1. Sănătatea este definită de oms ca fiind: a o stare de bine fizic şi psihic



Yüklə 408,41 Kb.
səhifə3/5
tarix07.04.2017
ölçüsü408,41 Kb.
#13683
1   2   3   4   5

221. Imediat după supt, sugarul trebuie:

a) culcat în decubit ventral;

b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi bătut uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei;

c)culcat în decubit lateral;

d) ţinut în braţe şi legănat uşor.

222. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou-născutului la naştere cu:

a) nitrat de argint în soluţie 1% instilat în sacul conjunctival;

b) azotat de argint soluţie 1% instilat în sacul conjunctival;

c) se administrează antibiotice parenteral.

223. Scăderea fiziologică în greutate este de:

a) 6 - 10% din greutatea la naştere;

b) până la 5% din greutate;

c)nou-născutul nu scade în greutate.

224. Este considerat prematur:

a) nou-născutul cu greutate sub 2500 g şi vârsta gestaţională sub 37 săptămâni;

b) nou-născutul cu greutate sub 3000 g;

c)nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni.

225. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:

a) în prima zi după naştere;

b) la prematurii cu greutate sub 1500 g;

c) la nou-născuţii agitaţi.

226. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi:

a) cu biberonul;

b) la sân;

c) cu linguriţa;

d) prin gavaj.

227. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:

a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;

b) în plică axilară;

c) în cavitatea bucală, cu termometru special.

228. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:

a) aplicaţii de unguente protectoare;

b) toaleta locală cu apă şi săpun;

c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.

229. Scaunele sugarului se notează în foaia de temperatură astfel:

a) scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu Z, scaunul meconiu cu

b) scaunul meconiu cu M, scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu 7

c) scaunul grunjos cu Z, scaunul mucos cu X, scaunul lichid cu scaunul normal cu I, scaunul meconiu cu M.

230. Intertigo-ul se defineşte ca fiind:

a) o zonă erimato-pultacee;

b) zone de placarde eritematoase, zemuinde, care dau o senzaţie de usturime şi localizate la un pliu cutanat;

c) necroza tegumentelor din regiunea fesieră

231. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:

a) culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia;

b) cantitatea de sânge pierdut;

c) starea generală a pacientului.

232. In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul, pentru eficienţa sa se respectă următoarele principii:

a) garoul se aşază pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă;

b) garoul se aşază pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă, se menţine maximum 2 h, desfăcându-se lent din 20 în 20 min, pentru 1-2 min;

c)garoul se menţine 6 h, desfăcându-se din 2 în 2 h.

233. Melena reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin:

a) scaun acoperit cu sânge roşu;

b) scaun negru lucios ca păcura;

c) prin vărsătură.

234. În fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:

a) pansament strâns în jurul toracelui;

b) aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă;

c) nu se face imobilizare, se aşează pacientul în semişezând.

235. Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu excepţia:

a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;

b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;

c) hipotensiune arterială, tahicardie.

236. Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în:

a) introducerea pipei Gueddel;

b) hiperextensie a capului;

c) eliberarea căilor respiratorii.

237. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:

a) în decubit lateral stâng;

b) în decubit dorsal pe un plan dur;

c) în poziţie Trendelenburg.

238. In stopul respirator, respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de:

a) 60-80 respiraţii/min;

b) 14-16 respiraţii/min;

c) 20-25 respiraţii/min

239. În stopul cardiorespirator, când acţionează doi salvatori, unul face masajul cardiac, iar celălalt respiraţia artificială, în ritmul:

a) o respiraţie la 5 compresiuni sternale;

b) o respiraţie la 10 compresiuni sternale;

c) o respiraţie la 8 compresiuni sternale.

240. Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la începerea reanimării prin urmatoarele manevre, cu exceptia:

a) cercetarea pulsului la artera carotidă;

b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;

c) observarea mişcărilor cutiei toracice.

241. Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două persoane. Care este prima măsură luată?

a) examinarea victimelor;

b) deschiderea ferestrelor;

c) închiderea surselor de încălzire.

242. Un bun pansament este acela care:

a) este executat în condiţii de asepsie;

b) foloseşte pentru tratarea plăgii soluţie de antibiotice;

c) protejează plaga de agenţi termici, mecanici, microbieni;

243. În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi penetrante se aplică următoarele îngrijiri, cu excepţia:

a) se aseptizează pielea din jur;

b) se toarnă apă oxigenată în plagă pentru scoaterea corpilor străini;

c) se aplică pansament steril.

244. Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;

b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;

c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

245. Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:

a) temperatură 23°-24° C;

b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;

c) umiditatea aerului 75%.


246. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături, absenţa scaunului şi a eliminării gazelor sunt:

a) clisma evacuatoare

b) administrarea medicaţiei antialgice

c) transportul de urgenţă la spital.

247. În sarcina extrauterină apar ca manifestări de dependenţă urmatoarele, cu exceptia:

a) durere acută în fosa iliacă;

b) metroragie;

c) retenţie acută de urină;

d) lipotimie.

248. În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) cărbune animal;

b) atropină;

c) apă bicarbonată 10%.

249. În vederea stabilirii diagnosticului de sarcină extrauterină asistenta medicală pregăteşte:

a) materiale pentru puncţia rahidiană;

b) materiale pentru puncţia fundului de sac Douglas;

c) ambele.

250. Aveţi de administrat la ora 12 penicilină şi gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu glucoza 5%. Cum procedaţi?

a) injectaţi intramuscular separat de cele două antibiotice;

b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice şi le injectaţi intramuscular;

c) introduceţi soluţia de antibiotice în punga cu glucoza.

251. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:

a) culoarea sângelui este închisă;

b) sângele ţâşneşte sincron cu sistola cardiacă;

c) forţa cu care se pierde sângele este concordantă cu tensiunea accidentatului.

252. În hemoragiile capilare:

a) sângele iese în jet continuu;

b) sângerarea este difuză;

c) sângele ţâşneşte sincron cu diastola cardiacă.

253. Melena este un scaun:

a) roşu-aprins;

b) negru ca păcura;

c) aspect de zaţ de cafea.

254. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:

a) conţine resturi alimentare;

b) sângele este aerat;

c) apare în timpul unui efort de vărsătură.

255. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:

a) rectocolitele ulcerohemoragice;

b) varice esofagiene;

c) hemoroizii.

256. În cazul ulcerului sunt prezente următoarele simptome:

a) durere în epigastru însoţită de greţuri şi vărsături;

b) senzaţia de arsură retrosternală care cedează la repaus, transpiraţii profuze;

c) greţuri, vărsături, căldură retrosternală.

257. Transfuzia cu sânge integral este recomandată în următoarele situaţii:

a) şocul prin arsuri;

b) anemia hemofilicilor în criza hemoragică;

c) anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

258. Semnele unei hemoragii mari sunt:

a) paliditate, tahicardie şi hipertensiune;

b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;

c) hipotensiune, tahicardie, cianoză.

259. Inflamaţia din bronşita acută interesează:

a) tot arborele bronşic;

b) bronhiile mari şi mijlocii;

c) nu interesează frecvent traheea.

260. Bronşita cronică:

a) apare la populaţia de peste 40 de ani (în special bărbaţi);

b) este o boală uşoară şi frecventă;

c) nu face parte din tabloul de bronhopneumopatie cronică obstructivă nespecifică.

261. Alergia din bronşita cronică:

a) acţionează prin sensibilizare la pneumoalergeni;

b) nu acţionează prin sensibilizare la alergeni microbieni;

c) nu este un factor cauzal.

262. Sfârşitul crizei de astm bronşic este anunţat de:

a) apariţia sputei vâscoase, albicioase (perlate);

b) polipnee şi transpiraţii profuze;

c) apariţia cianozei.

263. În tratamentul astmului bronşic, corticoterapia:

a) nu se administrează în formele grave;

b) este tratamentul cel mai eficace;

c) administrată pe cale orală, nu prezintă riscuri.

264. Simptomatologia în insuficienţa respiratorie acută, nu depinde de:

a) lipsa de oxigen;

b) excesul de oxigen;

c) retenţia de oxigen.

265. Perioada de stare din pneumonia pneumococică se instalează:

a) la 1-2 zile de la debut;

b) la 3-4 zile de la debut;

c) la câteva ore de la debut.

266. Tuberculoza pulmonară este o boală infecto-contagioasă cu următoarele caracteristici:

a) este provocată de bacilul Koch;

b) are de obicei o evoluţie acută;

c) afectează organismul în întregime, interesând cu precădere plămânul.

267. Pătrunderea în organism a bacilului Koch determină:

a) semne clinice constante;

b) reacţii la tuberculină negative;

c) leziuni anatomice.

268. Cauza principală a anginei pectorale este:

a) coronarita;

b) ateroscleroza coronariană;

c) embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.

269. Durata crizelor din angina pectorală este de:

a) câteva minute;

b) câteva ore;

c) 1-2 zile.

270. Cauza principală a infarctului miocardic este:

a) aortita luetică;

b) coronarita reumatică,

c) ateroscleroza 90-95%.

271. Conduita de urgenţă în IMA este:

a) prevenirea morţii subite şi preîntâmpinarea complicaţiilor;

b) prelungirea timpului până la internarea în spital;

c) mobilizare precoce.

272. Semnele clinice în stopul cardio-respirator sunt:

a) păstrarea cunoştinţei;

b) mobilitatea globilor oculari;

c) absenţa pulsului la artera carotidă, oprirea mişcărilor respiratorii, toracice şi abdominale.

273. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator:

a) la nivelul bronhiilor segmentare

b) la nivelul membranei alveolo-capilare

c) la nivelul canalelor aeriene

274. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:

a) edem pulmonar acut

b) pleurezie

c) pneumotorax

275. Care este manevra corecta a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:

a) se introduce sonda prin cavitatea bucala , se roteste la 180 grade in timp ce se avanseaza

b) se alege o sonda potrivita si se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus

c) se pozitioneaza pacientul sezand cand se introduce sonda

276. Efectuarea punctiei pleurale explorator poate determina urmatoarele accidente vitale:

a) tromboflebita prounda a membrelor superioare

b) stop cardio- respirator reflex

c) criza de astm bronsic


277. Aparitia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianoze , tahicardiei, febrei, junghiului toracic, sugereaza asistentei medicale:

a) o embolie pulmonara

b) o atelectazie pulmonara

c) un pneumotorax

278. Carei tulburari de ritm cardiac ii apartin contractiile cardiace premature si ectopice:

a) fibrilatie atriala

b) aritmie extrasistolica

c).fluter atrial

279. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:

a) infarctul miocardic

b) pericardita

c) angina pectorala

280. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:

a) pauza alimentara

b) efort fizic

c) lipsa aportului de vitamina C

281. Durerea precordiala este o manifestare pentru :

a) bronsite

b) infarctul de miocard

c) pneumotoraxul spontan

282. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice pentru :

a) sindromul de ischiemie periferica acuta

b) tromboflebitelor

c) boli varicoase

283. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:

a) dureri nocturne si inainte de mese

b) dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandiale

c) durere “in bara” in etajul abdominal superior

284. Cum se combate staza in ocluzia intestinala?

a) se suspenda orice alimentatie peros si reechilibrarea volemica

b) prin administrarea de antispastice

c) aspiratie prin sonda tip duodenala

285. Gastrita atipica prezinta urmatoarele semne cu exceptia:

a) hiperaciditate

b) anaclorhidrie

c) pliurile mucoasei gastrice sterse

286. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmatoarele manevre cu exceptia :

a) cateterizarea intravenoasa si transfuzii de sange izogrup

b) punga cu gheata pe abdomen

c) mobilizarea precoce a pacientului

287. Intre manifestarile enterocolitei acute se intalnesc:

a) dureri retrosternale

b) barborisme

c) constipatie

288. Din ce motive este contraindicata administrarea de morfina sau codeine in pancreatita acuta:

a) pot determina dependenta

b) inhiba centrul respirator bulbar

c) produc spasme ale sfincterului Oddi

289. Un test Addler determina prezenta:

a) unei ulceratii a tractului digestive;

b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul unei hemoragii digestive

c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv

290. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominala:

