1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei

PARTICULARITĂŢI EPIDEMIOLOGICE ÎN INFECŢIILE 
NEUROCHIRURGICALE
Viorel Prisacari, dr.h. în medicină, prof. univ., Elena Roic, doctorand, 
USMF „Nicolae Testemiţanu”
Infecţiile nosocomiale (IN) ocupă un loc deosebit în etiologia umană şi tot mai evident devin o 
problemă medicală, socială şi economică, determinată de frecvenţa lor sporită şi consecinţele grave 
ce contribuie la sporirea valorii tratamentului, pagubelor economice, morale şi sociale. În prezent 
infecţiile nosocomiale prezintă o problemă de sănătate populaţională pentru toate instituţiile de 
asistenţă medicală, în special pentru cele de profi l chirurgical [3,4,6, 8, 9].
La momentul actual infecţiile nosocomiale au devenit una din problemele majore de sănătate 
publică din punctele de vedere al clinicii, epidemiologiei şi igienei [3,4,8,9]. Numai din motive de 
neînregistrare obiectivă IN nu sunt apreciate la justa lor valoare. Totodată, conform datelor diferitor 
autori, incidenţa globală a infecţiilor nosocomiale variază de la 3,5% până la 15%, cu o medie de 6,5% 
din numărul total de bolnavi internaţi. Frecvenţa IN variază de la o ţară la alta. În Republica Moldova, 
conform datelor ofi ciale, morbiditatea şi letalitatea prin infecţii nosocomiale constituie respectiv 6,5 
şi 2,0 la 1000 de persoane spitalizate. În patologia nosocomială la etapa actuală predomină infecţiile 
septico-purulente, ce alcătuiesc circa 85%. Riscul de infectare şi specifi cul patologiei nosocomiale 
sunt determinate de profi lul instituţiei medicale [4].
Un interes deosebit prezintă studierea particularităţilor epidemiologice ale infecţiilor nosocomiale 
neurochirurgicale. De menţionat faptul că pe lângă operaţiile complicate la care sunt expuşi pacienţii 
neurochirurgicali, ei se afl ă mai mult timp în staţionar pentru reabilitare, inclusiv în secţia de reanimare 
în perioada postoperatorie, perioadă care este evaluată ca factor de risc major în contactarea infecţiilor 
nosocomiale.
Menţionăm faptul că în Republica Moldova până în prezent nu au fost efectuate studii privitoare 
la epidemiologia infecţiilor nosocomiale în staţionarele neurochirurgicale. Totodată, un imperativ 
al timpului este elaborarea programului de supraveghere epidemiologică în infecţiile nosocomiale, 
inclusiv monitorizarea agenţilor cauzali şi a antibioticorezistenţei, adecvată profi lului instituţiei, care 
ar asigura realizarea efi cace a terapiei şi profi laxiei infecţiilor nosocomiale. 
Scopul studiului. Determinarea particularităţilor epidemiologice în infecţiile nosocomiale 
neurochirurgicale.
Materiale şi metode. Drept material informativ pentru studiu au servit 3600 de fi şe de observaţie 
şi rezultatele investigaţiilor microbiologice a 272 de pacienţi neurochirurgicali. Anii de studiu – 2004, 
2006.
Rezultate.  În urma analizei retrospective active a 3600 de pacienţi trataţi în două secţii de 
neurochirurgie pe parcursul anilor 2004 şi 2006 s-a constatat că 116 din ei au făcut infecţie septico-
purulentă nosocomială (ISPN) în perioada postoperatorie, indicile de frecvenţă constituind 32,2 la 
1000 de pacienţi internaţi (tab.1). Totodată, conform înregistrării ofi ciale, incidenţa prin ISPN în aceste 
staţionare constituie 4,4‰. Analiza epidemiologică a morbidităţii conform modului de tratament, 
chirurgical sau conservativ, a constatat că incidenţa prin IN printre pacienţii trataţi conservativ 
alcătuieşte 7,5‰, pe când pentru cei trataţi chirurgical incidenţa constituie  45,8‰.
Aşadar, incidenţa reală prin ISPN în instituţiile neurochirurgicale este de circa 8 ori mai mare 
în comparaţie cu cea înregistrată  ofi cial, iar în contingentul de pacienţi trataţi chirurgical este de 
aproximativ 6 ori mai înaltă comparativ cu incidenţa semnalată  la pacienţii trataţi conservativ (tab.1, 
fi g.1).

14
Tabelul 1 
Incidenţa prin ISPN în staţionarele de profi l neurochirurgical
Anul
Nr. de
pacienţi
Inclusiv
Total pacienţi 
cu ISPN
Inclusiv 
raportate
Trataţi conservativ
Trataţi chirurgical
Nr. de
pacienţi
Inclusiv
cu INSP
Nr. de
pacienţi
Inclusiv
cu INSP
abs.
‰
abs.
‰
abs.
‰
abs.
‰
2004
1800
700
3
4,3
1100
53
48,2
56
31,1
10
5,5
2006
1800
500
6
12,0
1300
54
41,5
60
33,3
6
3,3
În total
3600
1200
9
7,5
2400
107
44,6
116
32,2
16
4,4
   
 
    ‰
0
10
20
30
40
50
Conservativ
Chirurgical
 
Fig.1. Distribuţia pacienţilor cu ISPN în funcţie de metoda de tratament
Structura nosologică a ISPN neurochirurgicale include: plăgi infectate – 31,0 %, pneumonii – 
43,9%, meningoencefalite – 18,9 %, septicemii – 3,4 %, infecţii urinare – 1,7 %. Aşadar, la pacienţii 
neurochirurgicali în structura infecţiilor septicopurulente nosocomiale predomină formele generali-
zate – 69,0% în comparaţie cu infecţia de plagă, locală – 31,0 % (tab.2). 
Tabelul 2
Structura ISPN neurochirurgicale
Indice
INSP
În total
Meningo-
encefalită
Plagă
infectată
Stare
septică
Pneumonie
Infecţie
urinară
Escare
Abs.
22
36
4
51
2
1
116
%
18,9
31,0
3,4
43,9
1,7
0,8
100,0
În morbiditatea prin ISPN neurochirurgicale predomină bărbaţii, care constituie 69,3% din toate 
cazurile studiate, în comparaţie cu 33,9% femei. Acest fenomen este confi rmat şi de indicele intensiv 
la 1000 de operaţi, care alcătuieşte respectiv 41,3 şi 64,8 (fi g.2).
                               %                                                                 ‰
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Femei
B
rba i
Femei
B
rba i
Fig.2. Morbiditatea prin ISPN neurochirurgicale în funcţie de genul pacienţilor
Distribuţia morbidităţii conform contingentelor de vârstă demonstrează faptul că incidenţa prin 
ISPN neurochirurgicale sporeşte odată cu vârsta pacientului (fi g.3).

15
             %
0
5
10
15
20
25
16-20 ani
21-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
51-60 ani
61  i mai mul i ani 
Fig.3. Incidenţa prin ISPN neurochirurgicale în funcţie de vârsta pacienţilor
 
Totodată, s-a constatat faptul că la pacienţii de vârstă tânără predomină infecţia chirurgicală de 
plagă, pe când la pacienţii de vârstă înaintată formele generalizate (pneumonia, meningoencefalita, 
septicemia) (fi g. 4).                       
        %
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
16-20 21-30 31-40
41-50
51-60
61 
i mai mul i ani 
infec ia de plag
infec ia generalizat
Fig.4. Distribuţia formelor de manifestare a ISPN neurochirurgicale
în funcţie de vârsta pacienţilor
Aşadar, atât predominarea bărbaţilor în morbiditatea reală prin ISPN, cât şi a persoanelor de 
vârstă înaintată demonstrează rolul imunodifi cienţei în dezvoltarea infecţiilor nosocomiale.
Tabelul 3
Distribuţia INSP neurochirurgicale în funcţie de diagnosticul de bază 
Diagnosticul 
de bază
Indicii
ISPN
În total
Meningo-
encefalită
Plagă 
infectată
Stare 
septică
Pneumonie
Infecţie 
urinară
Escare
Radiculo-
patie 
discogenă
abs.
3
9
2
-
-
-
14
%
21,4
64,3
14,2
-
-
-
100,0
BCV, AVC
abs.
1
-
-
21
1
-
23
%
4,3
-
-
91,3
4,3
-
100,0
Abces 
cerebral
abs.
2
6
-
-
-
-
8
%
25,0
75,0
-
-
-
-
100,0
TVM
abs.
-
5
1
2
-
1
9
%
-
55,5
11,1
22,2
-
11,1
100,0
Tumoare 
cerebrală
abs.
13
9
-
12
1
-
35
%
37,4
25,7
-
34,3
2,8
-
100,0
TCC
abs.
3
7
1
16
-
-
27
%
11,1
25,9
3,7
59,3
-
-
100,0

16
Din tabelul 3 reiese că la pacienţii cu radiculopatii discogene ISPN se manifestă preponderent 
(64,3%) în formă de plagă infectată, deşi la aceşti pacienţi pot fi  întâlnite meningoencefalita (21,4%) 
şi chiar stări septice (14,2%). La pacienţii cu boală cerebro-vasculară (BCV) şi accident vascular 
cerebral (AVC) evident predomină pneumoniile (91,3%), meningoencefalita (4,3%) şi infecţia urinară 
(4,3%), la pacienţii cu abces cerebral plaga infectată (75,0%) şi meningoencefalita (25,0%). Tot plăgile 
infectate predomină şi la pacienţii cu traumatism vertebromedular (TVM) (55,5%). La pacienţii cu 
tumoare cerebrală prevalează stările generalizate: meningoencefalita (37,4%) şi pneumoniile (34,3%); 
infecţia de plagă la acest tip de pacienţi constituie 25,7%. La pacienţii cu traumatism craniocerebral 
(TCC) predomină pneumoniile, dar pot fi  întâlnite meningoencefalite (11,1%) şi stări septice (3,7%). 
Infecţia de plagă constituie 25,9%. 
  Aşadar, la pacienţii neurochirurgicali trataţi conservativ s-au observat, ca regulă, infecţii 
generalizate cu excepţia unui caz de escare infectat, pe când la pacienţii trataţi chirurgical în 31,0 % 
cazuri s-a dezvoltat infecţia chirurgicală de plagă.
Tabelul 4
Ponderea ISPN în funcţie de diagnosticul de bază
Diagnosticul de 
bază
ISPN
Meningo-
encefalită
Plagă
infectată
Stare
septică
Pneumonie
Infecţie 
urinară
Escare
abs.
%
abs.
%
abs.
%
abs.
%
abs.
%
abs.
%
Radiculopatie 
discogenă
3
13,6
9
25,0
2
50,0
-
-
-
-
-
-
BCV, AVC
1
4,5
-
-
-
-
21
41,2
1
50,0
-
-
Abces cerebral
2
9,0
6
16,6
-
-
-
-
-
-
-
-
TVM
-
-
5
13,8
1
25,0
2
3,9
-
-
1
100,0
Tumoare 
cerebrală
13
59,1
9
25,0
-
-
12
23,5
1
50,0
-
-
TCC
3
13,6
7
19,4
1
25,0
16
31,4
-
-
-
-
În total
22
100,0
36
100,0
4
100,0
51
100,0
2
100,0
1
100,0
Din datele prezentate în tabelul 4 reiese că meningoencefalita drept complicaţie septico-purulentă 
nosocomială în circa 60% cazuri apare la pacienţii cu tumori cerebrale; pneumoniile nosocomiale sunt 
caracteristice pentru pacienţii cu BCV şi AVC, la care au fost înregistrate 41,2% din toate cazurile de 
pneumonii nosocomiale, la pacienţii cu TCC – 31,4% şi cu tumori cerebrale – 23,5% cazuri.
Datele prezentate în tabelul 5 confi rmă faptul că majoritatea pacienţilor cu ISPN s-au afl at în 
sala de reanimare mai mult de 12 ore (67,6%), în comparaţie cu pacienţii fără ISPN (13,8%).
Este semnifi cativ faptul că 66,6% din pacienţii cu plăgi infectate s-au afl at în sala de reanimare 
mai puţin de 12 ore, ceea ce demonstrează că contaminarea plăgilor are loc mai frecvent sau în timpul 
operaţiei ori în perioada de deservire postoperatorie.
Totodată, pneumoniile la pacienţi sunt în legătură directă cu deservirea lor în sălile de reanimare. 
96,1% din ei s-au afl at în sala de reanimare mai bine de 3 zile şi au fost supuşi următoarelor 
manipulări medicale: cateterizarea vezicii urinare (47,4%), lavaj traheobronşic (30,6%), respiraţie 
prin sondă (43,9%), alimentaţie prin sondă (42,1%), traheostomie (8,6%). În comparaţie cu pacienţii 
cu pneumonii, pacienţilor cu plăgi infectate li s-au efectuat asemenea manipulări numai în 27,6% 
cazuri, iar pacienţilor fără ISPN doar în 13,4% cazuri şi numai cateterizarea urinară.
Aşadar, pentru pacienţii cu pneumonii nosocomiale un factor major de risc este afl area îndelungată 
şi tratamentul intensiv în secţiile de reanimare. 

17
Tabelul 5
Incidenţa prin ISPN în funcţie de afl area şi tratamentul în sala de reanimare
Diagnos-
ticul 
In-
dice
Nr. de 
paci-
enţi
Inclusiv
Durata afl ării în secţia reani-
mare
Manipulaţii în reanimare
Fără 
afl are 
în secţia 
reani-
mare
Cu 
afl a-
re în 
secţia 
reani-
mare
1-12 
ore
13-24 
ore
24-48 
ore
3-5 
zile
6 
zile 
şi 
mai 
mult
Cateterizarea 
vezicii urinare
Lavaj traheo-
bron
şic
Respira
ţie prin 
sond
ă
Alimentare 
prin SNG
T
raheostomie 
Menin-
goence-
falită 
abs.
22
1
21
9
2
-
4
6
10
3
5
3
-
%
100,0
4,5
95,5
42,8
9,5
-
19,0 28,5 47,6 14,3 23,8 14,3
-
Plagă
 infectată
abs.
36
-
36
24
4
2
2
4
6
-
2
2
-
%
100,0
-
100,0 66,6
11,5
5,5
5,5 11,5 16,6
-
5,5
5,5
-
Stare
 septică
abs.
4
-
4
2
-
-
-
2
3
2
2
1
-
%
100,0
-
100,0 50,0
-
-
-
50,0 75,0 50,0 50,0 25,0
-
Pneumo-
nie 
abs.
51
-
51
2
-
-
7
42
47
39
41
42
10
%
100,0
-
100,0 3,92
-
-
13,7 82,4 92,1 76,4 80,4 82,4 19,6
Infecţie
 urinară
abs.
2
-
2
-
-
1
1
-
2
-
-
-
-
%
100,0
-
100,0
-
-
50,0 50,0
-
100,0
-
-
-
-
Escare 
abs.
1
1
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
%
100,0
100,0
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
În total
 pacienţi 
cu ISPN
abs.
116
2
114
37
6
3
14
54
68
44
50
48
10
%
100,0
1,7
98,3
32,4
5,3
2,6
12,3 47,4 59,6 38,6 43,9 42,1 8,6
Lotul de 
control 
(pacien-
ţii fără 
ISPN)
abs.
142
-
142
123
9
4
4
2
19
-
-
-
-
%
100,0
-
100,0 86,2
6,3
2,8
2,8
1,4
13,4
-
-
-
-
Drept rezultat al investigaţiilor de laborator ale pacienţilor cu infecţii septico-purulente din 
secţiile neurochirurgicale, au fost depistate 284 de tulpini de microorganisme.
Structura etiologică este variată  şi include 27 de tulpini de microorganisme, majoritatea – 
condiţionat patogene. Predomină microorganismele grampozitive –  49,3%,  inclusiv S.aureus 
(11,61%), S.epidermidis (14,78%), S.saprophyticus (8,80%), S.faecium (4,22%), S.faecalis (4,22%), 
S.pyogenes (1,05%), Corynebacterium  (4,57%). Dintre microorganismele gramnegative, care 
constituie 38,38%, predomină Acinetobacerul – 11,26%, P.aeruginosa – 7,04%, K.pneumoniae – 5,63%, 
E.coli – 4,57%, microorganismele din genul Proteus ( P.mirabilis, P.rettgeri, P.morgani ) – 4,92%, 
E.aerogenes – 3,16%, E.cloacae – 1,05%, H.infl uenzae şi Neisseria - câte 0,35%.   În  12,32%  probe 
au fost depistate alte microorganisme (S.viridans, Actinomyces, Candida, Bacillus, Bacili anaerobi, 
Streptococci anaerobi, K.oxytoca). Aşadar, din tab.5 se observă caracterul polietiologic  al ISPN 
neurochirurgicale. Dintre  microorganismele grampozitive (7 tulpini) prevalează microorganismele 
din genul Staphylococcus, care constituie 71,42% din microorganismele grampozitive sau 35,2% 
din totalul de microorganisme – agenţi cauzali ai ISPN neurochirurgicale. Microorganismele din 
genul Streptococcus alcătuiesc 19,3% din cele grampozitive sau 9,5% din totalul de microorganisme. 
Un factor semnifi cativ în etiologia ISPN neurochirurgicale îl constituie microorganismele din genul 
Corynebacteriae, care constituie 9,28% din microorganismele grampozitive sau 4,57% din numărul 
general de tulpini depistate.

18
Din grupul de microorganisme gramnegative au fost constatate 11 tipuri de bacterii – potenţiali 
factori etiologici în infecţiile neurochirurgicale. O particularitate importantă este predominarea 
microorganismelor din genul Acinetobacter, care constituie circa o treime (29,3%) din totalul de 
microorganisme gramnegative sau 11,26% din totalul de tilpini depistate.
Totodată, analiza rezultatelor investigaţiilor bacteriologice în funcţie de materialul patologic a 
demonstrat că din conţinutul plăgilor infectate au fost depistate preponderent tulpini de microorganisme 
grampozitive (5,57 %), în special din genurile Staphylococcus (3,9 %) şi Streptococcus (12,6 %). 
Dintre microorganismele gramnegative din conţinutul de plagă mai frecvent au fost înregistrate 
P.aeruginosa (7,8%) şi K.pneumoniae (7,8 %). Din probele de LCR şi sânge mai des au fost depistate 
tulpini de Acinetobacter respectiv 27,6 şi 23,3%, S.epidermidis 25,9 şi 13,4 % şi S.saprophyticus 6,9 
şi 20,0%. Din probele de urină mai frecvent au fost stabilite tulpini de microorganisme gramnegative 
(60,7 %), inclusiv E.coli (17,9 %), P.aeruginosa (10,7 %), K.pneumoniae (10,7 %) şi Candida (10,7 
%) (tab.6,  fi g.5).
Tabelul 6
Structura microorganismelor depistate de la pacienţii cu profi l neurochirurgical 
Substratul investigat
Indicii 
Tipul microorganismelor
Grampozitive
Gramnegative
Staphylococcus  aureus
Staphylococcus epidermidis
Staphylococcus saprophyticus
Streptococcus faecium
Enterococcus faecalis
Enterococcus pyogenes
Corynebacterium
În total
Acinetobacter
Pseudomonas aeruginosa
Klebsiella pneumoniae
Escherichia  coli
Proteus mirabilis
Proteus rettgeri
Proteus morgani
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Neisseria
Haemophilus in
fl uenzae
În total 
Alte microorganisme
În total
Conţi-
nut din 
plagă
abs.
26
19
17
9
9
3
7
90
9
13
13
8
8
-
1
4
2
-
1
59
19
168
%
15,5 11,3 10,1 5,4 5,4 1,8 4,2 53,57
5,4
7,8
7,8 4,8 4,8
-
0,6 2,4 1,2
-
0,6 35,1 11,3 100,0
LCR
abs.
4
15
4
1
1
-
4
29
16
2
-
-
-
1
-
2
1
-
-
22
7
58
%
6,9 25,9 6,9 1,7 1,7
-
6,9
50,0
27,6
3,4
-
-
-
1,7
-
3,4 1,7
-
- 37,9 12,0 100,0
Sânge
abs.
2
4
6
1
-
-
1
14
7
2
-
-
-
-
-
1
-
1
-
11
5    
30
%
6,6 13,4 20,0
3
-
-
3,3
46,6
23,3
6,6
-
-
-
-
-
3,3
-
3,3
- 36,6 16,6 100,0
Urină
abs.
1
2
-
1
2
-
1
7
-
3
3
5
2
1
1
2
-
-
-
17
4
28
%
3,5
7,1
-
3,5 7,1
-
3,5
25,0
-
10,7 10,7 17,9 7,1 3,5 3,5 7,1
-
-
- 60,7 14,3 100,0
În to-
tal 
abs.
33
40
27
12
12
3
13
140
32
20
16
13
10
2
2
9
3
1
1
109
35
284
%
11,6 14,0 9,5 4,2 4,2 1,0 4,6 49,29 11,3
7,0
5,6 4,6 3,5 0,7 0,7 3,2 1,0 0,3 0,3 38,4 12,3 100,0