1
ACADEMIA DE ȘTIINŢE A MOLDOVEI
SECŢIA DE ȘTIINŢE MEDICALE
BULETINUL
ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
ŞTIINŢE MEDICALE
REVISTĂ ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ
Fondată în anul 2005
Apare de 4 ori pe an
2(16)2008
CHIŞINĂU
2008
2
REDACTOR-ȘEF
Gheorghe Ghidirim, academician
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT
Ion Ababii, academician
SECRETAR RESPONSABIL
Gheorghe Ţîbîrnă, academician
COLEGIUL DE REDACŢIE
Vasile Anestiade, academician
Gheorghe Paladi, academician
Vitalie Beţişor , membru corespondent
Ion Corcimaru, membru corespondent
Eva Gudumac, academician
Nicolae Opopol, membru corespondent
Mihai Popovici, academician
Nicolae Costin, profesor universitar, Cluj-Napoca, România
Victor Botnaru, doctor habilitat
Anatol Cernâi, doctor habilitat
Anatol Ciubotaru, doctor habilitat
Stanislav Groppa, membru corespondent
Aurel Grosu, doctor habilitat
Boris Parii, doctor habilitat
Silviu Sofronie, doctor habilitat
Constantin Spânu, doctor habilitat
Mihai Ciocanu, doctor
Fergana Precup, cercetător ştiinţifi c
Redactor:
Dumitru Boicu
Copertă: Ion Timotin
Articolele publicate în Buletin refl ectă punctele de vedere ale semnatarilor, care poartă
răspundere pentru conţinutul lor.
Acest număr al revistei apare cu sprijinul fi nanciar al Universităţii de Stat
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Adresa redacţiei:
Bd. Ștefan cel Mare, nr. 1(bir. 330);
MD 2001, Chișinău, Republica Moldova;
Tel./fax (37322) 27-07-57, 21-05-40
e-mail: sectiamed@asm.md
© Secţia de Știinţe Medicale a Academiei de Știinţe a Moldovei, 2008
3
SUMAR
SUMMARY
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI
MANAGEMENT SANITAR
PABLIC HEALTH MANAGEMENT
I. Ababii, M. Maniuc. Aspecte actuale ale
chirurgiei rinosinuzale la copii.
7
I. Ababii, M. Maniuc. Current aspects of the
endoscopic sinus surgery in children.
V. Prisacari, Elena Roic. Particularităţi
epidemiologice în infecţiile neuro-
chirurgicale.
13
V. Prisacari, Elena Roic. Epidemiological
pecularities in the neurosurgical infections.
Gr. Friptuleac, Marina Lupu. Evaluarea
igienică a impactului calităţii aerului
atmosferic asupra morbidităţii populaţiei din
or. Chişinău.
22
Gr. Friptuleac, Marina Lupu. Hygienic
evaluation of infl uence of atmospheric air’s
quality upon the population‘s morbidity of
Chisinau – city.
Gh. Ostrofeţ, Aliona Tihon, Cătălina
Croitoru, Elena Ciobanu. Caracteristica
morbidităţii cu incapacitate temporară de
muncă la operatorii centrului de calcul
(CC) şi serviciului de informaţie (SI) din
telecomunicaţii.
26
Gh. Ostrofeţ, Aliona Tihon, Cătălina
Croitoru, Elena Ciobanu. The characteristic
of desease with temporary disablement for
the operators Centre Calculus in Service
information.
Alina Ferdohleb. Riscul social al
managementului calităţii în serviciul asistenţei
primare prestat populaţiei pediatrice cu vârsta
sub 5 ani.
29
Alina Ferdohleb. Social risk of quality
management in primary health care from
pediatrician’s population under 5 years.
STUDII ŞI SINTEZE
RESEARCHES AND SYNTHESES
Gh. Paladi, Luminiţa Mihalcean. Sarcina
oprită în evoluţie: aspecte medico-sociale
(reviul literaturii).
34
Gh. Paladi, Luminiţa Mihalcean.
Pregnancy stopped in evolution: medical
and social risk factors (revew of literature).
V.Rîvneac, V. Gudumac, N. Eşanu, Elena
Rîvneac. Participarea catepsinei L la
biodegradarea colagenului în procesul de
regresie a cirozei hepatice experimentale.
41
V. Rîvneac, V. Gudumac, N. Eşanu, Elena
Rîvneac. Cathepsin L participation in
collagen biodegradation during the recovery
from experimental hepatic fi brosis.
Olga Tagadiuc. Modifi cările intensităţii
oxidării peroxidice a lipidelor induse de
Carnozină şi complexul Carnozină-Zn în
ţesutul osos şi serul şobolanilor.
48
Olga Tagadiuc. Changes of lipid
peroxidation's intensity in bone and blood
serum of rats induced by carnosine and
carnosine-Zn complex.
Angela Bîtca, V. Lutan. Alterarea celulară
în şocul hemoragic şi proprietăţile acidului
hialuronic.
52
Angela Bîtca, V. Lutan. Cell alterotion
in hemorrhagic shock and hyaluronic acid
properties.
Svetlana Protopop. Modifi cări ale
lipoproteinelor pro- şi antiaterogene la
pacienţii cu tiroidită autoimună.
57
Svetlana Protopop. Modifi cations of pro-
and anti atherogenic lipoproteins in patients
with autoimmune thyroiditis.
4
Tamara Hacina. Rolul unor particularităţi
morfologice ale aortei în afectarea ei
aterosclerotică.
62
Tamara Hacina. Role of some
morphological peculiarities of the aorta in
atherosclerosis affection.
V. Popescu, Cristina Butovscaia,
Anastasia
Zuieva, Diana Carp, Valeria Pantea,
E. Simionică. Evaluarea purităţii şi cantităţilor
de ADN genomic uman extras din sânge
decongelat.
66
V. Popescu, Cristina Butovscaia,
Anastasia
Zuieva, Diana Carp, Valeria Pantea,
E. Simionică. Purity and quantity evaluation
of human genomic dna extracted from
defrozen blood.
Gh. Rojnoveanu, Gh. Ghidirim,
S. Rusu, I. Mişin, I. Gagauz, R. Gurghiş,
Gh. Zastavniţchi ş.a. Adezivul glutar-
albuminic în leziunile traumatice ale
fi catului: efi cacitate şi histopatologie - studiu
experimental.
70
Gh. Rojnoveanu, Gh. Ghidirim,
S. Rusu, I. Mişin, I. Gagauz, R. Gurghiş,
Gh. Zastavniţchi et al. Albumin-
glutaraldehyde sealant in liver injury:
effi ciency and pathology – experimental
study.
E.
Guţu, Vl.
Iacub, D.
Casian.
Pancreatojejunostomia cu sutură monoplanică
continuă în pancreatoduodenectomie.
75
E. Guţu, Vl. Iacub, D. Casian.
Pancreaticojejunostomy with one-
layer running suture during
pancreaticoduodenectomy.
N. Costin, D. Mihu, Carmen M. Mihu,
A. Măluţan, R. Ciortea, C. Iuhas. Sindromul
antifosfolipidic catastrofal Asherson.
79
N. Costin, D. Mihu, Carmen M. Mihu,
A. Măluţan, R. Ciortea, C. Iuhas. The
syndrom of antiphospholipidic catastrophal
Asherson.
V. Topalo, Atamni Fahim, D. Sîrbu,
A. Gumeniuc, O. Dobrovolschi,
Il. Suharschi. Elevaţia planşeului sinusului
maxilar (SM) prin abord crestal cu instalarea
simultană a implantelor dentare endoosoase.
90
V. Topalo, Atamni Fahim, D. Sîrbu,
A. Gumeniuc, O. Dobrovolschi,
Il. Suharschi. The elevation of the maxillary
sinus fl oor through chrestal aproach with
simultanous insertion of endosseous dental
implants.
O. Zănoagă, V. Topală. Complicaţiile
hemoragice după intervenţii chirurgicale
stomatologice la pacienţii cu medicaţie
antitrombotică .
94
O. Zănoagă, V. Topală. Hemorrhagical
complications after surgical stomatological
intervention in pacients with antithrombotic
medication.
C. Delogramatic, B. Topor, V. Gheorghiţa,
A. Castraveţ. Unele aspecte ale şunturilor
extraanatomice în chirurgia vasculară
contemporană.
98
C. Delogramatic, B. Topor, V. Gheorghiţa,
A. Castraveţ. Some aspects of the
extraanatomic by-passes in contemporan
vascular surgery.
Gh. Baciu, A. Pădure. Problema de
cauzalitate în medicină.
100 Gh. Baciu, A. Pădure. The problem of
causality in medicine.
A. Dănilă. Frecvenţa valvulopatiilor mitrale
asociate, dereglările de ritm cardiac,
insufi cienţa cardiacă congestivă şi tratamentul
acestora cu digoxină.
105 A. Dănilă. The prevalence of associated
mitral valve defects, of arhytmias, of
congestive heart failure and their treatment
with digoxin.
V. Revenco, L. Grib, Viorica Ochişor,
Georgeta Dascal, Al. Mrocek, Natalia
Miticovscaia. Aspecte clinico-hemodinamice
şi modifi cări ale spectrului glucidic la pacienţii
cu sindrom metabolic.
120 V. Revenco, L. Grib, Viorica Ochişor,
Georgeta Dascal, Al. Mrocek, Natalia
Miticovscaia. Hemodynamical and clinical
aspects and modifi
cations of glicemic
spectrum to the pacients with metabolic
syndrome.
5
L. Crivceanschii. Managementul la etapa de
prespital a pacienţilor cu traumatismul cardiac
închis şi elevaţia segmentului „ST”.
126 L. Crivceanschii. Managemen in the
prehospital stage of patients with Blunt
cardiac trauma and ST elevation.
Neli Mătrăgună, N. Ciobanu, Adela
Stamati, Victoria Grosu, Svetlana Cojocari,
Lilia Bichir-Thoreac. Strategii de diagnostic
şi tratament în miocarditele acute la copii.
130 Neli Mătrăgună, N. Ciobanu, Adela
Stamati, Victoria Grosu, Svetlana
Cojocari, Lilia Bichir-Thoreac. The
strategies of the diagnosis and treatment of
the acute miocarditis at children.
Vlada Dumbrava, I. Corcimaru, Lucia
Cobîltean. Modifi cările hemostazei primare
şi secundare la pacienţii cu ciroză hepatică.
136 Vlada Dumbrava, I. Corcimaru, Lucia
Cobîltean. Modifi cation of primary and
secondary haemostasis in patients with liver
cirrhosis.
V.Grigor, M. Ganea, St. Groppa. Etapa
prespital în terapia trombolitică a AVC. Studiu
de un an de zile în CNŞPMU.
141 V.Grigor, M. Ganea, St. Groppa. Prehospital
stage in stroke treatment with thrombolysis.
One year study in nspmec.
I. Ţîbîrnă, Rodica Bugai. Pancreatita cronică.
Actualitate, etiologie şi patogenie (I,II).
144 I. Ţîbîrnă, Rodica Bugai. Chronic pancreatitis
Actuality, etiology, pathology (I,II).
Liliana Groppa, Elena Deseatnicova, Lia
Chişlari. Osteoporoza şi osteoartroza, este
posibilă oare preîntîmpinarea imposibilului?
158 Liliana Groppa, Elena Deseatnicova, Lia
Chişlari. Osteoporosis and osteoarthritis, is
it possible to prevent something inevitable?
Svetlana Hadjiu. Obţiuni diagnostice ale
crizelor nonepileptice la copii.
164 Svetlana Hadjiu. Diagnostic obtions of
nonepileptic paroxysmes in children.
Lilia Podgurschi, V. Ghicavîi. Efi cacitatea
tratamentului cu regesan la pacienţii cu ulcer
duodenal.
171 Lilia Podgurschi, V. Ghicavîi. The effi cacy
of treatment with regesan in patients with
duodenal ulcer.
Luminiţa
Suveica, Gh. Curocichin,
N. Ciobanu. Tratamentul pacienţilor cu
hipertensiune arterială asociată diabetului
zaharat tip 2 cu preparatul Lisinopril – Lopril
(Bosnalijek).
176 Luminiţa
Suveica, Gh. Curocichin,
N. Ciobanu. Lisinopril – Lopril (Bosnalijek)
Treatment in Hypertensive Patients With
Type 2 Diabetes.
P. Moroz, Argentina Sandrosean,
Iu. Sandrosean. Malformaţia luxantă a
şoldului la copil.
183 P. Moroz, Argentina Sandrosean,
Iu. Sandrosean. The developmental hip
displasya of child.
Viorica Varodi, Natalia Rotaru. Diagnosticul
imagistic complex al cancerului de col uterin.
187 Viorica Varodi, Natalia Rotaru. The
imaging diagnosis of cervical cancer.
Elena Cepoida, E. Bendelic, Vl. Boişteanu,
D. Marusic. Examenul imagistic în patologia
aparatului lacrimal.
195 Elena Cepoida, E. Bendelic, Vl. Boişteanu,
D. Marusic. Imagistic examination in the
lacrymel system pathology.
Elena Cepoida, V. Bairac, S. Condrea,
D. Marusic. Aportul tomografi ei computeri-
zate la evaluarea traumatismului orbitar,
complicat cu corpul străin intraorbitar.
199 Elena Cepoida, V. Bairac, S. Condrea,
D. Marusic. Computerized tomography
value in orbital trauma complicated with
intraorbital foreign body evaluation.
Ad. Tănase, P. Cepoida. Strategiile
contemporane de prevenire a bolii cronice de
rinichi.
202 Ad. Tănase, P. Cepoida. Contemporary
strategies in chronic kidney disease.
6
Elena Tofan, Maria
Ţîbîrneac, Svetlana
Nichita, I. Butorov, Doina Barba.
Optimizarea tratamentului hepatitei cronice
virale B.
206 Elena Tofan, Maria
Ţîbîrneac, Svetlana
Nichita, I. Butorov, Doina Barba.
The chronic viral hepatitis B treatment
optimization.
Inga Deliv. Depresia la persoanele anxioase.
211 Inga Deliv. Depression at anxious persons.
Al. Darii. Morfometria aparatului nervos
din plexurile coroide ale ventriculelor
encefalului.
215 Al. Darii The nervous system morphometry
from the choroids plexes of the brain.
INTEGRARE ÎN PROGRAMUL
UNIUNII EUROPENE
INTEGRATION IN THE EUROPEAN
UNION PROGRAMMES
C. Eţco, M. Ciocanu, M. Buga. Aspecte
de dezvoltare a sistemului de sănătate în
Republica Moldova.
219 C. Eţco, M. Ciocanu, M. Buga. Aspects of
development of Public Health System in the
Republic of Moldova.
V. Musteaţă, I. Corcimaru, M. Sofroni,
Larisa Musteaţă, Maria Robu, Ludmila
Topchin ş.a. GIPAP în Republica Moldova:
realizări şi perspective.
226 V. Musteaţă, I. Corcimaru, M. Sofroni,
Larisa Musteaţă, Maria Robu, Ludmila
Topchin et al. GIPAP in the Republic of
Moldova: achievements and prospects.
MATERIAL DIDACTIC
DIDACTIC MATERIAL
Eva Gudumac, Gh. Hîncu Sindromul
hipertensiunii portale la copil.
229 Eva Gudumac, Gh. Hîncu. Portal
hypertension in children.
D. Hîţu Tratamentul sinuzitei odontogene .
243 D. Hîţu. Treatment of Sinus Odontogenus.
Gh. Curocichin. Adipocitokinele: rolul în
insulinorezistenţă.
248 Gh. Curocichin. Adipocytokines: role in
insulin resistance.
Iuliana Fornea. Percepţia socială a
profesorului instituţiei de învăţământ superior
medical (IÎSM).
254 Iuliana Fornea. Social perception of
teacher from the higher medical educational
institution.
ANIVERSĂRI
ANNIVERSARIES
Gh. Ţîbîrnă. Savant, medic, pedagog de
performanţă, (membru corespondent Ion
Corcimaru la 70 de ani).
259 Gh. Ţîbîrnă. Scientist, doctor outstanding
professor (Corresponding member
I. Corcimaru at the age 70
th
yars old).
IN MEMORIAM
IN MEMORIAM
Vasile Procopişin – patriarhul farmaciei din
Republica Moldova.
261 Vasile Procopisin – patriarch of Republic of
Moldova‘s drugstore.
7
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ASPECTE ACTUALE ALE CHIRURGIEI RINOSINUZALE LA COPII
Ion Ababii, prof. univ., academician, Mihail Maniuc, dr. h. în medicină
USMF „Nicolae Testemiţanu”
Sinuzitele paranazale la copii, în special cele recidivante şi cronice constituie una din problemele
actuale ale otorinolaringologiei. În ultimii ani patologia infl amatorie rinosinuzală are o tendinţă clară de
creştere (1, 2, 3). În plus, în legătură cu aplicarea largă a noilor tehnologii investigaţionale (tomografi a
computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, endoscopia optică) s-a îmbunătăţit diagnosticul, care
denotă o incidenţă a afecţiunilor rinosinuzale de 18%-40% din populaţia globului pămîntesc (4, 5, 6).
În prezent din cauza anumitor factori, cum ar fi creşterea rezistenţei fl orei microbiene faţă
de antibiotice, alergizarea continuă a populaţiei, acţiunea impurităţilor mediului terapeutica
medicamentoasă a acestor maladii cedează tot mai mult. Tot odată, conform unor cercetări ştiinţifi ce
s-a constatat că în etiopatogenia sinuzitelor recidivante şi cronice un rol important îl joacă factorul
anatomic, în special variantele şi anomaliile structurilor meatului nazal mijlociu. În acest context, mulţi
autori consideră ca alternativă efi cientă în rezolvarea afecţiunilor menţionate metoda chirurgicală (7,
8, 9). În acelaşi timp, operaţiile „clasice” ale sinusurilor paranazale, practicate de-a lungul anilor
(сura Caldwell-Luk, frontotomia extranazală, etmoidotomia radicală) nu asigură rezultatul scontat.
Multiple cercetări ştiinţifi ce au arătat, că acest gen de chirurgie are un şir de efecte nedorite: impact
negativ asupra arhitectonicii intranazale, alterarea mucoasei pituitare, a funcţiilor fi ziologice ale
nasului, crearea premizelor pentru dezvoltarea proceselor atrofi ce şi cicatriceale (10, 11).
Deşi operaţiile „clasice” prezintă o chirurgie radicală, în cadrul lor nu se reuşeşte evidarea
completă a modifi cărilor patologice sinuzale, ceea ce, în consecinţă, conduce la recidivarea
procesului infl amator. Mai mult ca atît, aceste operaţii pot favoriza dezvoltarea unor efecte adverse
şi complicaţii. De aceea, în rinologie în ultimele decenii, s-a încetăţenit o nouă direcţie- chirurgia
funcţională endoscopică a sinusurilor paranazale, dezvoltarea cărei a fost posibilă prin implementarea
în rinochirurgie a tehnicii optice. În ultimii ani această metodă este considerată „standardul de aur”
în chirurgia sinuzală (12, 13).
În acelaşi timp, în chirurgia funcţională endoscopică rinosinuzală, de asemenea, persistă multe
probleme nerezolvate, cu atît mai mult, că istoricul acestei metode nu este prea îndelungat. Nu
există o părere unanimă referitor la volumul operaţiei. Dacă unii autori pledează pentru o anumită
„radicalitate” a actului operator (14, 15), alţii susţin, că rezolvarea chirurgicală a procesului patologic
sinuzal trebuie efectuată foarte cruţător, cu respectarea maxim posibilă a integrităţii tisulare în regiunea
operatorie (16, 17).
În ce măsură radicalitatea actului operator compromite rezultatele fi nale ale intervenţiei
chirurgicale? Sunt complicaţiile constatate în cadrul acestui gen de chirurgie acea limită, care nu
poate fi depăşită?
Aceste şi alte întrebări au servit drept imbold pentru iniţierea unui studiu, scopul fi nal al căruia
a fost de a optimiza tratamentul chirurgical endoscopic rinosinuzal şi de a pune bazele implementării
acestei noi metode în practica medicală în republica noastră.
Un plus de valoare îi conferă acestei decizii şi faptul, că chirurgia endoscopică rinosinuzală nu
s-a aplicat la modul necesar în practica pediatrică.
Materialul şi metodele de cercetare
Lucrarea a fost realizată în clinica pediatrică a catedrei de Otorinolaringologie a Universităţii
de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” pe baza Spitalului Clinic Republican de
Copii „Em.Coţaga”. Ea s-a fundamentat pe materialele de investigare clinică complexă, de tratament
chirurgical şi monitorizare a rezultatelor obţinute la 420 copii (275 băieţi şi 145 fetiţe) cu patologie
8
infl amatorie recidivantă şi cronică a sinusurilor paranazale, cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 15 ani. Diferenţa
pe criterii de sexe a fost statistic semnifi cativă (X ² = 10,450; P< 0,05), ceea ce corespunde datelor
literaturii despre predominenţa genului masculin în totalitatea pacienţilor cu sinuzite paranazale.
În funcţie de tratamentul chirurgical aplicat pacienţii încadraţi în studiu au fost divizaţi în trei
loturi. Lotul I a fost format din 84 (20,4%) pacienţi (54 băieţi şi 30 fetiţe) cu sinuzite paranazale
recidivante şi cronice operaţi prin metoda de chirurgie endoscopică standard (tehnica Messerklinger-
Stammberger). Lotul II a fost constituit din 131 bolnavi (86 băieţi şi 45 fetiţe), deasemenea cu
patologie infl amatorie recidivantă şi cronică a sinusurilor paranazale, trataţi prin metoda de chirurgie
endoscopică rinosinuzală minim invazivă (tehnica Parsons-Setliff). Lotul III a fost alcătuit din 205
pacienţi (135 băieţi şi 70 fetiţe), la care s-a aplicat tehnica minim invazivă de formulă proprie.
Examinarea clinico-instrumentală a pacienţilor a inclus: investigaţii clinice şi otorinolaringologice
generale, endoscopia nazală, sinusoscopia, tomografi a computerizată, determinarea rezistenţei
nazale la fl uxul aerian, rinometria acustică, termometria mucoasei nazale, evaluarea echilibrului
acido-bazic pe suprafaţa mucoasei nazale.
În total în studiul dat s-au efectuat 639 operaţii funcţionale endoscopice rinosinuzale (tab. 1).
Tabelul 1
Date sumare despre intervenţiile chirurgicale endoscopice rinosinuzale efectuate la pacienţii
loturilor de investigaţie
Loturi de studiu
Tehnici chirurgicale aplicate:
Valori absolute şi relative ale
operaţiile efectuate:
abs.
%
Lotul I
Standard
122
19,1
Lotul II
Minim invazivă 224
35,0
Lotul III
Minim invazivă modifi cată (tehnică proprie)
293
45,9
Total:
639
100
În lotul I s-au efectuat 122 (19,1%) operaţii prin tehnica standard, la pacienţii lotului II s-au
întreprins 224 (35,0%) intervenţii chirurgicale minim invazive tradiţionale, iar la bolnavii lotului
III de cercetare s-au realizat 293 (45,9%) efectuate prin tehnica minim invazivă elaborată în cadrul
studiului dat. Metoda noastră este axată pe explorarea selectivă a etmoidului şi păstrarea structurilor
anatomice ale foselor nazale, care asigură realizarea funcţiilor de aerisire şi drenare a sinusurilor
paranazale, creînd astfel condiţii favorabile pentru recuperarea procesului infl amator sinusal.
Rezultate obţinute
Pentru evaluarea rezultatelor tratamentului chirurgical la pacienţii loturilor de studiu am luat
în calcul mai multe criterii, printre care evoluţia simptomatologiei clinice, rezultatele investigaţiilor
funcţionale, efi cienţa tratamentului evaluată în studiu comparat. În tabelul 2 este prezentată
fenomenologia clinică iniţială în comparaţie cu rezultatele investigaţiilor clinico-evolutive obţinute
la fi nele etapei timpurii postoperatorii (a 7-a zi după operaiţe) şi a perioadei postoperatorii la distanţă
(36 luni după intervenţia chirurgicală).
Tabelul 2
Fenomenologia clinică urmărită în dinamic postoperator
la pacienţii loturilor de studiu (%)
Semne clinice relevante
Termene de supraveghere
Iniţial După operaţie
La distanţă
Loturi de studiu
Loturi de studiu
Loturi de studiu
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Obstrucţie nazală
67,8
68,5
69,7
59,2
49,7
28,7
23,5
14,8
8,2
Secreţii patologice nazale
97,6
96,0
94,6
79,2
42,2
29,4
28,7
22,1
7,1
Cefalee
62,3
63,4
61,9
33,2
28,4
13,1
8,3
6,4
1,2
Tuse
65,5
64,1
63,9
53,4
49,6
16,3
10,4
8,9
1,7
Subfebrilitate
13,6
13,2
13,8
8,3
6,5
4,8
1,3
0,6
0
9
După cum relevă datele investigaţiilor n-au fost diferenţe semnifi cative între semnele clinice
stabilite la examinarea iniţială a pacienţilor loturilor de cercetare, ce redă o obiectivitate înaltă
studiului dat.
La 7 zile postoperator obstrucţia nazală s-a diferenţiat statistic faţă de iniţial la pacienţii
lotulurilor II şi III (P<0,05 şi P<0,005). Totodată, în lotul III s-au semnalat diferenţe semnifi cative în
comparaţie cu loturile II şi I (X ² = 7,9; P<0,05 şi, respectiv, X ² = 9,2; P<0,05), ce denotă o efi cienţă
mai înaltă a metodei proprii. Către sfîrşitul perioadei de monitoring postoperator s-a atestat o reducere
semnifi cativă a obstrucţiei nazale în loturile de cercetare, dar s-a păstrat diferenţă de semnifi caţie
statistică în lotul III faţă de celelalte loturi.
La prima investigaţie postoperatorie s-au constatat diferenţe concludente a valorilor secreţiilor
patologice nazale în loturile II şi III, unde s-au efectuat operaţii endoscopice minim invazive faţă de
echivalentul lotului I (P<0,05 pentru lotul II şi P<0,001 pentru lotul III). Aceeaşi tendinţă s-a păstrat
şi la ultima evaluare.
Cefaleea s-a redus semnifi cativ în toate loturile de cercetare ce atestă o efi cienşă înaltă a metodei
endoscopice de chirurgie rinosinuzală în general. Dar în lotul III de cercetare s-au remarcat diferenţe
semnifi cative în comparaţie cu loturile II şi I (P<0,05 pentru lotul II şi P<0,001 pentru lotul I) deja la
7 zile după operaţie. Tendinţe analogice s-au remarcat şi în aspectul altor semne clinice.
Am efectuat, de asemenea, investigaţia funcţiilor fi ziologice ale nasului în perioada pre- şi
postoperatorie: rezistenţei nazale la fl uxul transnazal, clearance-ului mucociliar, olfacţiei, temperaturii
mucoasei pituitare a nasului, echilibrului acido-bazic (tab. 3).
Tabelul 3
Rezultate funcţionale la pacienţii loturilor de cercetare
urmărite în dinamic postoperator
Indici de
investigaţie
Termene de supraveghere
Iniţial După operaţie La
distanţă
Loturi de studiu
Loturi de studiu
Loturi de studiu
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Rezistenţa nazală
la fl uxul aerian
(mm.c.a.)
29,3
±
1,12
24,1
±
1,80
26,4
±
0,98
22,6
±
0,84
11,2
±
1,14
9,5
±
0,92
13,2
±
1,14
6,7
±
1,12
4,6
±
0,75
Clearance-ul
mucociliar
(min)
37,2
±
1,18
39,4
±
1,42
38,2
±
1,56
28,2
±
0,87
21,3
±
0,94
18,7
±
0,88
23,3
±
0,24
19,4
±
0,26
17,2
±
0,18
Olfactometria
(cm³)
13,9
±
0,14
15,9
±
0,18
15,7
±
0,21
16,2
±
0,16
14,1
±
0,21
8,4
±
0,18
6,3
±
0,24
3,2
±
0,26
3,0
±
0,18
Temperatura
mucoasei nazale
(grade C)°
34,3
±
0,07
33,9
±
0,16
34,2
±
0,18
35,7
±
0,07
35,0
±
0,09
36,2
±
0,12
34,8
±
0,12
33,6
±
0,12
35,2
±
0,10
Echilibrul acido-
bazic
7,36
±
0,23
7,30
±
0,31
7,35
±
0,34
8,57
±
0,18
8,0
±
0,21
7,70
±
0,19
6,91
±
0,11
6,89
±
0,15
6,78
±
0,14
În lotul de referinţă rezistenţa nazală la 7 zile după operaţie s-a micşorat nesemnifi cativ faţă
de iniţial (X ² = 2,7; P>0,05). Totodată, indicii funcţiei date erau de diferenţă semnifi cativă faţă de
lotul martor (X ² = 7,5; P<0,05). În lotul II şi III scăderea rezistenţei nazale a fost semnifi cativă în
comparaţie cu datele iniţiale, iar în lotul III s-au semnalat diferenţe statistic semnifi cative faţă de lotul
II pe parcursul întregii perioade de supraveghere, iar către fi nele ei nu se atestă diferenţă semnifi cativă
10
faţă de lotul martor (X ² = 2,8; P>0,05). Aceasta semnifi că efi cienţa înaltă a operaţiilor funcţionale
endoscopice rinosinuzale de formulă proprie. Indicii clearance-ului mucociliar la 7 zile postoperator
s-au redus pîna la diferenţe nesemnifi cative faţă de lotul martor doar la pacienţii lotului III, unde s-au
practicat operaţii elaborate în procesul studiului dat (X ² = 2,9; P>0,05).
Datele olfactometrice în lotul III de cercetare la prima investigaţie postoperatorie s-au diferenţiat
veridic atît faţă de lotl martor, cît şi de indicii analogi în lotul II de studiu şi, mai ales, în lotul I-cel
de referinţă (X ² = 6,5; P<0,05 pentru lotul II şi X ² = 8,6; P<0,05 - pentru I-ul). Aceleaşi tendinţe s-au
păstrat şi referitor la alte funcţii nazale.
Aşadar, datele investigaţiilor funcţionale aplicate la pacienţii loturilor de studiu şi urmărite în
dinamic postoperator atestă o efi cienţă mai mare a metodelor minim invazive de chirurgie funcţională
endoscopică, mai ales a celei de formulă proprie.
Avînd în vedere rolul important al permeabilităţii nazale în funcţionarea nasului şi ale sinusurilor
paranazale am studiat detaliat prin rinometrie acustică această funcţie. Prin efectele tratamentului
chirurgical aplicat indicii rinometrici în toate loturile de cercetare au avut o evoluţie în general pozitivă,
dar diferită atît din punct de vedere al valorilor cantitative, cît şi a semnifi caţiei lor statistice.
Indicii rinometrici din loturile I, II şi III s-au diferenţiat statistic semnifi cativ de datele examenului
rinometric la o 1 lună după operaţie (p<0,05 pentru lotul I şi p< 0,001 pentru loturile II şi III). Tot
odată, se atestă o diferenţă statistic concludentă între datele rinometrice în loturile III şi II de studii
(fi g. 1).
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
iniţial
la a 7-a zi
1 lună
6 luni
36 luni
Lotul martor
lotul I
Lotul II
Lotul III
Figura 1. Dinamica rinometriei acustice (ariile de secţiune transversală)
Din statistica redată se poate conchide, că la bolnavii loturilor de studiu s-au determinat valori ce
anunţă o stare de modifi care substanţială a geometriei endonazale tradusă prin diminuarea volumului
foselor nazale şi reducerea ariei transversale minime.
Criteriile de vindecare au fost: restabilirea permeabilităţii nazale, lipsa stabilă a semnelor clinice
(eliminări nazale, cefalee, tuse şi a.) şi a recidivelor pe parcursul a 24 luni. La pacienţii din lotul I
rezultatele la fi nele perioadei de supraveghere au fost bune în 73,7% cazuri, în lotul II în 78,2% din
numărul pacienţilor operaţi şi în lotul III în 85,7% cazuri. Rezultate satisfăcătoare s-au constatat
în lotul I în 21,0% cazuri , în al II-lea lot în 18,7% şi în lotul III în 12,4% cazuri. Nesatisfăcătoare
rezultatele au fost la 5,3% pacienţi ai lotului I de studiu, la 3,2% bolnavi celui de al II-lea lot şi în
1,9% dintre pacienţii lotului III de cercetare.
Discuţii
Pe parcursul a multor decenii sinuzitele paranazale cronice au avut reputaţia unei patologii, care
necesită tratament chirurgical radical. Se părea, că operaţiile radicale a sinusurilor paranazale, devenite
aşa-zise clasice, s-au încetăţenit pentru mult timp în rinologie. Dar în anii şaptezeci ai secolului
trecut a apărut o nouă idee realizată de W. Messerklinger (1969,1970), care a pus începutul epocii
contemporane a rinochirurgiei- chirurgiei funcţionale şi, în special, a chirurgiei funcţionale endoscopice
11
a sinusurilor paranazale. Această nouă abordare se impune tot mai mult în faţa rinochirurgiei radicale
prin efi cienţa actului operator. Chirurgia funcţională endoscopică a sinusurilor paranazale devine
o metodă importantă în tratamentul sinuzitelor cronice, în special, la adulţi. Pe măsura acumulării
experienţei rata succesului ei creşte, iar numărul complicaţiilor scade.
Obiectivul principal al operaţiilor endoscopice este de a restabili drenarea şi ventilaţia normală a
sinusurilior paranazale prin înlăturarea ţesuturilor patologice şi recuperarea complexului ostiomeatal
obstruat- regiune anatomică a meatului nazal mediu, unde se intersectează căile clearance-ului
mucociliar al sinusurilor maxilar, frontal şi etmoidal. Complexul ostiomeatal devine centrul atenţiei
în chirurgia sinuzală. Buna funcţionare a sinusurilor paranazale depinde de condiţiile fi ziopatologice
din această regiune.
În practica pediatrică este foarte importantă selecţia copiilor către operaţie, fi indcă tratamentul
conservator la copii, în general, este mai efi cient. Pe de altă parte, pereţii osoşi ai structurilor anatomice
din regiunea complexului ostiomeatal şi cele limitrofe lui, sunt mai subţiri şi, deci, mai vulnerabili din
punct de vedere al traumatismului intraoperator. Nervul optic, orbita cu conţinutul ei, căile lacrimale,
meningele- toate aceste structuri, sunt expuse unui grad sporit de leziune, mai ales la copiii sub 6 ani,
din cauza dimensiunilor reduse ale foselor nazale. Toate cele menţionate, ţin să sublinieze atitudinea
prudentă faţă de selecţia copiilor către operaţie. Un copil poate fi selectat pentru a i se efectua o
intervenţie chirurgicală endoscopică numai după multiple cure de terapeutică medicală.
În acelaşi timp, trebuie să menţionăm, că aplicînd la o serie de pacienţi operaţiile endoscopice
standard ne-am convins, că efectul operaţiilor nu este destul de stabil pe termen lung. La copiii
operaţi prin această tehnică s-au dezvoltat mai des complicaţii postoperatorii, îndeosebi sinechii
în zona operatorie, hemoragii, recidive ale infl amaţiei sinuzale. În loturile de studiu aceste efecte
nedorite s-au dezvoltat mai rar. Metoda chirurgicală minim invazivă, prin respectarea învelişului
tisular al structurilor complexului ostiomeatal, permite de a obţine rezultate mai bune. Îmbunătăţirea
rezultatelor am obţinut, deasemenea, prin aplicarea unui instrumentar special. În general, în ambele
grupuri de pacienţi am folosit endoscoapele rigide de 4 şi (mai rar) 2,7mm cu diverse unghiuri de
vizualizare şi microinstrumentarul chirurgical standard. Tot odată, în operaţiile endoscopice minim
invazive la anumite etape am utilizat instrumente speciale. Aşadar, chirurgia endoscopică minim
invazivă este o metodă sigură şi efi cientă în terapeutica sinuzitelor recidivante şi cronice la copii. Prin
această metodă se pot obţine rezultate mai bune cu o rată de complicaţii mai mică.
Rămîne de constatat, că nu doar în practica pediatrica este important de a aplica metoda
endoscopică de tratament chirurgical a sinuzitelor paranazale. Această abordare este, de asemenea,
predilectă în chirurgia rinosinuzală a adultului. Avînd în vedere incidenţa înaltă a rinosinuzitelor
la copii şi adulţi, rezistenţa tot mai mare a pacienţilor la tratamentul conservator, inconvenientele
chirurgiei rinosinuzale „clasice” , avantajele abordului endoscopic dovedite în cadrul acestui studiu
considerăm oportun de a ne expune părerea, că a apărut necesitatea stringentă de a întreprinde în
republică măsuri organizatorice pentru a realiza acest gen de chirurgie centralizat. Crearea unui
Centru de rinologie ar permite de a folosi efi cient tehnica endoscopică costisitoare, utilajul performant
diagnostic, potenţialul cadrelor medicale specializate în acest domeniu pentru acordarea ajutorului
medical atît copiilor, cît şi adulţilor, suferinzi de afectarea sinusurilor paranazale.
Concluzii
Sinuzitele paranazale recidivante şi cronice prezintă o entitate nozologică frecventă la copii,
1.
deseori, cu evoluţie trenantă şi rezistenţă la terapeutica medicală.
Tratamentul chirurgical funcţional endoscopic ameliorează fenomenele clinice şi funcţiile
2.
fi ziologice ale nasului la pacienţii cu acest gen de patologie, cu o prevalenţă netă în acest proces a
operaţiilor minim invazive.
Analiza comparată a trei tehnici endoscopice: standard, minim invazivă tradiţională şi minim
3.
invazivă elaborată în cadrul studiului dat denotă superioritatea ultimei metode.
12
Bibliografi e selectivă
1. Ababii I., Popa V., Maniuc M. ş.a., Ot
orinolaringologie (vademecum clinic) Centrul Editorial
Poligrafi c Medicina, Chişinău, 2000, p. 226.
2. Pignatari, S.S., Weckx, L.L., Sole D., Rhinosinusitis in children. J Pediatr. July 1998, vol. 74, suppl
1, p. 31-36.
3. Сlement P.A., Gordts F., Epidemiology and prevalence of specifi c chronic sinusitis. Int J Pediatr
Otorhinolaryngol. October 1999, vol. 5, no. 49, suppl 1, p. 101-103.
4. Пискунов Г.З., Состояние и перспективы развития эндоскопической и микроскопической
эндоназальной хирургии. Российская ринология. 1998, № 2, c. 62.
5. Пискунов С.З., Пискунов Г.З., Морфологические и функциональные особенности слизистой
оболочки носа и околоносовых пазух. Принципы щадащей эндоназальной хирургии.- М., 1991.- 48с.
6. Заболотный Д.И., Яремчук С.Э., Чорный О.В., Cпектрофотометрическая оценка окрашенных
соединений мочи больных полипозными риносинуситами как новый метод определения прогноза течения
данного заболеванияю. Матер. юбилейной Всерос. науч.- практ. конф. с межд. участ. „Современные
аспекты и перспективы развития оториноларингологии”, Москва 29-30 сентявря 2005.
7. Cooke L.D., Hadley D.M., MRI of the paranasal sinuses: incidential abnormalities and their
relationship to symptoms. J.Laryngol.Otol.- 1991.-Vol 105.-p.278-281.
8. Stammberger H., Paranasal sinuses: anatomic terminology and nomenclature. Ann, of Otology,
Rhinology and Laryngology. 1995, vol. 104, suppl. 167.
9. Messerklinger W., Die normalen Sekretwege in der nase des Menschen. Arch.Klin.Exp.Ohr.u-Kehlk.
Heilk., 1969, Bd.195, p.138-151
10. Messerklinger W., Das Infundibulum Ethmoidale und seine antzundlichen Erkrankungen. Arch
Otolaryngol 1979, Bd.222, p.11-22 Muntz H.R., Lusc R.P. Nasal Antral Windows in Children: A Retrospective
Study. Laringoscope, 100: 643-646, 1990.
11. Sarafoleanu C., Rinologia, Bucureşti, 2003, 592 p.
12. Stammberger H., Functional endoscopic sinus surgery. The Messerklinger technique., Philadelphia:
B.C.Dekker, 1991, 529 p.
13. Козлов В.С., Консервативное и хирургическое лечение острого и хронического синусита. Дисс.
докт. мед. наук. Спб, 1997.
14. Лопатин А. С., Осложнения эндоназальной хирургии околоносовых пазух. Российская ринология.
1998. Nr 2. C. 67.
15. Kennedy D. W., Functional endoscopic sinus surgery: technique. Arch. Otolaryngol. Head. Neck.
Surg. 1985. Vol. 111. Nr 10. P. 643-649.
16. Wigand M.E., Transnasal ethmoidectomy under endoscopic control. Rhinology.- 1993.- Vol.19, N1.-
p.7-15
17. Setliff R.S., Minimaly invasive sinus surgery. The rationale and the technique. Otolaryngologic
Clinics of North America.- 1996.-Vol.29, N1, p.115-129
18. Parsons D. S., Phillips S. E., Functional endoscopic surgery in children: a retrospective analysis of
results. Laryngoscope. 1993. Vol. 103. P. 899-903.
19. Messerklinger W., Die Endoskopie der Nase. Monats sehr Ohrehnheilkd Laryngol Rhino. 1970. Nr
104. P. 451-456.
Rezumat
Lucrarea dată este dedicată unei probleme actuale a otorinolaringologiei- optimizarea metodelor de
tratament chirurgical a copiilor cu afecţiuni recidivante şi cronice ale sinusurilor paranazale. În total sub
supraveghere s-au afl at 420 copii cu rinosinuzite recidivante şi cronice cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 15 ani,
refractari la tratamentul conservator. La 84 pacienţi s-au efectuat operaţii endoscopice standard, la 131 bolnavi
au fost întreprinse intervenţii chirurgicale minim invazive tradiţionale şi la 205 copii s-au realizat operaţii
endoscopice minim invazive prin tehnica de formulă proprie. Efi cienţa tratamentului a fost mai înaltă la copiii
la care s-a practicat tehnica realizată de către noi în cadrul studiului dat.
Summary
Functional Endoscopic Sinus Surgery has become the procedure of choice for the surgical treatment of
chronic sinusitis in adults and currently in children too. Four-hundred-and-twenty pediatric patients from 3
to 15 years of age refractory to medical therapy were treated with Endoscopic Sinus Surgery for chronic and
recurrent sinusitis. The standard technique for this procedure was used in 84 patients, the traditional minimally
13
invasive approach was used in 131 children and our approach which is essentially different from the traditional
one was used in 205 patients. High response rates were found in 205 patients who underwent our minimally
invasive technique (not the traditional one).
Dostları ilə paylaş: |