1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei

131
la copii continuă  şi la momentul actual. Astăzi s-au schimbat viziunile medicilor în privinţa unor 
remedii, în folosul utilizării inhibitorilor enzimei de conversie a sistemului renin- angiotensin-aldost-
eron [16].   
Raţionamentul folosirii acestor substanţe este bine stabilit la adulţi în studii multicentrice place-
bo controlate. Experienţa utilizării lor în cardiologia pediatrică este limitată, dar prezintă un interes 
clinoco-ştiinţifi c în vederea prevenirii remodelării electrice şi structurale ale inimii, stărilor care pot 
să declanşeze deteriorări funcţionale cardiace [5,6,9,11,12,15].  
Aşadar, problema abordată în studiul efectuat confi rmă actualitatea, importanţa clinică a dia-
gnosticării precoce a procesului infl amator cardiac, precum şi a  prevenirii instalării complicaţiilor 
severe precoce şi tardive.
Scopul studiului. Evaluarea clinico-diagnostică şi răspunsul terapeutic la copii cu miocardite 
acute.
Meteriale şi metode. În studiu au fost incluşi 80 de copii cu diagnosticul de miocardită acută cu 
vârste cuprinse între 1-14   ani.
Pacienţii au fost divizaţi în 3 loturi clinice de studiu: lotul I – 25 de bolnavi  (10 fete, 15 băieţi) 
cu vârsta medie de 5,0±1,08 ani, care  au administrat Captopril (0,5-1,5 mg/kg),  lotul II – 25( 9 fete, 
16 băieţi), vârsta medie 7,1±1,1  ani, care au administrat Enalapril (0,05-0,03 mg/kg), lotul III – 30 de 
bolnavi ( 14 fete, 16 băieţi), care au administrat Captopril (0,5-1,5 mg/kg) şi Veroşpiron (5 mg/kg) în 
24 ore, vârsta medie 4,2 ± 0,83  ani.
Programul investigaţional a inclus evaluarea explorărilor complexe prin examenul radiologic al 
toracelui cu aprecierea indicelui cardiotoracic, examenul echocardiografi c, electrocardiografi c şi de-
terminarea unor indici biochimici ai serului sangvin (LDH, CFK-Nac, CFK- MB, PCR, seromucoizi, 
fi brinogen).
Rezultate. Aparitia miocarditei acute a evaluat în 94% cazuri  la o distanţă medie de  10 zile 
de la un puseu infectios acut (IRA nazofaringite bronşite, bronhopneumonii) la toate categoriile de 
vârstă. Altor patologii infecţioase (varicela, enterocolita) revenindu-le 6%. (fi g.1)  
 
Nasofaringită acuta
Nasofaringită acuta
Nasofaringită acuta
Bronşită acută
Bronşită acută
Bronşită acută
Bronhopneumonie acută
Bronhopneumonie acută
Bronhopneumonie acută
Varicelă
Varicelă
Varicelă
Enterocolita acută
Enterocolita acută
Enterocolita acută
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Grupul I
Grupul II
Grupul III
Figura 1. Patologia ce a precedat dezvoltarea miocarditelor
Indicatorii stării clinice au fost apreciaţi conform clasei funcţionale de insufi cienţă cardiacă 
NYHA. Astfel, la bolnavii din lotul I de studiu fi ind apreciată clasa funcţională I NYHA la 16 bolnavi 
(66,6%)  şi clasa funcţională II NYHA la 8 bolnavi (33,3%), în lotul II de cercetare au avut semne 
de insufi cienţă cardiacă 21 de copii, respectiv clasa funcţională I NYHA- 17 (80,9%), iar clasa func-
ţională II NYHA – 4 (19,05%) copii. În lotul III de cercetare 27 copii au prezentat semne clinice de 
insufi cienţă cardiacă, astfel încât clasa funcţională I NYHA a fost constatată   la 19 bolnavi (70,3%), 
clasa funcţională II NYHA – 8 copii (29,6%). 
Simptomatologia clinică a copiilor cu miocardită acută a fost autolimitată prin simptome di-
verse, ce cuprind: slăbiciuni generale, lipotimii, vertigii, fatigabilitate, cardialgii, palpitaţii, dispnee, 
acrocianoză, ceea ce a constituit 67,27%, copiilor asimptomatici revenindu-le 32,73%.
Analizând datele statutului clinic, s-a observat prezenţa palidităţii  tegumentelor în toate loturile 
de studiu în 90% cazuri,  acrocianoza semnalându-se la copiii din primul lot de studiu în 30,43% 

132
cazuri.  La aceşti pacienţi  în faza acută a miocarditei au fost identifi cate următoarele  schimbări în 
statusul obiectiv:  dispnee (10,59%), atenuare a zgomotelor cardiace (57,04%),  în absenţa modifi că-
rilor dimensiunilor fi catului şi splinei (fi g.2).
Grupa I
Grupa I
Grupa I
Grupa I
Grupa II
Grupa II
Grupa II
Grupa II
Grupa III
Grupa III
Grupa III
Grupa III
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Paliditatea
tegumentelor
Atenuarea zgomotelor
cardiace
Acrocianoză
Dispnee
Grupa I
Grupa II
Grupa III
Figura 2. Particularităţile statusului obiectiv
Examenului electrocardiografi c au fost supuse toate loturile de studiu. Iniţial la bolnavii cu mio-
cardită acută modifi cările electrocardiografi ce au determinat următoarele schimbări: tulburări de ritm 
cardiac de tip extrasistole supraventriculare în lotul I de studiu au fost înregistrate la 16 copii (64%), 
extrasistole joncţionale şi ventriculare la câte 1 copil (4%).  În lotul II de studiu extrasistole supraven-
triculare s-au semnalat  la 13 copii (52%), iar extrasistole joncţionale la 1 copil (4%).  Prezenţa extra-
sistolelor supraventriculare în lotul III de studiu s-a stabilit în  7 cazuri, ceea ce a constituit 23,33%, 
extrasistole ventriculare s-au înregistrat la 1 copil (3,33%) (p< 0,05) cu devieri statistic concludente 
între loturi. 
În evoluţia clinică a electrocardiogramei la durata de 1 lună, în lotul I de studiu   s-au  constatat 
extrasistole joncţionale şi ventriculare la câte 1 copil, ceea ce alcătueşte 7,69%, comparativ cu loturile 
II şi III de studiu, unde nu au fost înregistrate  astfel de tulburări de ritm cardiac (p> 0,05).
A fost estimată valoarea indicelui cardiotoracic prin testul radiologia toracelui iniţial în loturile 
de studiu, repartizarea cărora a constituit pentru lotul I 0,530± 0,01, pentru lotul II- 0,525± 0,01şi în 
lotul III 0,520± 0,01( p>0,05), fără semnifi caţie statistică între loturi. În dinamica curativă la o lună 
s-a constatat ICT pentru lotul I 0,48± 0,01,  lotul II- 0,47± 0,01 şi lotul III 0,48± 0,01( p>0,05) fără 
semnifi caţie statistică între loturi. Valorile statistice estimate permit a constata o ameliorare a ICT în 
dinamica curativă în în toate loturile de studiu.
Rezultatele cercetării nivelului concentraţional seric al dehidrogenazei lactice au demonstrat 
iniţial valori semnifi cativ sporite în lotul III de stidiu 540,64±27,12 IU/l, iar în dinamică la 1 lună 
nivelul concentraţional a înregistrat valori normale în toate loturile de cercetare cu diferenţe statistic 
semnifi cative între loturi. Conţinutul seric al creatinfosfokinazei – NAK iniţial la subiecţii cercetaţi 
a prezentat valori sporite în toate loturile de studiu cu semnifi caţie statistică între loturi, iar în dina-
mici de 1 lună nivelul seric al CFK-NAK s-a normalizat în loturile II şi III de studiu. Iar în lotul I s-a 
micşorat cu 76,23 ±0,42 IU/l, indicând o valoare concentraţională uşor sporită cu diferenţe veridic 
semnifi cative între loturi.
Activitatea enzimei cu o afi nitate cardiacă specifi că CFK-MB a fost majorată în toate loturile 
iniţial cu diferenţe statistic concludente între acestea, la 1 lună concentraţia acestei enzime a arătat un 
nivel sporit în loturile I  şi  III  de studiu, iar în lotul II  activitatea CFK-MB s-a normalizat cu dife-
renţe veridic statistice între loturi.

133
Caracteristica modifi cărilor iniţiale ale
indicilor biochimici la bolnavii cu miocardită acută în loturile de studiu (M± m)
Indicii
Lotul I
Lotul II 
Lotul III 
P
LDH 
(225-450IU/L)
454,76 ± 27,67
432,42± 21,16
540,64± 27,12
p1,2>0,05;p2,3<0,05; 
p1,3<0,05
CFK-NAK
(16-28IU/l)
312,23± 89,98
225,72± 23,69
312,23± 29,8
p1,3>0,05 p1,2<0,01
p2,3<0,01
CFK- MB
 (0-25IU/l)
35,15± 9,44
47,59± 12,36
51,5± 11,35
p1,3<0,05 p1,2<0,05 
p2,3 >0,05
PCR (0-6Un)
4,86± 1,91
5,52± 2,54
10,75± 3,49
p1,2>0,05 p2,3<0,05 
p1,3<0,05
Seromucoizi
(0,13-0,20 Un)
0,21± 0,02
0,23± 0,04
0,27± 0,03
p1,3> 0,05, p1,2>0,05, 
p 2,3>0,05
Fibrinogen
(2-4g/l)
4,22± 0,33
3,36±0,29
3,73± 0,27
p1,2<0,05 p2,3>0,05 
p1,3>0,05
α HBDH
(16-28IU/l)
214± 11,29
131,33± 8,74
128,14± 10,8
p1,2>0,05 p2,3>0,05 
p1,3 <0,05
Caracteristica modifi cărilor iniţiale ale indicilor biochimici la bolnavii cu miocardită acută în 
loturile de studiu la intervalul de 1 lună  de la tratament (M± m)
Indicii
Lotul  I 
Lotul  II 
Lotul  III 
P
LDH
(225-450IU/L)
348,72± 5,71
382,16± 26,08
400,30± 36,45
P1,2<0,05P2,3>0,05 
P1,3<0,05
CFK-NAK
(16-28IU/l
225,6±4,3
167,14± 13,6
185,5± 20,5
P1,2<0,05P2,3>0,05 
P1,3<0,05
CFK- MB
(0-25IU/l)
65,27± 8,2
24,8± 3,99
39,10± 11,7
P1,2<0,05P1,3<0,05
P2,3<0,05
PCR(0-6Un)
2,46± 1,02
3,64± 1,06
0,54±0,005
P1,2>0,05P2,3<0,05
P1,3<0,05
Seromucoizi
(0,13-0,20 Un)
0,130± 0,02
0,120± 0,48
12,6±1,26
P1,2>0,05 P2,3<0,05 
P1,3<0,05
Fibrinogen
(2-4g/l)
3,13± 0,24
29,4± 0,34
3,28± 0,03
P1,2>0,05P2,3>0,05 
P1,3>0,05
α HBDH
(16-28IU/l)
179,25± 14,39
160,92±15,67
186,8±14,2
P1,2>0,05P2,3>0,05 
P1,3>0,05
În studiul dat a fost apreciat nivelul seric al reactanţilor “ fazei acute” de infl amaţie, în special 
al proteinei C reactive, care a indicat valori sporite iniţial în loturile I,II,III, astfel încât în lotul III 
de studiu activitatea PCR este foarte înaltă, ceea ce confi rmă în mod indirect activitatea procesului 
infl amator în organism cu valori statistic concludente între loturi. La 1 lună de cercetare indicele PCR 
s-a normalizat în toate loturile cu diferenţe între ele statistic semnifi cative.
Conţinutul seric al fi brinogenului era majorat nesemnifi cativ în lotul I de studiu, iar în celelalte 
două loturi s-a afl at la limita superioară a normei cu semnifi caţie statistică între loturile I şi II. La 1 
lună conţinutul fi brinogenului a fost în limitele normei fără diferenţe semnifi cative între loturi.
Activiatea seromucoizilor în serul sangvin a prezentat modifi cări sporite statistic semnifi cative 
în toate loturile, nivelul cel mai înalt fi ind stabilit în lotul III de cercetare. La 1 lună de observaţie in-
dicii seromucoizilor s-au normalizat, practic, în cele trei loturi clinice cu o deviere uşoară în lotul III 
(0,27±1,26 Un) cu semnifi caţie statistic concludentă între lotul 1 şi III şi intre loturile II şi III.
Analiza comparativa a parametrilor ecocardiografi ci în funcţie de tratamentul aplicat, arată o re-
laţie autentic semnifi cativă în loturile II (Enalapril) şi III (Captopril+Spironolactona) prin micşorarea 
diametrului telediastolic al ventricolului drept.

134
Parametrii echocardiografi ci comparativi în loturile de studiu
Indicii
Lotul  I 
(M±m)
Lotul II 
(M± m)
Lotul  III
 (M± m)
P
DAS, mm
20,98 ± 0,99
23,11± 1,03
20,76± 1,14
P1,2>0,05; P2,3>0,05; P1,3>0,05
DAD mm
23,26± 1,65
24,66± 1,63
20,64± 1,28
P1,2>0,05; P2,3>0,05; P1,3>0,05
DTDVS mm
29,85± 2,24
33,18± 2,21
28,25± 2,32
P1,2>0,05; P1,3>0,05P2,3>0,05; 
DTSVS mm
19,14± 1,99
21,7± 3,75
17,16± 1,54
P1,2>0,05; P2,3>0,05; P1,3>0,05
FS %
34,07± 1,92
29,55± 3,48
34,83± 0,81
P1,3>0,05 P1,2>0,05;P2,3>0,05;
FE%
65,68± 3,2
62,11± 3,29
63,48± 2,48
P1,2>0,05; P1,3>0,05 P2,3>0,05; 
DVD mm
14,29± 1,6
16,05± 1,38
13,11± 0,7
P1,2>0,05; P1,3>0,05 P2,3<0,05; 
Discuţii.  Miocarditele reprezintă o afecţiune infl amatorie a muşchiului cardiac, care la copii 
creează difi cultăţi atât diagnostice pentru anumite specifi cităţi ale evoluţiei clinice, cât şi la abordul 
terapeutic adecvat prin subtilităţi în evoluţia clinică.
Ne-am propus să realizăm un studiu subtil şi complex al criteriilor clinice, instrumentale şi de 
laborator prin care să se faciliteze diagnosticul miocarditelor acute la copii.
Rezultatele studiului confi rmă că miocarditele la copii în majoritatea cazurilor apar drept  con-
secinţă a unei eventuale infecţii respiratorii virale sau bacteriene  sau a unei forme mixte de infecţie 
cu  o evoluţie clinică diversă, ceea ce este în concordanţă  cu datele din literatura de specialitate, 
indică declanşarea miocarditelor sub infl uenţa  oricărui agent infecţios toxic, cu prioritatea agentului 
viral [2,3,7,14,17]. Este important a determina  cât mai timpuriu  alterarea sistemului cardiovascular 
la copiii care au suportat un puseu acut în vederea  stabilirii diagnosticului şi determinării  timpurii a 
programului terapeutic.
În studiul dat o importanţă deosebită s-a atribuit cercetărilor biochimice la bolnavii cu miocar-
dite. S-a considerat, de exemplu, că drept indicator al procesului infl amator cardiac se poate aprecia 
prezenţa în serul sangvin a valorilor crescute ale proteinelor “fazei acute” de infl amaţie şi a unor 
enzime cardiospecifi ce. În continuarea acestor sugestii datele studiului au confi rmat informaţiile din 
literatura din domeniu, prin care se demonstrează că în miocarditele acute la copii de valoare impor-
tantă diagnostică se poate considera activitatea în serul sangvin a unor enzime ca creatinfosfokinaza 
şi fracţia ei MB cu specifi citate cardiac [1,3,4,8,10,13,14, ]. Activitatea lor  a arătat în mod indirect 
regresia procesului infl amator la nivel celular în miocard. Sporirea activităţii enzimelor cardiospe-
cifi ce şi a reactanţilor “fazei acute” în loturile de studiu demonstrează o eliberare excesivă a acestor 
enzime la bolnavii cu miocardite acute nonreumatice. Din aceasta rezidă valoarea lor diagnostică în 
formele acute ale maladiei, până la mărirea compartimentelor inimii. Rezultatele studiului au arătat 
că în lotul III de studiu indicatorii procesului infl amator cardiac au fost net superiori în comparaţie cu 
cele două loturi de studiu. 
Una din metodele efi ciente, informativă  şi economă, folosită pe larg în practica cardiologiei 
pediatrice este electrocardiografi a, demonstrându-se  utilitatea metodei date şi în algoritmul de dia-
gnostic şi tratament al pacienţilor cu miocardită acută.
Schimbările  electrocardiografi ce  în fazele iniţiale ale miocarditelor acute la copiii din loturile 
de cercetare au aparţinut tulburărilor de ritm cardiac tip extrasistolie supraventriculară şi ventriculară. 
Este cunoscut faptul că shimbările electrocardiografi ce  sunt în corelaţie cu forma miocarditei. Un 
traseu electrocariografi c  poate fi  aparent normal în miocarditele focale, dar sunt prezente modifi cări 
difuze nespecifi ce  în miocardita difuză. Totuşi o leziune mică poate avea consecinţe clinice impor-
tante dacă este localizată în zona sistemului de conducere a miocardului. Unii autori consideră că la 
copii şi adolescenţi miocarditele au un substrat favorabil pentru aritmii letale, de aceea modifi cările 
ECG ar trebui să atenţioneze specialistul  cardiolog. [1,3,4,7,8,10,13,14, ].
În urma analizei statistice în compararea datelor  obţinute în cadrul efectuării echocardiografi ei,  
la administrarea tratamentului în loturile I, II şi III relaţie autentic semnifi cativă a fost obţinută între 
loturile II şi III în ceea ce ţine de diametrul telediastolic al VD, probabil, argumentată prin adminis-
trarea diureticului Spironolacton, ce a redus congestia pulmonară, prin urmare şi dimensiunea ventri-
culului drept. În rest datele s-au modifi cat în mod statistic neautentic. 

135
Au fost urmărite efectele terapiei cu ACE inhibitori (Captopril, Enalapril) şi inhibitorul aldoste-
ronei- Spironolactona în diminuarea severităţii evolutive şi prevenirea progresării miocarditelor acute 
la copii.
Ameliorările de ordin clinic şi paraclinic la pacienţii care au primit terapie în formula ACE-
inhibitorul Captopril şi inhibitorul aldosteronei Spironolactona au survenit în perioade mai scurte în 
comparaţie cu cei care au administrat doar Captopril sau Enalapril. Din studiul dat reiese că în evolu-
ţia miocarditelor la copii un rol important îl are iniţierea cât mai precoce a tratamentului, utilizând for-
mulele ACE- inhibitori (Captopril, Enalapril) şi/sau inhibitorul aldosteronei Spironolactona. Aceste 
formule de tratament corespund recomandărilor Societăţii Europene şi Americane a Cardiologilor şi 
Pediatrilor. În studiul nostru aceste remedii au fost folosite în vederea prevenirii progresării semnelor 
clinice de insufi cienţă cardiacă, remodelării miocardului ventricolului stâng, susţinerii funcţiei globa-
le a miocardului ventricolului stâng şi prevenirii cronicizării procesului infl amator cardiac.
Concluzii 
Evoluţia actuală a miocarditei acute la copii este variabilă şi autolimitată prin simptomatolo-
1. 
gia clinică diversă, ce duce la difi cultăţi în stabilirea diagnosticului precoce şi în 94 % este precedată 
de un puseu infectios acut (IRA nazofaringite, bronşite, bronhopneumonii).
Rolul ECG în miocardita acută la copii rămâne până în prezent important, metoda fi ind o ve-
2. 
rigă intermediară în stabilirea diagnosticului, gravităţii, prognosticului şi tacticii terapeutice.
Analiza comparativă a parametrilor ecocardiografi ci în funcţie de tratamentul aplicat, arată o 
3. 
relaţie autentic semnifi cativă în lotul II (Enalapril) şi III (Captopril+Spironolactona), prin micşorarea 
diametrului telediastolic a ventricolului drept, probabil, prin efectul reducerii congestiei pulmonare.
Modifi cările indicilor biochimici în serul sangvin atestate în miocardita acută se manifestă 
4. 
prin creşterea semnifi cativă a activităţii enzimelor cardiospecifi ce – αHBDH, CFK-MB, AST, care 
pot fi  considerate în calitate de markeri biochimici ai diagnosticului precoce. 
Bibliografi e selectivă
Bohn D., Benson L., 
1. 
Diagnosis and management of pediatric myocarditis.// Journal of Pediatrics 
Drugs, 2002; 4(3): 171-81.
Bowles N.E., Javier Fuentes-Garsia., Makar K. A., Li H., Gibson J., SotoF., Schwimmbeck P. L., 
2. 
Schultheiss H.P., Paschinger M., Analysis of the coxsachievirus B-adenovirus receptor gener in pacients vith 
myocarditis or dilated cardiomyopathy. // Molecular genetics and metabolism, 2002, Nov. 77 (3),p. 257-259.
Checchia P.A, Kulik T.J, 
3. 
Acute viral myocarditis: Diagnosis. Guidelines for the diagnosis and treate-
ment of acute viral myocarditis // Pediatric Critical Care Medicine, vol.7 2006, (6) suppl, p. S8-S11.
English R.F, Janosky J.E., Ettedgui J.A. et al., 
4. 
Outcomes for children with acute myocarditis // Cardi-
ology of the Young, vol.14, 2004, p.488-493.
Goineau S.,Pape D., Guillo P., Ramee M.P., Bellissant E., 
5. 
Combined effects of enalapril and spirono-
lactone in hamsters with dilated cardiomyopathy, Journal of Cardiovascular Pharmacology, May, 2003; 18(3): 
189-93.
Jong P.; Yusuf S.; Rousseau M.F.; Ahn S.A., Bangdiwala S.I., 
6. 
Effect of enalapril on 12-year survival 
and life expectancy in patients with left ventricular systolic dysfunction: a follow-up study. Lancet May, 2003; 
361(9372):1843-8.
Kytö V., Saukko P., Lignitz E. et al., 
7. 
Diagnosis and presentation of fatal myocarditis // Human Patho-
logy, vol.36,2005,  p.1003-1007.
Levi Daniel M.D.; Alejos Juan M.D., 
8. 
Diagnosis and Treatment of pediatric viral myocarditis.//   Jour-
nal of Pediatrics Drugs, 2002; 4(10): 637-47.
Lia Lowrie, 
9. 
Diuretic therapy of heart failure in infants and children// Progress in Pediatric Cardiology, 
Volume 12, Issue 1, November, 2000, Pages 1-28.
Magnani J.W., William D. Myocarditis, 
10. 
Current Trends in Diagnosis and Treatment// Circulation, 
vol.113, 2006, p. 876-89.
Michelle A. Grenier, Joanne Fioravanti, Susie C. Truesdell, Alan M. Mendelsohn, Roger P. Vermi-
11. 
lion and Steven E. Lipshult, Angiotensin-converting enzime inhibitor therapy for ventricular dysfunction in 
infants, children and adolescents:  a review Progress in Pediatric Cardiology Volume 12, Issue 1, November 
2000, Pages 91-111.

136
Rippley R.K., Connor J., Boyle, J., Bradstreet T.E. et al., 
12. 
Pharmacokinetic assessment of an oral 
enalapril suspension for use in children. Biopharm Drug Disposisition, Dec, 2000; 21 (9):339-44.
Schwartz S.M., Wessel D.L., 
13. 
Medical cardiovascular support in acute viral myocarditis in children. 
Guidelines for the diagnosis and treatement of acute viral myocarditis // Pediatric Critical Care Medicine, 
2006, vol.7 (6) suppl, p. S12-S16.
Shekerdemian L., Bohn D., 
14. 
Acute viral myocarditis: Epidemiology and pathophysiology. Guidelines 
for the Treatement of Myocaritis // Pediatric Critical Care Medicine, vol.7 (6), suppl, 2006, p. S2-S7.
Task force Members, Lopez-Sendon Jose, Swedberg K., McMurray J., Tamargo J., Maggioni A.P. et 
15. 
al., Expert consensus document on angiotensin converting enzyme inhibitors in cardiovascular disease. The 
Task Force on ACE-inhibitors of the European Society of Cardiology // European Heart Journal, vol.25,2004, 
p. 1454-1470.
Котлукова Н.П., Семенова Л.В., Жданова И.Л. и др., 
16. 
Современные представления о механизмах 
развития кардиоваскулярной патологии у детей раннего возраста// Российский вестник перинатологии 
и педиатрии, 3, 2003, стр.28-  33.
И.П.  Корюкина,  Е.А.  Кочергина,  Е.В.  Зубов, 
17. 
Инфекционно  обусловленные  миокардиты  у 
детей, Пермь, 2004.
18. 
Rezumat
Miocarditele la copii prezintă un poces infl amator în miocard, cauzele cărora sunt diverse, preponderent 
fi ind motivate de agenţii infecţioşi virali.
Prezentarea clinică a miocarditelor este variată, fi ind în funcţie de vârsta copilului, fondul morbid, mala-
diile suportate în antecedente, care, în mare măsură, infl uenţează evoluţia şi prognosticul.
Importanţa prioritară în comfi rmarea  diagnosticului are: ECG, ecocardiografi a cu Doppler color, indice-
le cardiotoracal, izofermenţi cardiaci.
Succesul terapeutic ţine de confi rmarea precoce a miocarditei şi prin includerea în programul  de trata-
ment a IECA (Captopril, Enalapril) şi a inhibitorilor aldosteronei (Spironolacton).