a) cu 48 h;
b) in seara premergătoare;
c) cu 1-2 h;
449. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaţiei:
a) regim alimentar obişnuit;
b) regim hidric;
c) dimineaţa şi la pranz regim obişnuit, seara hidric;
d) nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaţiei.
450. Care din analgezicele de mai jos, au regim de substanţe stupefiante (opiance)
a) fortralul, algocalminul;
b) mialginul, fentanilul, morfina;
c) piafenul, fortralul, beralginul.
451. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin
intubaţia orotraheală:
a) sangerarea plăgii;
b) hTA;
c) căderea limbii, astuparea glotei şi asfixierea bolnavului;
452. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie:
a) greţuri, vărsături;
b) tahicardie, dispnee;
c) cefalee persistentă;
d) intoleranţă la medicamente.
453. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă ingrijirea
postoperatorie a fost eficientă:
a) evaluare;
b) planificare;
c) implementare;
d) diagnostic de nursing.
454. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat in următoarea poziţie
pe pat:
a) in decubit dorsal cu două perne sub cap;
b) in poziţie Trendclenburg;
c) in poziţie laterală stangă sau dreaptă;
d) in decubit dorsal, fără pernă, cu capul flectat spre dreapta, cu o tăviţă renală
alături; nu va ridica capul.
455. Bolnavii operaţi cu anestezie locală, vor fi aşezaţi in pat in următoarele poziţii:
a) decubit dorsal cu pernă sub picioare;
b) decubit lateral;
c) decubit ventral;
d) decubit dorsal cu capul pe pernă, putand lua orice poziţie doreşte.
456. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi, asistenta va
efectua următoarele activităţi in afară de:
a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit;
b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate;
c) protejarea zonelor de presiune;
d) administrarea unor medicamente specifice.
457. Poziţia Fowler (semişezandă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe:
a) torace;
b) membre inferioare;
c) coloana vertebrală.
458. In poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi:
a) pe coloana vertebrală;
b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene;
c) cu rahianestezie.
459. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu:
a) peritonite generalizate;
b) irigare cerebrală deficitară;
c) operaţii la nivelul membrelor inferioare.
460. In prima oră după anestezia generală, obiectivele planului de ingrijire sunt următoarele,
cu excepţia:
a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 in 15 minute;
b) supravegherea aspectului pansamentului;
c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei;
d) mobilizarea la marginea patului.
461. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:
a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
462. In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
463. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici:
a) 150-175 mg;
b) 100-200 mg;
c) 150-250 mg;
d) 300-400 mg.
464. Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
465. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
466. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de şoc hipovolemic;
b) fără complicaţii;
c) cu stare de şoc toxicoseptic.
467. Primul ajutor in caz de arsură constă in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
468. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
469. Care sunt factorii care favorizează degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
470. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri:
a) de gradul II;
b) de gradul III;
c) de gradul IV.
471. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
472. In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
473. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de:
a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată;
b) tamponament local;
c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată.
474. In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,
se face prin compresiune directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
475. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin:
a) vărsătură de sange roşu aerat;
b) vărsătură de sange ca zaţul de cafea, cu resturi alimentare (eventual);
c) vărsătură de sange negru lucios ca păcura.
476. Semnele de certitudine intr-o fractură a membrelor sunt:
a) mobilitate anormală, crepitaţie osoasă, intreruperea continuităţii osului;
b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură, deformarea regiunii;
c) mobilitate anormală, crepitaţie osoasă, impotenţă funcţională.
477. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor in cazul unei fracturi la locul
accidentului este:
a) reducerea fracturii;
b) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;
c) imobilizarea provizorie.
478. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta
medicală aplică:
a) reducerea precoce, corectă a fracturii;
b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi
dedesubtul fracturii;
c) calmarea durerii;
d) hemostază provizorie.
479. Severitatea unei fracturi costale depinde de:
a) numărul fracturilor;
b) sediul fracturilor;
c) elasticitatea cutiei toracice.
480. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
481. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:
a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare sfincteriană.
482. In resuscitarea respiratorie prima manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
483. Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
484. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea
poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
485. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul
cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a) 60- 80/min.;
b) 40- 60/min.;
c) 100-120/min.
486. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre
insuflaţii şi masajul cardiac extern este de:
a) 1 la 8;
b) 2 la 15;
c) 1 la 2.
487. Cat timp se va păstra ritmul 2 la 15:
a) pană la reluarea respiraţiei spontane;
b) pană la apariţia bătăilor inimii;
c) pană la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii.
488. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putand fi
incă resuscitat:
a) midriază fixă;
b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.
489. In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.
490. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
491. Criza de angină pectorală durează in general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
492. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
493. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
494. Cărui grad de comă ii este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi
cutanate:
a) comă profundă grad III;
b) comă vigilă grad I;
c) comă propriu-zisă grad II;
d) comă ireversibilă grad IV.
495. Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:
a) decubit dorsal fară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
497. Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
499. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
500. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.
Dostları ilə paylaş: |