1. Sănătatea este definită de oms ca fiind: a o stare de bine fizic şi psihic

b) bronsiectazie

c) cancer pulmonar

336. Cea mai frecventă durere toracică de cauză respiratorie este:

a) cea pleuritică.

b) pneumotoraxul

c) TBC pulmonar

337. Cordul pulmonar cronic este definit de:

a) Decompensarea inimii drepte determinată de o suferinţă pulmonară cronică

b) Decompensarea inimii stângi determinată de o suferinţă pulmonară acută

c) Creşterea tensiunii arteriale

338. Pacienţii vârstnici au frecvent:

a) TA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică)

b) TA cu valori convergente (TA maximă mare şi minima mică)

c) TA maximă şi minimă crescute

339. Dispneea instalată progresiv apare în:

a) pneumonii masive

b) pleurezii masive

c) aspirarea de corpi străini în căile respiratorii

340. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate :

a) diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa

b) diureza se măsoară din urina colectată pe ultimele 24 ore

c) diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa din jetul mijlociu

341. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:

a) stabilirea bilaţului hidric

b) evaluarea funcţională a aparatului renal

c) determinarea sedimentului urinar

342. Ocluziile prin obstrucţie pot fi cauzate de:

a) ştrangularea externă prin bridă

b) ghem de ascarizi

c) ştrangularea la nivelul orificiului herniar

343. Melena este un scaun:

a) roşu-aprins;

b) negru ca păcura;

c) aspect de zaţ de cafea.

344. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:

a) conţine resturi alimentare;

b) sângele este aerat;

c) apare în timpul unui efort de vărsătură.

345. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:

a) rectocolitele ulcerohemoragice;

b) varice esofagiene;

c) hemoroizii.

346.În cazul ulcerului sunt prezente următoarele simptome:

a) durere în epigastru însoţită de greţuri şi vărsături;

b) senzaţia de arsură retrosternală care cedează la repaus, transpiraţii profuze;

c) greţuri, vărsături, căldură retrosternală.

347. Semnele unei hemoragii mari sunt:

a) paliditate, tahicardie şi hipertensiune;

b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;

c) hipotensiune, tahicardie, cianoză;

348. Injectia subcutanata se efectueaza in:

a) tesutul muscular

b) sub piele in tesutul cellular subcutanat sau hypodermic

c) in grosimea pielii.

349. Hipoxia este:

a) scaderea oxigenului in sangele circulant

b) embolie gazoasa;

c) sindrom de compresiune;

350. Heparina poate fi administrate pe cale:

a) intramusculara, intravenoasa, subcutanat;

b) intravenous, intradermic, subcutan;

c) intravenous, intramuscular.

351. In cazul heparinei, tratamentul se incepe in mod obisnuit cu o doza intre:

a) 25.000 – 50.000u.i.

b) 1000 – 2000u.i.

c) 10.000 – 12.500u.i.

352. Cantitatea maxima de solutie in care se dizolva substanta medicamentoasa este de:

a) 100 – 200ml.

b) 1000 – 2000ml.

c) 10 – 15ml.

353. Prin clisma picatura cu picatura in 24 de ore, se pot administra:

a) 100 – 200ml. solutie medicamentoasa;

b) 1000 – 2000ml. solutie medicamentoasa;

c) 250 – 500ml. solutie medicamentoasa;

354. Pentru pacientul cu intoleranta digestive, calea de administrare a medicamentelor este:

a) calea rectala;

b) calea orala

c) calea respiratory.

355. Hipoglicemia poate fi provocata de:

a) doza prea mare de insulina;

b) doza mai mica de insulina decat cea prescrisa;

c) aport alimementar mai bogat decat cel planificat in dieta;

356. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:

a) transpiratia, tulburarile de somn, ameteala, anxietatea, palpitatiile;

b) simptomele de acidoza diabetic

c) pierderea constientei;

357. Hiperglicemia poate fi provocata de:

a) absenta sau intarzierea meselor;

b) febra sau unele infectii;

c) administrarea unei doze de insulina mai mare decat cea planificata.

358. Heparina standard, la cat timp de la administrare, atinge nivelul plasmatic?

a) 1 – 2 ore

b) 2 – 4 ore

c) 24 ore

359. Care sunt dozele uzuale pentru 24 ore ale Heparinei?

a) 2500u.i.

b) 10.000u.i.

c) 25.000 – 50.000u.i.