a) paracenteza

b) laparoscopie

c) celiotomie

291. Bila recolatata la nivelul coledocului este:

a) bila A

b) bila B

c) bila C

292. Una dintre afectiunile urmatoare conduce la aparitia HTA secundara:

a) ulcerul gastroduodenal

b) infarctul miocardic acut

c) insuficienta renala acuta

293. Cauza posibila a retentiei acute de urina este:

a) durerea

b) prezenta calculilor

c) deshidratarea

294. IRA este:

a) sindrom ireversibil de alterare a functiei renale

b) sindrom reversibil de alterare a functiei renale

c) oprirea diurezei

295. Valoarea normala a acidului uric sanguine variaza intre:

a) 3-5 mg%

b) 0,6-1,3 mg%

c) 20-40 mg%

296. Substanta de contrast folosita in urografie este:

a) odistonul

b) pobilanul

c) razebil

297. Hemiplegia reprezinta:

a) absenta fortei musculare

b) paralizie generalizata

c) paralizia unei jumatati de corp

298. Convulsia reprezinta:

a) pierderea constientei

b) miscari neasteptatea ale membrelor inferioare

c) contractii musculare urmate de relaxare

299. Acalculia reprezinta:

a) incapacitatea de a scrie

b) incapacitatea de a efectua calcule

c) pierderea vocii

300. Durerea spontana a extremitatilor cefalice reprezinta:

a) migrena

b) cefalee nevrotica

c) durere de cap (cefalee)

301. Inceputul convulsiilor este precedat de:

a) miscari de supinatie

b) tulburari de scris

c) prodrom si aura

302. In timpul crizei convulsive generalizata:

a) imobilizam fortat pacientul

b) pozitionam postural pacientul

c) asteptam sa se termine criza

303. Criza epileptica se caracterizeaza prin:

a) epistaxis

b) criza convulsiva generalizata

c) deficit motor

304. Splenomegalia domina tabloul clinic in:

a) leucemia acuta

b) leucemia cronica granulocitara

c) leucemia cronica limfatica

305. Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cel din infarct si sindromul intermediar consta in:

a) disparitia durerii dupa 2-3minute in repaus la pat

b) disparitia durerii dupa administrare de mialgin

c) disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2 minute

306. Coma diabetica poate fi declansata de:

a) corticoterapia

b) antibioterapia

c) oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina

307. Stopul cardio-respirator corespunde cu:

a) moarte clinica

b) moarte biologica

c) nici un raspuns

308. Cardiopatia ischiemica este:

a) boala a arterelor coronariene

b) boala de nod sinusal

c) sindrom ischiemic

309. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:

a) transpiratia, tulburari de somn, ameteala , anxietate, palpitatii

b) simptomele de acidoza diabetica

c) pierderea constiintei

310. Bolnavul diagnosticat cu ciroză hepatică prezintă:

a) icter;

b) facies vultuos;

c) ascită.

311. În insuficienţa renală acută, diureticele se vor administra:

a) după corectarea volemiei;

b) înainte de corectarea volemiei;

c) după administrarea de vasodilatatoare.

312. Dintre cele mai periculoase complicaţii ale insuficienţei renale cronice fac parte:

a) edemul pulmonar;

b) diabetul;

c) edemul cerebral.

313. Poziţia antalgică în colica renală este:

a) culcat în decubit lateral cu membrul inferior flectat;

b) decubit dorsal;

c) decubit ventral.

314. Hematuria reprezintă:

a) eliminarea de urină cu sânge;

b) micţiuni frecvente şi dureroase;

c) micţiuni frecvente.

315. Durerea lombară cu iradiere în organele genitale externe este caracteristica:

a) insuficienţei renale acute;

b) insuficienţei renale cronice;

c) colicii renale.

316. Bronşita acută este:

a) o inflamaţie acută a mucoasei bronşice interesând de obicei bronhiile mari şi mijlocii şi frecvent traheea;

b) sindrom clinic caracterizat prin tuse, creşterea secreţiei bronşice;

c) afecţiune caracterizată prin dilatarea bronhiilor mici şi mijlocii şi infectarea lor.

317. În cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importantă în stabilirea unui diagnostic. Astfel, în coma diabetică, mirosul este:

a) usturoi;

b) fructe coapte, acetonă;

c) amoniac.

318. Criza de astm bronşic se caracterizează prin:

a) dispnee paroxistică bradipneică cu expiraţie forţată, şuierătoare;

b) tuse şi expectoraţie de spută ruginie;

c) tuse uscată(în prima fază) urmată de spută spumoasă,aerată, rozată.

319. Semnele clinice caracteristice pacientului în criza de astm sunt:

a) poziţie şezândă, capul pe spate şi sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate, jugulare turgescente;

b) poziţie şezândă, toracele împins înainte, polipnee cu expir prelungit şi tiraj, cianoză, transpiraţii profuse;

c) poziţie şezândă cu gambele atârnând, polipnee zgomotoasă, sete de aer, turgescenţa jugularelor.

320. În starea de rău astmatic se intervine de urgenţă cu:

a) hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v. urmat de 200-400 mg/24 ore în perfuzii cu soluţii cu glucoză;

b) ventolin;

c) traheotomie, respiraţie asistată.

321. De obicei durerea în apendicita acută:

a) apare în fosa iliacă dreaptă;

b) este accentuată de mişcarea membrului inferior stâng;

c) apare în etajul abdominal superior:

322. Dezinfecţia reprezintă procesul prin care:

a) se îndepărtează microorganismele de pe suprafeţe, obiecte, sau tegumente;

b) sunt distruse cele mai multe microorganisme patogene de pe obiecte, din mediul inert, cu excepţia sporilor bacterieni;

c) sunt distruşi sporii bacterieni.

323. Principala cauză determinantă a infarctului miocardic:

a) hipercolesterolemia;

b) ateroscleroza;

c) AVC ischemic.

324. Combaterea durerii în IMA se face cu:

a) algocalmin;

b) mialgin;

c) nitroglicerină.

325. Angorul pectoral este:

a) ateroscleroza coronariană;

b) sindromul clinic ce trădează o suferinţă miocardică, determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian;

c) sindrom clinic ce trădează o suferinţă coronariană.

326. HTA este:

a) sindrom clinic caracterizat prin scăderea presiunii sistolice şi a celei diastolice, peste valori normale;

b) sindrom clinic caracterizat prin creşterea presiunii sângelui în artere;

c) sindrom clinic caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste valori normale.

327. Diagnosticul prezumptiv clinic de perforaţie ulceroasă se sprijină pe:

a) caracterul durerii, semnele de peritonită şi antecedentele ulceroase;

b) caracterul durerii şi fenomenele digestive;

c) starea generală a bolnavului şi prezenţa fenomenelor digestive.

328. Perforaţia acoperită a ulcerului gastroduodenal poate fi găsită în următoarele situaţii:

a) când orificiul de perforaţie este mic şi suplu;

b) când orificiul de perforaţie se face pe un ulcer netratat;

c) când orificiul de perforaţie se deschide în stomacul plin.

329. Cel mai important semn în insuficienţa renală cronică este:

a) nicturia;

b) disuria;

c) poliuria.

330. În mod obişnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrată în PEV se tamponează cu 1 u.i. insulină la 2 grame glucoză.Deci un flacon de 500 ml de glucoză 5% va fi tamponat cu:

a) 24,5 ui insulină;

b) 12,5 ui insulină;

c) 10 ui insulină.

331. Insulina este inactivată de :

a) alcool, fie şi în cantităţi infime;

b) tinctura de iod;

c) rivanol.

332. Considerăm o hemoragie mare atunci când:

a) Se pierde 1/3 din cantitatea de sânge din organism;

b) Se pierde 1/3 –1/2 din cantitatea de sânge din organism;

c) Se pierde mai mult de ½ din cantitatea de sânge din organism

333. Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt:

a) starea generală alterată;

b) radiografie toracică cu modificări;

c) VSH creacut.

334. Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:

a) frison solemn urmat de junghi toracic şi febră

b) wheezing-ul respirator

c) dispneea paroxistică expiratorie

335. Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează:

a) bronşita cronică


Yüklə 408,41 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin