sumar de urină se întâlnesc în pielonefrită cronică:
-
Cilindri hialini
-
Bacteriurie
-
Leucociturie
-
Eritrocite dismorfe
-
Proteinurie >3 g/l
BC
-
Sindromul urinar în pielonefrită cronică în acutizare se poate manifesta prin:
-
Cristalurie
-
Cilindrurie leucocitară
-
Leucociturie și bacteriurie
-
Proteinurie > 3g/l
-
Uneori microhematurie
BCE
-
Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică este necesar de efectuat:
-
Examenul sumar de urină
-
Examen ultrasonografic al rinichilor
-
Urografia intravenoasă
-
Cistografia
-
Biopsia renală
ABC
Simptoame și sindroame renale
CS
-
Indicați care este răspunsul greșit referitor examenului sumar de urina:
-
Reprezintă un examen microscopic
-
Reprezintă un examen macroscopic
-
Reprezintă un examen fizico-chimic
-
Se recoltează prima urina de dimineață
-
Reprezintă o investigație costisitoare
E
-
Care din următoarele afirmații referitor la examenul bacteriologic al urinei este incorectă?
-
Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa
-
Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecție
-
Peste 100.000 germeni/l – infecție urinară
-
Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecție urinară
-
Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa
E
-
Alegeți afirmația falsă referitor examenul sumar de urina:
-
Reprezintă o investigație simplă, rapidă, ieftină
-
Este un test screening obligator la toți pacienții internați indiferent de maladie
-
Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineața, colectată într-un recipient curat
-
În urgențe se poate colecta și pe parcursul zilei
-
Se efectuează doar la pacienții cu patologie renală
E
-
Ecografia renală este mai puțin utilă:
-
Pentru a determina dimensiunile rinichilor
-
Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi
-
Pentru a preciza localizarea rinichilor
-
Screening pentru boala polichistică
-
Pentru stadializarea bolii cronice renale
E
-
Polakiuria reprezintă:
-
Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntară sau inconștientă de urină
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
-
Dificultate a actului micțional
A
-
Care din afirmațiile de mai jos definește poliuria:
-
Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntara sau inconștienta de urina
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
-
Dificultate a actului micțional
Răspuns B
-
Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:
-
Glomerulonefrita cronică
-
Pielonefrita cronică
-
Amiloidoza renală
-
Patologie renala fără specificarea bolii
-
Nu are valoare diagnostică
Răspuns E
-
Care din afirmațiile de mai jos definește incontinența urinară?
-
Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntară sau inconștientă de urină
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
-
Dificultate a actului micțional
Răspuns C
-
Care din afirmațiile de mai jos definește micțiunea imperioasa?
-
Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 ore
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntara sau inconștientă de urina
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de urinare
-
Dificultate a actului micțional
D
-
Indicați afirmația falsă referitor retenției urinare:
-
Este definită ca diminuarea incompletă a conținutului vezical cu apariția reziduului vezical
-
Poate fi completă sau incompletă
-
Poate fi acută sau cronică
-
Cu și fără distensia vezicală
-
Poate fi inițială sau terminală
E
-
Indicați care este afirmația falsă referitor micțiunii rare?
-
Numărul de micții redus la 1-2/24 ore
-
Poate fi însoțita de oligurie
-
Poate apărea în megavezica congenital sau dobândita
-
Apare frecvent în insuficiența renală acută
-
Frecvent apare la un aport crescut de lichide
E
-
Incontinența urinară prezentă numai la copii poate fi:
-
Adevărata
-
Falsă
-
Inconștientă
-
Involuntară
-
Fiziologică
Răspuns E
-
Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este:
-
Examenul microscopic al urinei
-
Cultura urinei
-
Examenul macroscopic al urinei
-
Examenul urinei cu bandelete
-
Calorimetria
B
-
Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene:
-
Are semnificație clinică importantă
-
Nu are semnificație clinică
-
Are semnificație clinică doar în pielonefrită
-
Are semnificație clinică doar în nefrita interstițială
-
Are semnificație clinică doar în glomerulonefrită
A
-
Definiți anuria:
-
Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntara sau inconștientă de urina
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
-
Dificultate a actului micțional
Răspuns A
-
Care din afirmațiile de mai jos definește nicturia:
-
Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn
-
Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntara sau inconștientă de urina
-
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
Răspuns A
-
Opsiuria reprezintă:
-
Eliminarea întârziată de urină față de momentul ingestiei lichidelor
-
Situația când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn
-
Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
-
Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
-
Emisia involuntara sau inconștientă de urina
A
-
Care din afirmațiile de mai jos definește hematuria:
-
Excreția unui număr anormal de eritrocite în urină care provin deasupra sfincterului striat
-
Prezența de puroi în urină
-
Prezența de limfă în urină
-
Prezența de lipide în urină
-
Prezența proteinelor în urină
A
-
Definiți piuria:
-
Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
-
Prezența leucocitelor și bacteriilor în urină
-
Prezența de limfă în urină
-
Prezența de lipide în urină
-
Prezenta proteinelor în urină
B
-
Ce reprezintă chiluria?
-
Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină
-
Prezența de puroi în urină
-
Prezența de limfă în urină
-
Prezența de lipide în urină
-
Prezenta proteinelor în urină
C
CM
-
Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
-
Hematuria
-
Proteinuria
-
Azotemia
-
Retenție de sare şi apa
-
Piuria
-
ABD
-
La examenul macroscopic al urinei putem determina:
-
Turbiditatea
-
Culoarea
-
Mirosul
-
Densitatea
-
pH-ul urinar
-
ABC
-
La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
-
Densitatea
-
Proteinuria
-
pH-ul urinar
-
Culoarea
-
Mirosul
-
ABC
-
La examenul microscopic al urinei se determina:
-
Celule epiteliale
-
Leucocite
-
Hematii
-
Cilindri (hialini, granuloși)
-
Turbiditatea
-
ABCD
-
Indicați care sunt tulburările de micțiune:
-
Disuria
-
Micțiunea rară
-
Micțiunea dureroasă
-
Anuria
-
Oliguria
-
ABC
-
Tulburările de micțiune sunt:
-
Polakiuria
-
Retenția de urină
-
Incontinența de urină
-
Poliuria
-
Oliguria
-
ABC
-
Indicați care sunt tulburările de diureză:
-
Polakiuria
-
Retenția de urina
-
Incontinenta de urina
-
Poliuria
-
Oliguria
-
DE
-
Indicați care sunt tulburările de diureză:
-
Opsiuria
-
Micțiunea rara
-
Micțiunea dureroasa
-
Anuria
-
Nicturia
-
ADE
-
Care sunt indicațiile ecografiei renale?
-
Pentru a determina dimensiunile rinichilor
-
Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi
-
Pentru a preciza localizarea rinichilor
-
Screening pentru boala polichistică
-
Pentru stadializarea BCR
ABCD
-
Specificați particularitățile durerii în colica renală:
-
Diminuă în clinostatism
-
Diminua în ortostatism
-
Iradiază spre organele genitale
-
Iradiază spre flancurile abdomenului
-
Se accentuează în trepidații
-
CE
-
Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:
-
Calculi renali
-
Cheaguri de sânge în tractul urinar
-
Rinichi polichistic
-
Glomerulonefrită
-
Tuberculoza renala
-
ABE
-
Precizați caracterul durerii în caz de colica reno-ureterală:
-
Durere violentă
-
Caracter de torsiune
-
Intensitate mica
-
Intensitate mare
-
De obicei durere continuă
-
ABD
-
Precizați care poate fi durata colicii reno-ureterale:
-
Minute
-
Ore
-
Câteva zile
-
2-3 săptămâni
-
Luna
-
AB
-
Precizați caracterul debutului colicii reno-ureterale:
-
Brusc
-
Insidios
-
Apare la zdruncinături (trepidații)
-
Apare la administrarea diureticilor
-
Apare la un aport scăzut de lichide
-
ACD
-
Indicați care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
-
Spasmoliticele
-
Antiinflamatoarele
-
Diureticele
-
Antibioticele
-
Analgezicele
-
ABE
-
Indicați care sunt preparatele ineficiente în ameliorarea colicii reno-ureterale:
-
Spasmoliticele
-
Antiinflamatoarele
-
Antipireticele
-
Analgezicele
-
Antibioticele
-
CE
-
Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:
-
Are localizare supra pubiana
-
Iradiază spre uretra si perineu
-
Nu iradiază spre uretra și perineu
-
Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
-
Nu cedează niciodată după sondaj vezical
-
ABD
-
Care afecțiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
-
Cistite acute si cronice
-
Afecțiuni prostatice
-
Tumori a vezicii urinare
-
Retenție acută de urină
-
Litiaza uretrala
-
ACD
-
Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
-
Are caracter de tensiune/înțepătura
-
Are caracter de jena dureroasă/arsuri
-
Iradiază spre organele genitale externe
-
Nu iradiază spre organele genitale externe
-
Este însoțită de tulburări micționale
-
ACE
-
Polakiuria poate fi:
-
Cu urine clare
-
Cu urine tulbure
-
Diurnă
-
Nocturnă
-
Polakiuria nu poate fi însoțită de poliurie
-
ABC
-
Indicați care sunt afecțiunile ce pot provoacă polakiuria:
-
Procese inflamatorii a vezicii urinare
-
Procese tumorale
-
Disectazia colului vezical
-
Adenom de prostată
-
Insuficiența renală cronică terminală
-
ABCD
-
Conform clasificării hematuria poate fi:
-
Inițială
-
Totală (completă)
-
Terminală
-
Cronică
-
Doar inițială
-
ABCD
-
Care sunt afecțiunile ce provoacă cel mai des disuria?
-
Patologia prostatei
-
Afecțiuni a vezicii urinare
-
Patologia genitală feminină
-
Afecțiuni ale uretrei
-
Ptoza renală
-
ABCD
-
Indicați afecțiunile ce pot provoacă micțiunea dureroasă:
-
Cistite
-
Uretrite
-
Pericistite
-
Afecțiuni de col vezical
-
Afecțiuni neurologice centrale
-
ABCD
-
Indicați afirmațiile corecte referitor retenției urinare?
-
Este definită ca diminuarea incompleta a conținutului vezical cu apariția reziduului vezical
-
Poate fi completă sau incompletă
-
Poate fi acută sau cronică
-
Cu distensie vezicală
-
Poate fi inițială sau terminală
-
ABCD
-
Care sunt cauzele retenției urinare?
-
Obstructive
-
Vezica neurogenă
-
Tulburări de reflux sau a actului micțional
-
Disectazia colului vezical
-
Nu apare în afecțiuni prostatice
-
ABCD
-
Incontinența urinară la adult poate fi:
-
Adevărată
-
Ișuria paradoxală
-
Accidentală
-
Involuntară
-
Fiziologică
-
ABCD
-
Care din afirmațiile de mai jos caracterizează micțiunea rară?
-
Numărul de micții redus la 1-2/24 ore
-
Poate fi însoțită de oligurie
-
Poate apărea în megavezica congenital sau dobândită
-
Apare frecvent în insuficiența renală acută
-
Frecvent apare la un aport crescut de lichide
-
ABCD
-
Poliuria poate fi:
-
Fiziologică și patologică
-
Tranzitorie sau permanentă
-
Cauza renală sau extrarenală
-
Acută sau cronică
-
Completă sau incompletă
-
ABC
Teste nefropatii glomerulare
CS
-
Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a:
-
Interstițiului
-
Tubilor
-
Glomerulelor
-
Întreg sistemului reno-urinar
-
Arteriolelor eferente
C
-
Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulelor renali predominant prin următorul mecanism:
-
Complecși imuni
-
Autoimun
-
Bacterial
-
Viral
-
Toxic direct
A
-
Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
-
Escherichia coli
-
Pneumococul
-
Stafilococul auriu
-
Streptococul β-hemolitic grup A
-
Klebsiella
D
-
Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
-
2-3 zile
-
4-6 zile
-
1-2 săptămîni
-
1 lună
-
1,5-2 luni
C
-
Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
-
Majorarea secreției de vasopresină
-
Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
-
Creșterea activității sistemului calicreinic
-
Reducerea presiunii oncotice a plasmei
-
Retenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în glomeruli
E
-
Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
-
Hipersimpaticotonia
-
Retenția acută a sodiului și a apei, care duce la creșterea volumului sangvin circulant și a volumului-bătaie
-
Hiperaldosteronism
-
Hipercorticism
-
Scăderea activității mecanismelor depresorii
B
-
Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
-
Inflamație bacteriană
-
Proteinurie
-
Hiperstenurie
-
Tumefiere renală, ca rezultat al inflamației imune
-
Hematurie
D
-
Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
-
Antigenul este reprezentat de structurile streptococului
-
Antigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
-
Activarea sistemului complementului
-
Activarea mediatorilor inflamatori
-
Afectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
B
-
Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
-
Proliferarea mezangiului
-
Depozite de complecși antigen exogen – anticorp
-
Proliferare endocapilară
-
Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
-
Edem interstițial, fibroză
D
-
Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
-
Proliferare endocapilară
-
Proliferare extracapilară
-
Îngroșarea membranei bazale
-
Proliferare mezangială
-
Neovascularizare glomerulară
D
-
Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
-
Proteinuria
-
Cilindruria
-
Macrohematuria recidivantă
-
Limfocituria
-
Hipostenuria
C
-
Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
-
α-adrenoblocanți
-
β-adrenoblocanți
-
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
-
Antagoniștii canalelor de calciu
-
Antiagregantele
C
-
Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
-
Antagoniștii aldosteronului
-
Antiagregantele
-
Natriureticele
-
Inhibitorii de carboanhidrază
-
Anticoagulantele
C
-
Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
-
Sindrom hipertensiv
-
Hematurie recidivantă
-
Sindrom nefrotic
-
Sindrom nefritic
-
Leucociturie
C
-
În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
-
Hipocomplementemie
-
Creșterea titrului IgG
-
Creșterea titrului IgM
-
Creșterea titrului IgA
-
Creșterea titrului IgD
D
-
Care dintre modificările urinare următoare sunt caracteristice pentru glomerulonefrita acută?
-
Izostenurie
-
Hematurie
-
Cilindri leucocitari
-
Leucociturie neutrofila
-
Limfociturie
B
-
În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice nu se observă modificarea structurii glomerulilor la microscopia optică?
-
Mezangioproliferativă
-
Mezangiocapilară
-
Membranoasă
-
Cu modificări minimale
-
Glomeruloscleroza focal-segmentară
D
-
Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
-
Blocanții receptorilor de angiotensină
-
Diureticele de ansă
-
Antiagregantele
-
Antibioticele
-
Ketoanalogi
A
-
Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
-
Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
-
Hialinoza segmentară și focala (HSF)
-
Nefropatia cu Ig A
-
Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
-
Glomeruloscleroza focal-segmentară
C
-
La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute se referă:
-
Prednizolon
-
Antibiotice
-
Citostatice
-
Diuretice
-
Antihipertensive
B
CM
-
Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
-
Hiperstenurie
-
Hematurie
-
Proteinurie subnefrotică
-
Cilindrurie
-
Bacteriurie
ABCD
-
Principiile de tratament al glomerulonefritei acute includ:
-
Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
-
Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
-
Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
-
În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednizolonă
-
Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
ABC
-
Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt:
-
Debut fulminant cu edeme refractare, oligurie
-
Hipertensiune arterială malignă
-
În debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală cronică renală
-
Hipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică
-
Debutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire
ABC
-
Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
-
Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
-
Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
-
Hipertensiune glomerulară
-
Reducerea presiunii oncotice a plasmei
-
Hipoperfuzia glomerulilor renali
ABC
-
Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin:
-
Inhibă hipercoagularea intraglomerulară
-
Restabilesc sarcina negativă a membranei bazale glomerulare
-
Efect diuretic, natriuretic
-
Restabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru glomerulul renal
-
Reduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului
ABC
-
În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări:
-
Hipocomplementemie
-
Creșterea titrului IgG
-
Creșterea titrului IgM
-
Creșterea titrului IgA
-
Creșterea titrului IgE
CD
-
Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
-
Se manifestă prin sindrom nefrotic
-
Lipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică
-
Efect bun de la terapia corticosteroidă
-
Mai frecvent se întîlnește la copii
-
Evoluția nefavorabilă a bolii
ABCD
-
Forme neproliferative de glomerulonefrită sunt:
-
Nefropatia membranoasă
-
Glomerulonefrita cu modificări minimale
-
Glomeruloscleroza focal-segmentară
-
Nefropatia cu IgA
-
Glomerulonefrita membranoproliferativă
ABC
-
Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include:
-
Edeme
-
Dispnee
-
Hipertensiune arterială
-
Hematurie
-
Palpitații
ACD
-
Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
-
Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
-
Creșterea titrului autoanticorpilor renali
-
Prezența anticorpilor antinucleari
-
Hipocomplementemie
-
Hipercomplementemie
AD
-
Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită cronică?
-
Profilaxia trombozei coronariene
-
Profilaxia sindromului tromboembolic
-
Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
-
Profilaxia trombozei arterei renale
-
Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
ABCE
-
Care variantă a glomerulonefritei cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
-
Mezangioproliferativă
-
Mezangiocapilară
-
Membranoasă
-
Cu modificări minimale
-
Fibroplastică
CD
-
Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
-
Prezența manifestărilor dizurice
-
Hipertrofia marcată a ventriculului stîng
-
Reducerea dimensiunilor renale
-
Leucociturie marcată
-
Micșorarea tensiunii arteriale
BC
-
Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de pielonefrită cronică?
-
Febră cu frisoane
-
Asimetria afectării renale
-
Simetria afectării renale
-
Proteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
-
Leucociturie marcată, bacteriurie
CD
-
Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
-
Activitatea înaltă a procesului
-
Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
-
Proteinurie izolată
-
Hematurie izolată
-
Sindrom hipertensiv
AB
-
Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
-
Forme steroidrezistente ale sindromului nefrotic
-
Formele active ale nefritei
-
Hematurie marcată
-
Proteinurie izolată
-
Insuficiență renală terminală
AB
-
Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
-
Insuficiență renală rapid progresivă
-
Insuficiență renală lent progresivă
-
Leucociturie
-
Hematurie microscopică
-
Uneori hematurie macroscopică
ADE
-
Sindromul glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
-
Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
-
Proteinurie, de obicei, masivă
-
Hematurie microscopică masivă
-
Insuficiență renală rapid progresivă
-
Insuficiență renală lent progresivă
ACD
-
Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
-
Nefropatia cu Ig A
-
Nefropatia din lupus eritematos sistemic
-
Glomerulonefrita membranoproliferativă
-
Glomerulonefrita membranoasă
-
Nefropatia din vasculite ANCA
ABCE
-
Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
-
Forme steroiddependente ale sindromului nefrotic
-
Formele active ale nefritei
-
Hematurie marcată
-
Proteinurie izolată
-
Insuficiență renală terminală
AB
-
La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a supraveghea:
-
Creatinina serică
-
Leucocitele sângelui periferic
-
Colesterolul
-
ECG
-
Starea mediilor transparente oculare
AB
-
Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi patogenetice:
-
Inhibă sinteza anticorpilor
-
Inhibă procesele inflamatorii
-
Blochează activarea complementului
-
Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
-
Reduc hipercoagularea
ABCD
-
În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
-
Glucocorticosteroizi
-
Heparină
-
Antiagregante
-
Penicilina
-
Citostatice
ACE
-
Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
-
Sindrom nefritic acut
-
Sindrom nefrotic
-
Anomalii urinare asimptomatice
-
Sindrom nefritic cronic
-
Lipsa cărora modificări
ABCD
-
Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică, este corectă?
-
Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
-
Encefalopatia este mai frecventă la copii
-
Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
-
La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
-
Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
BCD
-
Care factori sunt factori de pronostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
-
Semilune în mai mult de 60% din glomeruli
-
Proteinurie marcată
-
Fibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
-
Glomeruloscleroză și semilune fibroase
-
Poliurie
ABCD
-
Care afirmații, referitoare la nefrita IgA sunt corecte?
-
La majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
-
Cea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
-
Mai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
-
Există o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
-
Patognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
BCDE
-
În care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
-
Lupus eritematos sistemic
-
Vasculită hemoragică
-
Endocardită infecțioasă
-
Mielom multiplu
-
Angină streptococică
ABCE
-
Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
-
Hipertensiunea arterială
-
Dureri în regiunea lombară
-
Modificarea urinei
-
Edeme
-
Dizurie
ABCD
-
În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
-
Glucocorticoizi
-
Antiinflamatoarele nesteroidiene
-
Citostatice
-
Anticoagulante
-
Antibiotice
ABCD
Dostları ilə paylaş: |
|
|