360. Reactiile la Fraxiparine pot fi:

a) sangerari nazale, gingivale;

b) hemoragii digestive;

c) scaderea numarului de plachete sanguine.

361. Garoul elastic se aplica la aproximativ:

a) 10cm. deasupra locului punctiei;

b) 20cm. deasupra locului punctiei;

c) 5cm. deasupra locului punctiei;

362. Valabilitatea sangelui integral este de:

a) 21 zile

b) 3 zile

c) 14 zile

363. Locul de electie pentru injectia intradermica este:

a) fata antero-interna a antebratului;

b) regiunile cutanate cu foliculi pilosi;

c) regiunea fesiera;

364. Locul de elective pentru IDR. Reactia Manitoux este:

a) treimea mijlocie a fetei anterioare a antebratului

b) brate – regiunea posterioara;

c) plica cotului

365. Masajul cardiac extern este contraindicate in:

a) pneumonia pneumococica

b) hemoragia masiva intrapericardica

c) insuficienta cardiac globala;

366. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:

a) accentueaza spasmul cailor biliare;

b) mascheaza simptomatologia

c) favorizeaza aparitia icterului;

367. Atat in hematemeza, cat si in melena, daca sangele exteriorizat este rosu deschis arata ca hemoragia este:

a) fulgeratoare si masiva;

b) lipsita de importanta;

c) veche, depasind orice pericol;

368. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:

a) pancreatita acuta;

b) ulcer gastro-duodenal perforat;

c) apendicita acuta perforate;
369. Volvulus-ul intestinal se traduce prin:

a) rasucirea anselor intestinale;

b) un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala;

c) un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala;

370. Socul prin electrocutare se manifesta:

a) in primele minute;

b) in primele 4-5h de la electrocutare;

c) in primele 2-3 zile de la accident

371. In hemoragiile digestive massive bolnavul este asezat in repaos, in pozitia Trendelenburg, pentru:

a) mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare

b) oprirea hemoragiei;

c) mentinerea unei circulatii periferice corespunzatoare;

372. Sangele pentru determinarea grupului sanguine se recolteaza:

a) inainte de administrarea unor substituenti de plasma;

b) dupa administrarea unor substituenti de plasma

c) oricand, rezultatul nefiind modificat de solutiile administrate intravenos;

373. Pentru calmarea durerii unui bolnav in soc cardiogen sever se administreaza:

a) anxiolitice,

b) analgezice majore;

c) analgezice central;

374. Diagnosticul cauzei hemoragiei digestive poate fi precizat inafara anamnezei si examenului clinic prin:

a) endoscopie digestive efectuata in urgenta dupa iesirea din soc;

b) endoscopie digestive efectuata in urgenta, concomitant cu scoaterea din soc;

c) examen radiologic validat;

375. La orice pacient cu hemoragie digestive, alimentatia:

a) se face in functie de preferintele pacientului

b) se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita

c) se va alimenta ca si inainte de sangerare;

376. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin:

a) soc sau hemoragie masiva;

b) hemoragie interna lenta

c) leziuni parietale;

377. Colecistita acuta estte:

a) o inflamatie acuta a peretelui colecistic;

b) o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice;

c) o tulburare a motricitatii veziculei biliare;

378. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat correct in pozitia:

a) de decubit dorsal cu membrele pelvine usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna)

b) de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului

c) semisezand, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului.

379. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian sugereaza o perforatie a:

a) stomacului si duodenului;

b) uterului

c) intestinului mezenterial sau colonului;

380. Coloratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de:

a) spasmul reflex al sfincterului Oddi;

b) prezenta unui obstacol in coledoc;

c) dischinezia biliara;

381. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale:

a) se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra, fixat de o fasa compresiva;

b) se aplica pansament foarte compresiv

c) nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se vor pune deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva;

382. Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in:

a) repaos la pat, regim alimentar hydric, analgezice, antispastice, antiemetice

b) recoltarea probelor de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei, calmarea varsaturilor, punga cu gheata si interventie chirurgicala;

c) tubaj duodenal, morfina, pregatire pentru interventie chirurgicala;

383. La un bolnav in soc traumatic, la locul accidentului pana la venirea ambulantei, se pot administra:

a) lichide caldute;

b) calmante pe gura;

c) nu se administreaza nimic pe gura;

