Vector european

5  1.2.  Industria de Panificație: 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
6 
-  1.2.1.  de bază - față de anul 1995     100 
590,6 
641,7 
= 
1488,8 / 232
 
664,8 
732,3 
764,4 
814,9 
7 
-  1.2.2. 
în lanț - față de anul 
precedent 
- 
- 
108,7 
103,6 
110,1 
= 
1698,9
 
/ 1542,4
 
104,4 
106,6 
8 
1.3.  Activitatea  agregată  -  Industria 
RM 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
9 
-  1.3.1.  de bază - față de anul 1995     100 
852,5 
923,8 
1021,0 
= 
39403,3
 
/ 4265,2
 
1070,4 
1115,9 
1236,0 
10  -  1.3.2. 
în lanț - față de anul 
precedent  
- 
- 
108,4 
110,5 
104,8 
104,2 
= 
47593 / 
45654
 
110,8 
Sursa: Prelucrat de autori în baza informației sursei [5] și informației din tabelul 3. 
 
După  cum  am  menționat,  valoarea  producției  este 
dependentă  de  nivelul  producerii  și  de  prețul  de 
realizare a producției, scade unul din factorii dați, scade 
și valoarea, dar dacă vrem că obținem același venit când 
a  scăzut  nivelul  producerii  atunci  reiese  că  trebuie  de 
ridicat  prețul  la  producție,  creștem  prețurile  –  scade 
producția,  și  respectiv,  indicatorii  scad.  Dar  după  cum 
am  urmărit,  la  toate  activitățile  veniturile  sunt  în 
creștere,  ce  este  un  moment  pozitiv,  însă  în  esență 
economică  o  dezvoltare  efectivă  a  activității  trebuie  să 
fie din partea nivelului înalt al producerii, și nici de cum 
invers.  
De  aceea  următorii  indicatori  de  analiză  sunt 
indicatorii relativi analitici,  indicele producției  fizice și 
indicele  agregat  al  prețurilor,  nivele  căror  vor  arăta 
pentru  fiecare  an  curent  din  serie  pe  ce  bază  a  crescut 
valoarea producției și dacă în ce măsură:    
▪  Indicii  volumului  fizic  ai  producției  fabricate 
sunt indicatorii ce arăta creșterea în medie a volumului 
fizic  de  producție  și  depinde  el  de  nivelul  indicatorilor 
cantitativi ca, valoarea producției în prețuri comparabile 
și valoarea producției a perioadei de bază(tabelul 5).  
▪  Indicii  prețurilor  sunt  indicatorii  ce  arăta 
creșterea în medie a prețurilor de realizare și depinde el 
de  nivelul  indicatorilor  cantitativi  ca,  valoarea 
producției  a  perioadei  curente  în  prețuri  curente  și 
valoarea producției în prețuri comparabile (tabelul 5). 
Urmărind  datele  din  tabelul  5,  la  condițiile  anului 
2017, volumul producției  
-  de  panificație față  de  perioada  de  bază  a  crescut 
de 1,586 ori, în lanț este în creștere de 1,024 ori; 
-  de  gaze  față  de  perioada  de  bază  a  crescut  de 
1,094 ori, în lanț este în creștere de 1,098 ori. 
-  Industriale  totale  a  crescut  de  1,372  ori  față  de 
bază, în lanț este în creștere de 1,034 ori. 
 După  cum  observăm,  prin  nivele  date,  valoarea 
producției  a  crescut  în  mare  parte  pe  baza  majorării 
prețurilor  de  realizare  și  urmărind  datele,  la  condițiile 
anului 2017, prețurile producției  
-  de panificație față de perioada de bază au crescut 
de 5,318 ori, în lanț este în creștere de 1,041 ori; 
-  de  gaze  față  de  perioada  de  bază  au  crescut  de 
19,35 ori, în lanț este în creștere de 1,039 ori. 
-  Industriale  totale  au  crescut  de  9,007  ori  față  de 
bază, în lanț este în creștere de 1,071 ori. 
Deci, indicele de creștere a volumului nu este la fel 
ca  cel  al  a  valorii,  dar  și  este  foarte  neesențial,  ce 
impune  că  capacitatea  de  producție  pentru  așa  serie  nu 
s-a schimbat esențial. 
 
 
Tabelul 5. Indicii volumului fizic și indicii prețurilor ai activităților analizate în perioada 1995…2017 
Indicatorii 
Valoarea indicatorilor în anii din dinamică 
baza 
anii analizați 
1995 
2012 
2013 
2014 
2015 
2016 
2017 
0 
1 
2 
3 
4 
5 
6 
7 
1  1. Indicii agregați ai volumului, %:      
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
2  1.1.  Industria Gazelor: 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
3 
-  1.1.1.  de bază - față de anul 1995     100 
98,4 
105,3 
= 
52,7 / 50
 
100,9 
101,1 
99,6 
109,4 
4 
-  1.1.2. 
în lanț - față de anul 
precedent  
- 
- 
107,1 
95,8 
100,2 
98,5 
= 
824,0 / 836,2
 
109,8 
5  1.2.  Industria de Panificație: 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
6 
-  1.2.1.  de bază - față de anul 1995     100 
138,4 
145,1  
143,3 
152,0 
154,9 
158,6 
7 
-  1.2.2. 
în lanț - față de anul 
precedent 
- 
- 
104,9 
98,7 
106,1  
101,9 
102,4 
8 
1.3.  Activitatea  agregată  -  Industria 
RM 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 

 
63
 
 
9 
-  1.3.1.  de bază - față de anul 1995     100 
112,2 
121,9 
130,7 
131,5 
132,7 
137,2 
10  -  1.3.2. 
în lanț - față de anul 
precedent  
- 
- 
108,6 
107,3 
100,6 
100,9 
103,4 
11  2. Indicii agregați ai prețurilor, %:      
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
12  2.1.  Industria Gazelor: 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
13  -  2.1.1.  de bază - față de anul 1995     100  1478,4 
1506,7 
1622,5 
1654,5 
1862,5 
1935,1 
14  -  2.1.2. 
în lanț - față de anul 
precedent  
- 
- 
101,9 
107,7 
102,0 
112,6 
103,9 
15  2.2.  Industria de Panificație: 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
16  -  2.2.1.  de bază - față de anul 1995     100 
426,8 
442,1 
464,1 
481,8 
493,5 
513,8 
17  -  2.2.2. 
în lanț - față de anul 
precedent 
- 
- 
103,6 
105,0 
103,8 
102,4 
104,1 
18 
2.3. 
Activitatea agregată - Industria 
RM 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
- 
19  -  2.3.1.  de bază - față de anul 1995     100 
759,8 
758,2 
780,9 
813,8 
840,8 
900,7 
20  -  2.3.2. 
în lanț - față de anul 
precedent  
- 
- 
99,8 
103,0 
104,2 
103,3 
107,1 
Sursa: Prelucrat de autori în baza informației sursei [5] și informației din tabelul 3. 
 
Respectiv, așa nivele nu vorbesc despre o dezvoltare 
economică a activităților. 
Concluzie:  În  final  am  vrea  să  admitem  că,  în 
lucrarea  dată  s-a  arătat  esența  dezvoltării  economice  a 
activităților în aspect agregat, s-a arătat metodologia de 
analiză a unei activități economice din cadrul economiei 
naționale în esența dezvoltării economice. Am arătat ce 
indicatori  trebuie  de  utilizat  în  analiza  respectivă,  și  în 
ce constă rolul lor, ca niște indicatori absoluți și relativi, 
prin care se reflectă dinamica dezvoltării activităților.  
În  urma  analizei  efectuate  am  depistat  că  par 
ramurile  a  fi  dezvoltate,  însă  indicatorii  de  analiză 
nemijlocită  sub  forma  factorilor  de  influență  au  arătat 
inversul,  că  nu  totul  este  așa  cum  se  vede.  De  aceea 
considerăm  rațional  și  efectiv  ca,  direcțiile  proprietate 
de amplificare a rezultatelor cantitative în esența reală a 
dezvoltării economice, este modernizarea, diversificarea 
sortimentului  de  producție,  dezvoltarea  unor  noi 
activități  de  producție,  în  funcție  de  modernismul 
consumului și stilul de viață a consumatorilor în lumea 
contemporană și nu în ultimul rând, de posibilitățile de 
plată  a  clienților.  Respectiv,  în  funcție  de  aceasta 
considerăm că se va revitaliza situația și se va conduce 
la  creșterea  gradului  de  dezvoltare  economică  a 
activităților și a economiei în ansamblu.  
Referinţe bibliografice: 
1. 
Ciornâi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane. Chişinău: Prut Internaţional, 2003. 311 p. 
2. 
Frăsîneanu P. și alții. Statistica și indicatorii ei. Lucrare de verificare. Moldova, 2018. 88 p. 
3. 
Deliu A. Economia și statistica întreprinderii – indici în aplicare. sinteze - probleme. Chişinău, 2018. 96 
p. 
4. 
Duhlicher A. și alții.  Aspecte și proceduri contemporane de analiză a economiei  – direcție de sporire a 
competitivității și creșterii economice. În: Meridian Ingineresc. Chișinău, nr. 4, 2009, p. 92. 
5. 
Anuarul Statistic al Republicii Moldova. 
http://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2193
 
6. 
Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei.  
http://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=385. 
 
 
 
CZU 339.137 
 
INOVAȚIA ÎN SPRIGINUL CONCURENȚEI ÎN ECONOMIA MONDIALĂ 
 
GRIBINCEA Alexandru,  
doctorand, USM 
 
WAWDI  Badera A,  
manager, Israel 
 
FAYED Nesleen,  
manager, Israel 
 

 
64 
 
GRIBINCEA Alexandru, 
dr.hab., prof.univ., 
ULIM 
REZUMAT 
Inovația și concurența uneori sunt aliați, alteori – dușmani.  Specificul pieței de astăzi este creșterea continuă a 
rolului  inovației  pentru  succes:  modificarea  situației  pe  piața  mondială  impune  o  revizuire  a  poziției  inovației  în 
activitățile  agenților  economici.  Studiul  direcțiilor  de  evoluare  a  pieței  emergente  din  secolul  al  XXI-lea  a  semnalat 
unele  trăsături  majore:  evoluția  pieței  constă  într-o  creștere  continuă  a  variabilității,  instabilității  și  imprevizibilității. 
Politica de concurență și politica de inovare sunt complementare. Această situație rezultă din suprapunerea a două logici 
contradictorii.  Pe  de  o  parte,  concurența  alimentează  inovația.  Motivul  principal  este  că  procesul  de  inovare,  în 
dimensiunea sa Schumpeteriană de „distrugere creativă”, se bazează pe impulsul concurenței. Pe de altă parte, analiza 
economică  identifică  și  un  regim  de  „acumulare  creativă”  în  care  inovația  este  guvernată  mai  puțin  de  o  logică  de 
turbulență  și  expansiune  decât  de  imperativele  de  aprofundare  și  concentrare.  Evoluarea  economică  de  astăzi  se 
manifestă prin importanța principală a tehnologiilor de vârf, produse inteligente, R&D și prin automatizarea utilajului, 
echipamentului de producție. Ponderea noilor cunoștințe încorporate în tehnologie, echipamente, instruire, organizarea 
producției în țările dezvoltate reprezintă de la 80 până la 95% din creșterea PIB. Scopul cercetării  constă în investigarea 
corelării dintre inovare și concurență pe piața mondială a produselor și serviciilor.  
Cuvinte-cheie: inovație, concurență, avantaje, competiție, economie mondială, piața produselor / serviciilor. 
 
 
INNOVATION AS A SUPPORT OF COMPETITION IN WORLD ECONOMY
 
 
GRIBINCEA Alexandru,  
PhD student,  
Moldova State University
 
 
WAWDI  Badera A,  
manager, Israel 
 
FAYED Nesleen,  
manager, Israel 
 
GRIBINCEA Alexandru, 
Habilitation PhD, Associate professor,  
Free International University of Moldova 
 
SUMMARY 
Innovation and competition are sometimes allies, sometimes adversaries. The specific feature of today's market 
is  the  continuous  growth  of  the  role  of  innovation  for  success:  changing  the  situation  in  the  external  environment 
requires  a  review  of  the  role  and  place  of  innovation  in  the  activities  of  companies. The  analysis  of  the  development 
trend of the global market in the 21st century has revealed the main feature: the development of the market implies a 
continuous increase of variability, instability and unpredictability. The competition policy and the innovation policy are 
complementary. This situation results from the overlapping of two contradictory logics. On the one hand, competition 
fuels  innovation.  The  main  reason  is  that  the  innovation  process,  in  its  Schumpeterian  dimension  of  "creative 
destruction", is based on the stimulus of competition. On the other hand, the economic analysis also identifies a regime 
of  "creative  accumulation"  in  which  innovation  is  governed  less  by  a  logic  of  turbulence  and  expansion  than  by  the 
imperatives  of  deepening  and  concentration. The  modern  economic  development  is  characterized  by  the  main 
importance  of  the  scientific  and  technological  progress  and  by  the  intellectualization  of  the  main  factors  of  the 
production. The  share  of  new  knowledge  incorporated  in  technology,  equipment,  training,  and  management  of 
production  in  developed  countries  represents  80  to  95%  of  GDP  growth.  The  aim  of  the  research  is  to  study  the 
correlation between innovation and competition in the world market of products and services. 
Key words: innovation, competition, advantages, competition, world economy, product / service market. 
 
Introducere.  În  industria  modernă,  managerii 
întreprinderilor tind să acționeze eficient într-o serie de 
poziții globale  -  cu cerințe diferite pentru produse, rate 
de  creștere,  condiții  competitive  și  riscuri  comerciale. 
Companiile preferă ca managerii să facă tot ceea ce este 
necesar  pentru  a  avea  succes  în  R&D,  producție, 
marketing  și  vânzări,  sporind  responsabilitatea  lor 
pentru  rezultatul  final.  Orice  agent  economic  intră  în 
competiție  cu  alte  societăți,  companii  și  concurenți 
locali  individual  pe  fiecare  piață  specifică.  Cu  toate 
acestea,  nu  toate  companiile  ar  trebui  să  dezvolte 
politici la scară planetară. Adesea, în pofida faptului că 

 
65
 
 
beneficiile  obținute  din  concurența  globală  sunt  uriașe, 
riscul  în  acest  caz  este,  de  asemenea,  extrem  de  mare. 
Concurența  globală  necesită  schimbări  majore  în 
strategii  și  operațiuni.  Concurența  globală  necesită,  de 
asemenea,  o  serie  de  abordări  inovatoare  ale 
managementului.  Integrarea  și  cooperarea  economică 
mondială  este  caracterizată  de  o  concurență  acerbă,  de 
interacțiune 
internațională 
sporită. 
Coordonarea 
activităților,  actorilor  pe  arena  de  afaceri  îi  transformă 
în  competitori  de  forță.  Necesitatea  cercetării  noilor 
caracteristici  și  proprietăți  ale  concurenței,  apărute  în 
timpul  tranziției  societății  la  stadiul  de  dezvoltare 
postindustrial,  crește.  Esența  competitivității  ca 
rivalitate  a  subiecților  pentru  cele  mai  bune  condiții 
economice este o condiție necesară pentru funcționarea 
pieței. 
Conform  relatărilor  savantului  Lütolf  –  Carroll  [9], 
furnizarea  de  idei  apare  din  spiritul  de  observație  al 
proceselor  și  fenomenelor,  pe  care  alții  le  trec  cu 
vederea.  Relatarea  corelează  cu  afirmarea  lui  Marcel 
Proustcă, “veritabila descoperire  nu se  reduce la  a  găsi 
un peisaj inedit, ci în a le vedea cu ochi noi!”[11] 
Gradul 
de 
cercetare. 
Baza 
teoretică 
și 
metodologică  sunt  prezentate  de  teoriile  clasice  (A. 
Smith,  D.  Ricardo)[10],  precum  și  teoriile  neoclasice 
(A. Marshall, D. Clark), de rând cu marginalismul, sunt 
cercetate ca teorii explicative, vizând competiția acerbă 
pe  piețele  imperfecte  sau  cucerite  complet  (E. 
Chamberlin,  D.  Robinson).  Multiple  lucrări  ale 
clasicilor  științei  economice  și  savanților-economiști 
sunt  dedicate  studiului  fenomenelor  de  întrecere, 
competiție  și  relații  economice  [10].  Contribuții 
semnificative  au  fost  aduse  prin  cercetările  lui  P. 
Boisguillebert,  L.  Walras,  F.  Wieser,  J.  Gabarit,  K.  K. 
Prahalad, J. Robinson,E. P. Böhm-Bawerk, F. Hayek, G. 
Hamel,  E.  Chamberlin,  J.  Schumpeter,  F.  Edgeworth. 
Aceste  studii  au  îmbogățit  știința  și  teoria  prin  lucrări 
publicate, care descriu esența concurenței, inovațiilor și 
relațiilor  concurențiale,  a  proceselor  de  ascensiune  a 
întrecerii  economice,  impactul  concurenței  necesitând 
studii și soluții suplimentare.  
Obiectul 
cercetării 
îl 
constituie 
relațiile 
socioeconomice  cu  privire  la  formarea  unei  economii 
inovatoare,  ca  sistem  de  management  eficient,  care  să 
asigure întreprinderilor obținerea victoriei în concurență 
și creșterea competitivității naționale. 
Principiul metodologic ale cercetării a fost axat pe 
abordarea  sistematică  și  situațională  a  problemei 
managementului  activităților  științifice  și  tehnice  la 
diferite  niveluri  de  luare  a  deciziilor  în  condiții 
moderne.  Autorii  au  utilizat  experiență  practică  în 
gestionarea procesului de cunoaștere și inovare, R&D în 
cele  mai  mari  competitive  companii.  Baza  teoretică  a 
cercetării  a  constituit  operele  savanților  în  domeniul 
științific  și  tehnic:  Ph.  Kotler,  P.  Drucker,  R.  Foster  și 
alții  [2;  7]  .  Ca  bază  de  informații  pentru  cercetare  au 
fost 
acte 
juridice, 
date 
statistice, 
materiale 
expoziționale,  rapoarte  ale  institutelor  de  cercetare  și 
numeroase publicații 
Rezultate  și  analiză.  Sistemul  economiei  mondiale 
se caracterizează printr-o serie de caracteristici nuanțate, 
care determină specificul activității agenților economici. 
Acestea  constituie  specificitatea,  saturația  avansată  cu 
produse/servicii  omogene  standardizate;  instabilitate 
crescută  a  factorilor  mediului  de  afaceri;  devierea 
conjuncturii  pieței  față  de  bunurile  și  serviciile  hi-tech 
prestate;  sporirea  timpului  necesar  luării  deciziilor  de 
gestiune  și  adaptare  la  noile  condiții;  precum  și 
capacități  interne  limitate  pentru  a  atrage  resurse 
suplimentare.  Acești  factori  au  determinat,  în  mare 
măsură, rolul crescând al metodelor de concurență non-
preț în relațiile internaționale între companii. 
Analiza  autorilor  relevă  relația  dintre  evidențierea 
proceselor  evidente  din  diferite  perioade  de  dezvoltare 
economică  și  activitatea  inovatoare,  ținând  cont  de 
factorii care influențează cel mai activ: profitul (motivul 
principal);  costuri  care  determină  nevoia  de  schimb 
reciproc  benefic  în  toate  tipurile  de  tranzacții;  oferta  și 
cererea, determinând relația dintre producție și consum; 
concurența  ca  mecanism  prin  care  se  determină  forma 
de mișcare a unei economii de piață; dezvoltarea ciclică, 
determinând  corelarea  eforturilor  în  faza  R&D  cu  faza 
ciclului.  Inovațiile  exercită  influență  asupra  stării 
financiare,  ratei  de  rentabilitate  etc.  Rata  înaltă  nu 
exercită  un  stimulent  semnificativ  pentru  a  risca 
proiecte  inovatoare.  Companiile  încearcă  să  asigure 
profitul  prin  economisirea  costurilor  și  a  scării  de 
producție cu ajutorul îmbunătățirii inovațiilor. În același 
timp,  în  inovație  trebuie  să  avem  în  vedere  că 
actualmente misiunea întreprinderilor a evoluat vis-a-vis 
de profit la funcția mai multor variabile (profit, vânzări, 
cota de piață, creștere tehnologică). 
Între  concurență  și  inovație  este  cea  mai  strânsă 
legătură.  Într-un  anumit  sens,  relațiile  inovatoare  sunt 
un  produs  al  concurenței,  iar  rezultatele  acestor  relații 
sunt un instrument al  concurenței. Mai mult,  în funcție 
de  diferența  dintre  produsul  inovator,  competitivitatea 
se reliefează ca monopol sau oligopol. 
Comitetul  de  conducere  OCDE  în  domeniul 
inovațiilor  din  Oslo  a  elaborat  o  Recomandare  de 
selectare  și  analiză  a  datelor  pe  inovații[12], 
evidențiind  4  tipuri  de  inovații:  de  produse,    procese, 
marketing și organizaționale (fig. 1). 
 

 
66 
 
 
 
Fig. 1. Clasificarea inovațiilor după Recomandările din Oslo [12] 
 
Diversitatea  formelor  de  influență  a  factorilor 
individuali  din  afară  asupra  activității  creativ-
inovaționale,  modificând  natura  complexă  a  influenței 
complexe.  În  mod  indirect  este  asigurat,  creându-se 
condiții  favorabile  (sau  nefavorabile),  procesul  pentru 
implementarea  inovațiilor  și  natura  complexă  a 
impactului extern - prin diverși factori. 
Miza pe componenta inovatoare este decisivă pentru 
depășirea crizei, consecințelor crizei financiare. Potrivit 
economiștilor,  aceasta  este  una  dintre  cele  mai  corecte 
poziții  în  situația  actuală  din  lume.  În  momentul 
depășirii oricărei crize economice, tocmai acele țări vor 
putea intra într-o nouă rundă de dezvoltare a producției. 
Dezvoltarea  inovatoare  a  economiei  este  cea  care 
contribuie  la  reînnoirea  structurală,  aduce  economia 
într-o nouă etapă de dezvoltare mai avansată. Inovațiile 
îndeplinesc funcția de a genera schimbări, de a stimula 
auto-dezvoltarea  și  autoorganizarea  sistemelor  de 
afaceri  [8].  Prin  urmare,  sunt  necesare  acțiuni 
coordonate  ale  guvernului,  structurilor  comerciale, 
organizații  de  cercetare  pentru  introducerea  inovațiilor, 
promovarea  produselor  inovatoare  în  economie. 
Implementarea  unor  tehnologii  noi,  avansate  va  deveni 
un  factor-cheie  de  succes  în  concurența  de  piață, 
modalitatea  forte  de  sporire  al  profitabilității 
companiilor şi succesului pe piața bunurilor.