384. In plagile penetrante cu evisceratie post traumatica se vor lua urmatoarele masuri:

a) reducerea anselor intestinale in interior si infasarea abdomenului cu un cearceaf

b) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica, fixate de o fasa necompresiva;

c) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie rece izotonica, fixate de o faza necompresiva;

385. Manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale (ce se pot confunda cu entorsele) este:

a) tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta;

b) se pipaie regiunea cu un deget din aproape in aproape;

c) se mobilizarea membrul afectat;

386. Care este deosebirea dintre echimozele aparute in urma unei fracture si cele aparute dupa o entorsa?

a) in entorse echimozele apar precoce;

b) in fracture echiomozele apar tardive;

c) nu este nici o deosebire;

387. Care sunt semnele locale de certitudine in cazul fracturilor inchise?

a) durerea, echimozele, deformarea regiunii, scurtarea segmentului anatomic;

b) durerea, scurtarea segmentului anatomic, impotenta functionala;

c) mobilitatea anormala, crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura, intreruperea continuitatii unui os;

388. In cazul traumatismelor extremitatilor, cand sunt interesate si tesuturile moi din jur, primele gesture de prim ajutor vor trebui sa urmareasca:

a) executarea imediata a hemostazei, a toaletei si a pansarii plagii;

b) TA, pulsul, diureza;

c) muschii regionali, tendoanele, nervii;

389. In cate ore de la accident trebuie intervenit in rezolvarea unei fracture deschise?

a) dupa 6 ore de la accident;

b) in primele 6 ore de la accident;

c) dupa 24 de ore de la accident;

390. In cazul unei fracture deschise, primul ajutor la locul accidentului, pe care il executa cadrele medii, trebuie sa se limiteze la:

a) pudrarea plagii cu antibiotic;

b) explorarea instrumental a plagii cutanate in scopul precizarii comunicarii acesteia cu focarul de fractura;

c) spalarea rapida prin jet a plagii cu solutii antiseptic si acoperirea ei cu un pansament compresiv si imobilizarea provizorie a membrului afectat;

391. Entorsa este:

a) leziune capsule-ligamentara;

b) intreruperea partiala continuitatii unui os;

c) indepartarea de la raporturile lor normale, a extremitatilor oaselor care alcatuiesc o articulatie;

392. Cand putem spune ca o luxatie este completa?

a) cand cele doua suprafete articulare mai au un oarecare contact;

b) cand cele doua suprafete articulare nu mai au niciun contact intre ele;

c) cand se scurteaza segmental unde s-a produs leziunea;

393. In cazul unei luxatii, calmantele se vor administra numai:

a) pe cale orala;

b) pe cale rectala;

c) pe cale injectabila;

394. Tamponarea plagii se face cu:

a) comprese si tamponare de tifon sterile;

b) vata;

c) orice avem la mana;

395. In plagile penetrante, perforante in organe si cavitati natural:

a) se toarna doar apa sterile sau ser fiziologic;

b) nu se toarna niciun fel de substanta;

c) se toarna doar antiseptic neiritante;

396. Semnele arsurii de gradul II sunt:

a) eritem, edem, hipertemie;

b) flictena “rosie” cu continut sangvinolent tulbure;

c) flictena “alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;

397. In cazul unei arsuri, la spital, profilaxia antitetanica se va face cu:

a) ATPA 0,5 ml;

b) ser antitetanic 3000-15000 UAI;

c) ATPA 0,5 ml si ser antitetanic 3000 U;

398. La un bolnav ars, cu risc vital, diureza trebuie sa fie:

a) in jur de 50 ml/ora;

b) in jur de 100 ml/ora;

c) in jur de 150 ml/ora;

399. Este interzisa la arsi cu risc vital, administrarea medicatiei:

a) injectabil;

b) oral;

c) parenteral;

400. Un bolnav de 70 kg, cu o suprafata arsa de peste 40%, va primi, conform formulei, in 24 de ore:

a) 7000 ml solutie perfuzabila;

b) 4000 ml solutie perfuzabila;

c) 5000 ml solutie perfuzabila;

401. Daca corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome:

a) lacrimare, fotofobie, durere;

b) scaderea acuitatii vizuale;

c) edem corneean;

402. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:

a) cu un tampon de vata curat plasat pe o bagheta de sticla;

b) prin spalarea abundenta a sacului conjunctival cu apa sau cu o solutie dezinfectanta;

c) extragere cu ajutorul acelor de corpi straini;

403. Prezentarea corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome:

a) senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;

b) rinoree mucopurulenta, eczema;

c) mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente;

404. Administrarea exigenului se face pentru:

a) fluidificarea sputei;

b) imbogatirea in oxygen a aerului inspirat;

c) decogestionarea mucoasei cailor respiratorii;

405. In hemoptizie administrarea expectorantelor este:

a) indicata;

b) contraindicata;

c) recomandata numai in primele ore;

406. Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii ale:

a) colecistului;

b) cailor biliare extra- si intrahepatice;

c) colecistului si ale cailor biliare;

407. Pacientul care a pierdut o cantitate de 1000-1500 ml sange prezinta:

a) semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie;

b) semne caracteristice socului hemoragic;

c) T.A. nu scade semnificativ, hemoglobina ramane 10 gr%;

408. Hemostaza provizorie este:

a) hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie;

b) oprirea fara interventie a unei hemoragii;

c) oprirea definitiva a hemoragiei;

409. Expectoratia de edemul pulmonary acut are urmatoarele caracteristici:

a) este purulenta;

b) are aspect rozat, ca albusul de ou batut;

c) are culoare ruginie;

410. Examenul paraclinic specific care nu se recomanda in colica biliara este:

a) examenul de sange; TGP, TGO, electroforeza, bilirubinemie;

b) tubajul duodenal;

c) ecografia abdominala;

411. Interventiile delegate in HDS menite sa refaca sangele pierdut sunt urmatoarele:

a) administrarea mediatiei hemostatice;

b) transfuzarea de sange izogrup, izoRh;

c) refrigeratie gastrica prin spalatura continua;

412. Durerea in angorul pectoral prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;

b) dureaza mai mult de 30 de minute;

c) este localizata retrosternal, iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang;

413. Obiectivele interventiilor de urgenta in criza de angor pectoral vizeaza:

a) combaterea durerii si anxietatii;

b) asigurarea unui regim dietetic hipocaloric si hipolipidic;

c) reintegrare socio-profesionala a pacientului;

414. Ce este afazia?

a) incapacitatea de a inghiti;

b) tulburare de limbaj;

c) incapacitatea patologica de a articula cuvintele;

415. Care este valoarea indicelui prognostic peste crae arsurile au risc vital:

a) 40;

b) 60;

c) 55;

416. Pentru o simptomatologie cu tensiunea arterial <9 mmHg, AV=110 b/min, Hemoglobina sub 9, putem pune diagnosticul de:

a) hemoragie digestiva masiva;

b) hemoragie digestiva mica;

c) hemoragie digestiva moderata;

417. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, produsa de:

a) streptococ beta-hemolitic grup A;

b) stafilococ auriu;

c) virusul gripal;

418. Exantemul scarlatinos apare mai intai pe:

a) membre si extremitati;

b) gat si torace;

c) torace si membre;

419. Perioada preerupriva din rujeola se caracterizeaza prin:

a) exantem;

b) catar;

c) febra ridicata;

420. Incubatia in rubeola este:

a) 3-6 zile;

b) fixa, 10 zile;

c) lunga, 2-3 saptamani;

421. Elementul eruptive din varicella apare:

a) macula-maculopapula-vezicula;

b) vezicula-macula-maculopapula;

c) maculopapula-macula-vezicula;

422. Debutul din tusea convulsive se manifesta prin:

a) infectie conjunctivala, cu aspect de “facies plans”;

b) febra ridicata;

c) semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tuse;

423. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare urmatoarele complicatii:

a) hemoragii conjuctivale;

b) hemoragii digestive superioare;

c) deshidratare;

424. Oreionul apare:

a) frecvent la batrani si sugari;

b) doar la sugari;

c) mai frecvent in a doua copilarie, producand focare epidemice in scoli si colectivitati de tineri;

425. La cea mai mica suspiciune de afectare meningiana se efectueaza:

a) punctia hepatica;

b) punctia lombara;

c) punctia pleurala;

426. Punctul de plecare al infectiei sistemice din febra tifoida este:

a) cutanat;

b) intestinal;

c) parenteral;

427. Toxiinfectia alimentara este caracterizata clinic prin:

a) febra, inapetenta, varsaturi;

b) varsaturi, colici abdominale, scaune diareice si uneori febra;

c) scaune diareice, febra;

428. Sindromul clinic al dizenteriei bacilare este dat de:

a) scaune numeroase mucopiosangvinolente;

b) scaune numeroase mucosangvinolente;

c) scaune numeroase sangvinolente;

429. In perioada de stare a tetanosului generalizat, bolnavul este:

a) febril, deshidratat, cu privirea inspaimantata si contienta pastrata;

b) febril, deshidratat, comatos;

c) afebrile, deshidratat, comatos;

430. Simtomatologia afectarii meningiene se caracterizeaza prin:

a) febra, cefalee puternica, fotobobie, varsaturi, tulburari de senzoriu, modificari neurologice;

b) cefalee puternica, afebrilitate, modificari neurological

c) febra, cefalee intensa, colici abdominale;

431. Imunitatea dupa scarlatina este:

a) imunitate antitoxica si antistreptococica;

b) imunitate antitoxica;

c) imunitate antistreptococica;

432. Durata perioadei de contagiozitate in varicella se caracterizeaza prin:

a) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei;

b) dureaza pana la o saptamana de la aparitia ultimului val eruptiv;

c) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei si dureaza pana la o saptamana de la aparitia ultimului val eruptiv;

433. Contagiozitatea rujeolei se caracterizeaza prin:

a) incepe cu 5 zile inainte de eruptie si dureaza 5 zile dupa aparitia acesteia;

b) incepe cu 5 zile inainte de eruptie;

c) dureaza 5 zile dupa aparatia eruptiei;

434. In scarlatina, tratamentul simptonatic se adreseaza:

a) tusei, durerilor musculare, cefaleei;

b) febrei, cefaleei, durerilor la deglutitie;

c) varsaturilor, cefaleei, vertij;

435. In cazul rubeolei izolarea este indicata:

a) cel putin o saptamana;

b) nu este cazul;

c) intre 3-5 zile;

436. Vaccinarea antidifterica se face de obicei in asocierea:

a) dT sau ATPA;

b) vPO sau DTP;

c) dTP sau DT;

437. In scarlatina, izvorul epidemiologic este:

a) omul;

b) animalele;

c) pe cale aerogena;

438. Rujeola este cauzata de:

a) un microorganism;

b) un paramixovirus;

c) o toxina;

439. Manifestarile clinice din SIDA sunt explicate de:

a) de astenie;

b) febra inalta;

c) invadarea lomfocitelor T4 (helper);

440. Vaccinarea antidifterica inceputa la varsta de 3 luni este urmata de:

a) minim 2 rapeluri;

b) minim 3 rapeluri;

c) minim 4 rapeluri;

441. Diareea cu E. coli are o perioada de incubatie de:

a) 1-2 zile;

b) 3-5 zile;

c) peste 5 zile;

442. Se constituie in greseli deontologice:

a) incredintarea atributiilor proprii unor personae lipsite de competenta si lipsa controlului personal;

b) indeplinirea atributiilor de prevenire a imbolnavirilor;

c) evitarea, in exercitarea profesiei a tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea si moralitatea individuala si profesionala;

443. Bolnavii operati cu rahianestezie vor fi asezati in pat in:

a) pozitie de decubit dorsal;

b) pozitie Trendelenburg;

c) pozitie ventrala;

444. Bolnavii operati trebuie tinuti in sala de urmarire postoperatorie a blocului operator:

a) pana cand sunt complet constienti si au functiile vitale stabilite;

b) sunt tinuti pana la externare;

c) merg direct in sectia chirurgie;

445. Pentru practicieni independent polita de asigurare pentru riscurile ce decurg din prcatica profesionala:

a) se incheie in nume personal;

b) se realizeaza prin societate privata;

c) nu este necesara;
446. Debutul meningitelor purulente este:

a) brutal, cu febra, frisoane, cefalee puternica si varsaturi;

b) lent, fara febra, greturi si varsaturi;

c) brutal, cefalee puternica, paralizii;

447. Cum se testează eventuala alergie la novocaină:

a) prin injecţie intradermică;

b) prin injecţie intramusculară;

c) prin injecţie intravenoasă.

448. Cu cit timp inaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: