Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu
Yüklə 3,29 Mb. Pdf görüntüsü
|
|
1 . Asociaţi tractul cu particularităţile sale specifice: Tractul: a. Cortico-nuclear. b. Cortico-lombosacrat. Particularităţile: 1. Pleacă din partea inferioară a regiunii frontale ascendente. 2. Pleacă din partea internă a emisferei cerebrale la nivelul lobului paracentral. 3. Este destinat pentru inervarea soma tică piramidală voluntară a organelor situate în cavitatea pelvină (rectul, ve zica urinară, organele genitale). 4. Se termină în nucleii nervilor motorii cranieni, situaţi în trunchiul cerebral. 5. Are destinaţia de a inerva muşchii fe ţei, masticatori, ai laringelui. 6. Are legătură bilaterală cu cortexul ce rebral.
2. Indicaţi care reflexe se examinează de pe membrele superioare şi care - de pe cele inferioare: Membrele: a. Superioare. b. Inferioare. Reflexele: 1. Bicipital. 2. Tricipital. 3. Rotulian. 4. Achilian. 5. Stiloradial.
Repartizaţi cifrele în corespundere cu literele: Tipul:
a. Reflexe cutanate b. Reflexe patologice Reflexele: 1. Cremasterian. 2. Abdominal. 3. Plantar. 4. Babinski. 5. Oppenheim. 6. Gordon Rossolimo. 7. De apărare de triplă reacţie. 8. Rossolimo. Asociaţi sindroamele neuronului motor periferic şi al celui central cu caracteristi cile lor: Sindromul neuronului motor pe riferic. Sindromul neuronului motor central. 1. Atrofie musculară. 2. Hipertonie musculară (spasticitate cu amplitudine redusă a mişcărilor pasive). 3. Fasciculaţii musculare - contractarea unor grupuri de fibre musculare, fără a duce la deplasarea membrului. 4. Hipotonie musculară. 5. Abolire a reflexelor osteotendinoase. 6. Hiperreflexie osteotendinoasă. 7. Clonus al plantei şi al rotulei. 8. Diminuare sau abolire a reflexelor cu tanate abdominale şi cremasterian. 9. Reacţie de degenerescenţă. 10. Reflexe patologice: Babinski, Oppen heim, Gordon şi altele. 11. Reflexe de apărare şi de refracţie triplă. 12. Sinkinezii. • Repartizaţi caracteristicile clinice ale spasmului de torsiune şi ale torticolisului spasmodic: 1 . a. Spasmul de torsiune. b. Torticolisul spasmodic. Mişcări involuntare localizate la nive lul muşchilor trunchiului. 2. Rotaţie cu caracter tonic sau clonic a gâtului.
3. Coloana vertebrală efectuează o tor siune de mare amplitudine, mişcări de flexie şi extensie. 4. Se pun în evidenţă contracţii ale ster- nocleidomastoidianului, ale trapezului şi muşchiului splenius. 5. Corpul se răsuceşte în atitudine bizară. 6. După spasm, muşchii sunt hipotonici. 7. Rotaţia se face datorită contracţiei muşchilor cervicali atât profunzi, cât şi superficiali.
a. Formaţiuni subcorticale şi din trunchiul cerebral ale sistemului extrapiramidal. b. Nucleii cerebelului. 6. Asociaţi cifrele cu literele: 7. Asociaţi cifrele cu literele: a. Pedunculul cerebelos inferior. b. Pedunculul cerebelos mediu. c. Pedunculul cerebelos superior. 1.
. 3. 4. 5. 6 . 7. 1 . Nucleul fastigial. Nucleul caudat. Nucleul lenticular. Nucleus globosus. Nucleul roşu. Nucleul emboliform. Substanţa neagră. Tractul spino-cerebelos dorsal (Flech sig). Fibrele Goli şi Burdach. Asigură legăturile cu formaţiunile oli vei inferioare şi cu substanţa reticula tă bulbară. Aproape toate aceste fibre se termină în aceeaşi parte a cerebelului, în vermis. Se realizează conexiunile ponto-cere- beloase. Tractul fronto-ponto-cerebelos. Tractul occipito-temporo-ponto-cere- belos.
Au în componenţa lor fibre provenite din nucleii proprii. Formează încrucişarea Werneking. 10. O parte din fibre se termină în cortexul motor.
3. 4. 5. 6 . 7. 8 . 9. 8. Asociaţi tulburările de mers cu cauzele ce pot să le provoace: a. Stepaj unilateral. b. Stepaj bilateral. 2
4. 5. Polineuropatie: alcoolică, diabetică, arsenică etc. Polinevrită: difterică, virală, colage- noasă.
Ischemie vasculară de epiconus me dular.
Miopatie neurală Charcot-Marie. Hernie de disc cu compresiunea rădă cinii L5. Afectare corticală tumorală, traumati că sau vasculară. Afectarea nervului peroneal (trauma tisme, compresiune) etc. 40
IV. RELAŢIE CAUZĂ-EFECT A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele; В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele; С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă; D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată; E - dacă ambele afirmaţii sunt false. 1. S-a stabilit că emisferele cerebelului au funcţia de coordonare a mişcărilor fine ale membrelor superioare şi inferioare, iar vermisul - funcţia de coordo nare a mişcărilor corpului. 2. Mersul simulat se întâlneşte la persoanele care, în mod intenţionat, simulea ză boala, prezentând dereglări de mers, pentru a obţine un avantaj - certificat medical sau grad de invaliditate. 3. Mersul isteric apare la femeile cu histerectomie şi se vindecă repede, prin psihoterapie. Răspunsurile se vor nota cu: 41
RĂSPUNSURI 42 1. II. III.
1. C, p. 32. 1. A, C, D, E, p. 32. 1. 2. D, p. 32. 2. А, В, C, D, p. 32. a. 1,4,5. 3. A, p. 32. 3. А, В, C, p. 32. b. 2, 3, 6, p. 33. 4. E, p. 32. 4. A, D, E, p. 32. 5. C, p. 33. 5. A, B, p. 32. 2. 6. A, p. 35. 6. А, В, C, p. 32. a. 1, 2, 5. 7. D, p. 35. 7. C, D, E, p. 36. b. 3, 4, p. 38-40. 8. D, p. 35. 8. B, D, E, p. 37. 9. B, p. 36. 9. В, C, D, E, p. 37-38. 3. 10. B, p. 37. 10.A, C, D, p. 41. a. 1,2, 3. 11. C, p. 38. 11.C.D, E, p. 44. b. 4, 5, 6, 7, 8, 12. D, p. 38. 12. А, С, E, p. 46. p. 40-42. 13. C, p. 39. 13. C, D, E, p. 46. 14. E, p. 41. 14. A, B .C .E .p . 47. 4. 15. D, p. 43. 15. А, В, С, E, p. 47. a. 1,3, 4, 5, 9. 16. E, p. 44. 16. B, D, E, p. 48. b. 2, 6, 7, 8, 10, 11, 17. C, p. 47. 17. В, С, E, p. 49. 12, p.42. 1 8 X , p. 47. 18. А, В, C, D, p. 51. 19. B, p. 47. 19. А, В, C, D, p. 51. 5. 20. D, p. 48. 20. A, B, D, E. p. 52. a. 1,3, 5, 6. 21. A, p. 49. 21. A, B, p. 52. b. 2, 4, 7, p. 53. 22. E, p. 49. 22. А, В, C, D, p. 52. 23. B, p. 50. 23. В, C, D, E, p. 52. 6. 24. A, p. 50. 24. А, В, C, D, p. 53. a. 2, 3, 5, 7, p. 46-47. 25. E, p. 53. 25. A, C, D, E, p. 53. b. 1,4,6, p. 55. 26. A, p. 54. 26. А, В, C, p. 54. 27. A, p. 54. 27. В, С, E, p. 54. 7. 28. A, p. 55. 28. А, В, C, D, p. 55. a. 1, 2, 3, 4, p. 57. 29. C, p. 55. 29. В, C, D, E, p. 56. b. 5, 6, 7, p. 57. 30. C, p. 55. 30. В, C, D, p. 58. c. 8, 9, 10, p. 56. 31. D, p. 55. 31. В, C, p. 58. 32. C, p. 55. 32. А, В, C, D, p. 58. 8. 33. A, p. 56. 33. А, В, C, p. 59. a. 5, 6, 7. 34. D, p. 56. 34. А, В, C, D, p. 59. b. 1,2, 3, 4, p. 62. 35. E, p. 58. 35. A, B, D, E, p. 61. 36. A, p. 58. 36. А, В, E, p. 64. 37. C, p. 58. 37. В, C, D, p. 66. 38. D, p. 58. 39. C, p. 59. 40. A, p. 59. 41. B, p. 60. 42. B, p. 63. 43. B, p. 64. 44. D, p. 64. 45. E, p. 65. 46. C, p. 66. 47. D, p. 62-67. 1 . 2 . 3. IV. В, p. 58. A, p. 66. D, p. 67.
5. N E R VII C R A N IE N I I. COMPLEMENT SIMPLU 1. Nervul olfactiv realizează funcţia: A. Mirosului. B. Văzului. C. Auzului. D. Echilibrului. E. Sensibilităţii somatice a feţei şi cavităţii nazale. 2. Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv e situat în: A. Bulbul olfactiv. B. Trigon um olfactorius. C. Substanţa perforată anterioară. D. Septum pellucidum. E. Mucoasa cavităţii nazale şi a septului nazal. 3. Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv are formă: A. De conuri. B. De bastonaşe. C. Bipolară. D. Ganglionară. E. Multipolară. 4. Axonul primului neuron al nervului olfactiv pătrunde în craniu prin: A. Fisura orbitală superioară. B. Gaura rotundă. C. Gaura ovală. D. Lama ciuruită a osului sfenoid. E. Gaura stilomastoidiană. 5. Unde se află corpul celular al celui de-al doilea neuron al nervului olfactiv? A. Trigonum olfactorius. B. Bulbus olfactorius. C. Fila olfactoria. D. Septum pellucidum. E. Uncus. 6. Zone corticale de proiecţie ale analizorului olfactiv în ambele emisfere sunt: A. Circumvoluţiunea parahipocampală (uncus). B. Corpora mamillaria. C. Thalamus opticus. D. Nucleus amygdalae. E. Lobus temporalis. 7. Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este: A. Anosmia. В. Hiposmia.
C. Hiperosmia. D. Dizosmia. E. Halucinaţiile olfactive. 8. Senzaţia mirosurilor inexistente (halucinaţii olfactive) poate apărea la afectarea: A. Fornix-ului. B. Tractului olfactiv. C. Bulbului olfactiv. D. Trigonum-u\u\ olfactiv. E. Cortexului olfactiv. 9. Nervul optic îşi ia începutul din: A. Celulele bipolare. B. Celulele ganglionare. C. Celulele retinei oculare. D. Corpul geniculat lateral. E. Tuberculii cvadrigemeni. 10. Axonii căror celule formează nervul optic? A. „Conurilor” şi „bastonaşelor”. B. Celulelor bipolare. C. Celulelor ganglionare. D. Celulelor din pulvinar thalami. E. Celulelor din tuberculii cvadrigemeni. 11. Fasciculul central optic se termină în: A. Corpul geniculat lateral. B. Pulvinar thalami. C. Tuberculii cvadrigemeni. D. Ganglionul ciliar. E. Regiunea scizurii calcarine. 12. Indicaţi centrul reflex al reacţiei pupilare la lumină: A. Fibrele nervului optic. B. Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului. C. Nucleul lakubovici. D. Fibrele nervului oculomotor. E. Ganglionul ciliar. 13. Examinarea câmpului vizual se efectuează cu ajutorul: A. Unor tabele speciale, alcătuite din litere aranjate în rânduri. B. Perimetrului. C. Tabelelor Rabkin. D. Oftalmoscopului. E. Fotooftalmoscopului. 14. Lipsa capacităţii de diferenţiere a culorilor poartă denumirea de: A. Daltonism. B. Acromatopsie. C. Amauroză. D. Hemianopsie. E. Ambliopie.
15. Se numeşte scotom negativ. A. Incapacitatea pacientului de a împărţi în jumătate un ştergar de mărime obiş nuită. B. Incapacitatea deosebirii culorilor roşie şi verde. C. Lipsa acuităţii vizuale. D. Diminuarea acuităţii vizuale. E. Incapacitatea de a observa defectul câmpului vizual. 16. Nucleii nervilor oculomotori sunt situaţi în: A. Pedunculii cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni ai mezencefalului. B. Partea posterioară a circumvoluţiunii frontale mijlocii. C. Ganglionul semilunar. D. Partea inferioară a circumvoluţiunii precentrale. E. Protuberanţă. 17. Dacă acomodarea cristalinului se dereglează, persoana: A. Nu poate deschide deplin ochiul sau deloc. B. Are strabism divergent. C. Pierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate la diferite distanţe. D. Are sindrom altern Weber. E. Are sindrom altern Benedikt. 18. Nervul oculomotor iese din cavitatea craniului prin: A. Gaura canalului nervului optic. B. Fisura orbitală superioară. C. Fisura orbitală inferioară. D. Gaura rotundă. E. Gaura stilomastoidiană. 19. Se numeşte anizocorie: A. Afectarea nervului III tip periferic pe partea respectivă şi o hemiplegie centra lă pe partea opusă. B. Lezarea nervului oculomotor tip periferic şi coreoatetoză cu tremor intenţio nat pe partea opusă. C. Dilatarea pupilei. D. Dimensiunile diferite ale pupilelor. E. îngustarea pupilei. 20. în caz de lezare a meningelui care înfăşoară nervul oculomotor în spaţiul interpe- duncular, printre primele semne de lezare este: A. Strabismul divergent. B. Strabismul convergent. C. Sindromul altern Weber. D. Dereglarea acomodării. E. Ptoza pleoapei superioare. 21. Muşchiul oblic superior are funcţia de: A. Ridicare a pleoapei superioare. B. Mişcare a globului ocular spre nas. C. întoarcere a globului ocular în jos şi în afară. D. întoarcere a globului ocular în sus şi în interior. E. Mişcare a globului ocular în jos. 22. Nervul abducens (perechea a Vl-a) inervează muşchiul: A. Drept extern. B. Drept intern. C. Rect superior. D. Oblic superior. E. Oblic inferior. 23. în cazul lezării nervului abducens, apare: A. Strabismul divergent. B. Strabismul convergent. C. Anizocoria. D. Midriaza. E. Mioza. 24. Sindromul altern Foville este compus din: A. Strabism convergent şi hemipareză centrală din partea opusă lui. B. Pareză facială tip periferic şi hemiplegie din partea opusă lui. C. Pareză facială tip central şi hemipareză tip central din partea opusă focarului. D. Strabism convergent cu paralizie facială periferică şi hemiplegie centrală din partea opusă focarului. Ş. Dereglări concomitente de motilitate ale globilor oculari. 25. în cazul lezării complete a fasciculului medial longitudinal, apar: A. Oftalmoplegia internucleară. B. Imposibilitatea deplasării globului ocular în partea opusă. C. Abolirea fotoreacţiei directe. D. Deplasări involuntare ale globilor oculari în sus. E. Paralizia convergenţei şi a fotoreacţiei pupilare. 26. Alegeţi descrierea corectă a sindromului Gertvig-Majandi: A. Simptome de afectare a nervului abducens cu paralizie facială periferică omolaterală şi hemiplegie centrală din partea opusă focarului. B. Devine imposibilă mişcarea concomitentă a globilor oculari. C. Globii oculari sunt involuntar deplasaţi în direcţia emisferei lezate („bolnavul se uită spre focar”). D. E prezentă paralizia văzului în sus (în jos - mai rar). E. Globul ocular pe partea focarului este deplasat în jos şi înăuntru, iar celălalt - în sus şi în afară. 27. Mişcările de convergenţă ale globilor oculari se examinează în felul următor: A. Apropiind treptat de nasul pac entului ciocănaşul neurologic şi rugându-l, în prealabil, să-l urmărească cu privirea. B. Propunându-i pacientului să urmărească cu privirea mişcările laterale, de ri dicare şi coborâre ale ciocănaşului reurologic. C. Examinatorul acoperă ochii bolnavului cu palmele sale, rugându-l, totodată, să ţină ochii deschişi. După 10-15 secunde descoperă, pe rând, fiecare ochi. Dacă pupila se îngustează, reacţia este normală. D. Cu o lanternă, ce emană un fascicul îngust de lumină, se inspectează răs punsul fiecărei pupile la excitaţia luminoasă. E. Se acoperă numai un ochi. Pupila celuilalt ochi se dilată şi se contractă ime diat ce ochiul-pereche se descoperă. 28. Indicaţi nervul cranian principal responsabil de partea senzitivă somatică a feţei. A. Nervul vag (perechea a X-a). B. Nervul glosofaringian (perechea a IX-a). C. Nervul facial (perechea a Vll-a). D. Nervul trigemen (perechea a V-a). E. Nervul optic (perechea a ll-a). 29. Corpul celular al primilor neuroni senzitivi ai nervului trigemen se află în: A. Canalul Fallope. B. Ganglionul semilunar (ganglionul Gasser). C. Ganglionul geniculat. D. Ganglionul submaxilar. E. Ganglionul sublingual. 30. Unde se află corpul celular al neuronilor III ai nervului trigemen? A. în nucleul tractului spinal al nervului trigemen. B. în protuberanţă. C. în nucleii terminali. D. în tegumentul punţii Varolio. E. în talamusul optic. 31. Apariţia erupţiilor de Herpes zoster \n zonele de localizare a durerilor pe faţă este caracteristică doar în afectarea: A. Nucleului tractusului spinal al nervului trigemen. B. Uneia din ramurile nervului trigemen. C. Ganglionului semilunar. D. Rădăcinii nervului trigemen. E. Nucleului motor al nervului trigemen. 32. Se numeşte trismus: A. O încordare tonică pronunţată a muşchilor masticatori. B. Apariţia dereglărilor segmentare ale sensibilităţii pe faţă. • C. închiderea ochilor la atingerea unei bucăţele de vată de conjunctivă sau cor- nee. D. închiderea involuntară a gurii la o lovitură uşoară a ciocănaşului neurologic pe bărbie, gura fiind întredeschisă. E. Apariţia erupţiilor de Herpes zoster în zonele de localizare a durerilor pe faţă. 33. Nervul facial părăseşte craniul prin: A. Gaura mare occipitală. B. Gaura rotundă. C. Fanta sfenoidă. D. Gaura stilomastoidiană. E. Gaura rotundă. 34. La nivelul lojei parotide nervul facial formează: A. Pes anserinus major. B. Pes anserinus minor. C. Pes anserinus intermedius. D. „Lacrimile de crocodil”. E. „Pieptul mare de găină”. 35. în caz de lezare a nervului pietros mare superficial, apare: A. Hipersecreţia lacrimală. B. Xeroftalmia. C. Hiperacuzia. D. Paralizia muşchilor mimici. E. Ageuzia pe 2/3anterioare ale limbii. * 36. Alegeţi descrierea corectă a hiperacuziei. A. Recepţie neplăcută, violenţa sunetelor „obişnuite”. B. Proprietate fiziologică de recepţionare deosebit de fină a sunetelor de inten sitate mică. C. Auz muzical apropiat de cel absolut. D. Recepţie „obişnuită a sunetelor puternice şi „ridicată” a celor slabe. E. Recepţie sporită a sunetelor în condiţii de stres psihoemoţional. 37. Ce este prozoplegia? A. Dereglarea recepţiei gustative pe 2/3 din suprafaţa limbii. B. O asimetrie a feţei. C. Paralizia muşchilor mimici. D. Paralizia văzului în direcţia focarului. E. Lăcrimarea abundentă. 38. Ganglionul spiral Corti este situat în: A. Urechea externă. B. Urechea internă, la marginea lamei spiralate a melcului. C. Unghiul ponto-cerebelos. D. Calota ponto-bulbară. E. Oliva superioară şi corpul trapezoid. 39. Anajizorul auditiv se proiectează pe cortex: A. în partea anterioară a circumvoluţiunii temporale superioare. B. în partea medie a circumvoluţiunii temporale superioare. C. în partea posterioară a circumvoluţiunii temporale superioare. D. Pe circumvoluţiunea precentrală din lobul frontal. E. Pe circumvoluţiunea postcentrală din lobul parietal. 40. Distanţa dintre examinator şi pacient în timpul examinării acuităţii auditive trebuie să fie de: A. 30 cm. B. 1 m. C. 2 m. D. 3 m.
E. 6 m. 41. Corpul celular al primului neuron al părţii vestibuläre a perechii a Vlll-a de nervi cranieni se află în: A. Ganglionul Scarpa. B. Ganglionul Corti. C. Ganglionul Gasser. D. Ganglionul superior al nervului vag. E. Ganglionul inferior al nervului vaq. — ... •
----- 42. Unde se află corpul celular al motoneuronului periferic al porţiunii motorii a ner vului glosofaringian? A. în ganglionul superior al nervului glosofaringian. B. în ganglionul inferior al nervului glosofaringian. C. în nucleul tradusului solitar. D. în nucleul medial al talamusului. E. în nucleul ambiguu. 43. Fibrele paraşimpatice din componenţa nervului glosofaringian controlează: A. Funcţionarea muşchilor inimii. B. Secreţia glandei lacrimale. C. Contracţia muşchilor netezi ai organelor interne şi vaselor sanguine. D. Secreţia glandei parotide. E. Contracţia muşchilor striaţi ai faringelui, vălului palatin, laringelui, epiglotei şi părţii superioare a esofagului. 44. Corpul neuronului al lll-lea senzitiv al nervului vag îşi are sediul în: A. Ganglionul superior al nervului vag. B. Ganglionul inferior al nervului vag. C. Talamus. D. Capsula internă. E. Porţiunea inferioară a circumvoluţiunii postcentrale a cortexului cerebral. 45. Nervul accesor (perechea a Xl-a) conţine în componenţa sa fibre: A. Senzoriale. B. Senzitive. C. Motorii. D. Vegetative parasimpatice. E. Vegetative simpatice. 46. Porţiunea spinală a nervului accesor pătrunde în craniu prin: A. Gaura ruptă posterioară. , B. Gaura occipitală. C. Conductul auditiv intern. D. Gaura stilomastoidiană. E. Gaura ovală. 47. Axonii neuronilor motorii centrali ai nervului hipoglos (n. hypoglossus) se termi nă în: A. Bulb. B. Protuberanţă. C. Pedunculii cerebrali. D. Genunchiul capsulei interne. E. Muşchii limbii. 48. Se numeşte disfagie: A. Dereglarea gustului pe Уз posterioară a limbii. B. Pierderea sensibilităţii pe partea superioară a faringelui. C. Tulburarea deglutiţiei pentru solide şi lichide. D. Paralizia coardelor vocale. E. Dereglarea sensibilităţii în mucoasa faringelui. 49. Alegeţi descrierea corectă a sindromului altern Jackson: A. Leziune omolaterală a nervului III cu hemipareză sau hemiplegie centrală controlaterală. B. Leziune omolaterală periferică a nervului trohlear şi printr-o hemipareză sau hemiplegie controlaterală. C. Simptome de alterare omonimă periferică a nervului hipoglos şi hemiplegie sau hemipareză controlaterală. D. Pareză omolaterală a văzului, asociată cu ataxie şi coreoatetoză din aceeaşi parte şi printr-o hemipareză centrală şi hemianestezie controlaterală. E. Leziune periferică omonimă a nervilor glosofaringian, vag, accesor şi hipo glos şi hemipareză sau hemiplegie centrală controlaterală corpului. II. COMPLEMENT MULTIPLU 1. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile: A. i (nervul olfactiv). B. II (nervul optic). C. III (nervul oculomotor). D. V (nervul trigemen). E. VIII (nervul acustico-vestibular). 2. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt motorii perechile: A. II (nervul optic). B. IV (nervul trohlear). C. VI (nervul abducens). D. XI (nervul accesor). E. XII (nervul hipoglos). 3. Indicaţi perechile de nervi cranieni în componenţa cărora sunt foarte multe fibre vegetative: A. III (nervul oculomotor). B. V (nervul trigemen). C. VII (nervul facial). D. IX (nervul glosofaringian). E. XI (nervul accesor). 4. Indicaţi centrele primare ale mirosului: A. Corpul geniculat lateral. B. Trigonum olfactorius. C. Substanţa perforată anterioară. D. Septum pellucidum. E. Pulvinar thalami. 5. Examinarea mirosului se efectuează cu ajutorul următoarelor substanţe: A. Ulei camforat. B. Tinctură de mentă. C. Valeriană. D. Amoniac. E. Acid acetic. 6. Reacţia pupilară la lumină (constricţia pupilei) se realizează prin arcul reflex, la care participă următoarele structuri: A. Fibrele nervului optic. B. Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului. C. Nucleul lakubovici. D. Fibrele nervului oculomotor. E. Muşchiul ciliar. 7. Principalele metode de examinare a nervului optic sunt: A. Controlul acuităţii vizuale. B. Controlul câmpului vizual. C. Verificarea capacităţii de diferenţiere a culorilor. D. Controlul dimensiunilor şi formei pupilei. E. Examenul fundului de ochi. 8. Hemianopsiile omonime apar în cazul lezării: A. Nervului optic. B. Tractului optic. C. Corpului geniculat lateral. D. Chiasmei optice. E. Capsulei interne. 9. Nervul oculomotor (perechea a lll-a) inervează muşchii externi ai globilor oculari, cu excepţia muşchiului: A. Extern drept. B. Oblic superior. C. Superior drept. D. Intern drept. E. Oblic inferior. 10. Indicaţi manifestările posibile în cazul leziunii izolate a nervului trohlear: A. Dilatarea pupilei. B. Pareza muşchiului ridicător al pleoapei superioare. C. Anizocoria. D. Limitarea mişcărilor globului ocular în jos şi în afară. E. Bolnavul acuză diplopie la privire pe verticală în jos şi puţin într-o parte. 11. Sistemul nervului abducens (perechea a Vl-a) are următoarele calificative: A. Este format din doi neuroni. B. Neuronul central este situat în partea superioară a circumvoluţiunii precentrale. C. Nucleul (neuronul periferic) este aşezat în protuberanţă (puntea Varolio), în partea posterioară a ei. D. Fibrele nervului ies prin şanţul bulbo-protuberanţial, lateral eminentei pirami dei bulbare. E. Nervul pătrunde în orbită prin fanta sfenoidă şi inervează muşchiul drept ex tern, care deplasează globul ocular în afară (lateral). 12. Deseori, nervul abducens este inclus în procesul patologic ce se dezvoltă la baza creierului, şi anume în: A. Accidentul vascular cerebral în teritoriul arterei cerebrale medii. B. Arahnoidita cerebrală.
C. Tumorile cerebrale. D. Intoxicaţii. E. Traumatisme. 13. Alegeţi afirmaţiile corecte care se referă la inervaţia văzului: A. Mişcarea izolată a unui singur glob ocular la omul sănătos este imposibilă. B. Mişcările concomitente ale globilor oculari sunt dirijate de fasciculul longitudi nal posterior. C. Fasciculul longitudinal posterior porneşte din nucleul Darşkevici al mezence falului. D. Fasciculul longitudinal posterior leagă nucleii nervilor oculomotori, vestibulari şi vagi. E. Leziunea completă a fasciculului longitudinal posterior nu se manifestă clinic, deoarece funcţia mişcării asociate a globilor oculari este realizată de centrul cortical din partea posterioară a circumvoluţiunii frontale mijlocii. 14. Examinarea nervilor oculomotori se face în felul următor: A. Se precizează dacă bolnavii nu au dereglări de acuitate vizuală. B. Se apreciază dimensiunile fantelor palpebrale şi ale pupilelor. C. Se examinează reflexul fotomotor direct şi consensual. E. Se examinează mişcările de convergenţă ale globilor oculari. 15. Indicaţi manifestările clinice ce se instalează în cazul leziunii periferice a nervului oculomotor comun (perechea a IIl-a): A. Rămâne conservat reflexul fotomotor. B. Apare paralizia periferică completă a muşchilor globilor oculari. C. Tulburări ale motilităţii pupilare. D. în cele mai dese cazuri sunt afectaţi şi alţi nervi cranieni. E. Rămân conservate reflexele de acomodare la lumină şi la distanţă. 16. Indicaţi reflexele care se examinează în cadrul examenului funcţiei nervului trige men:
A. Fotomotor. B. Conjunctival. C. Vălului palatin. D. Cornean. 17. Indicaţi nervii cranieni care ies din protuberantă la nivelul unghiului ponto-cerebelos: A. Oculomotor comun. B. Facial. C. Vestibulo-cohlear. D. Intermediar. E. Glosofaringian. 18. Indicaţi afirmaţiile care se referă la metoda de examinare clinică a funcţiei nervu lui facial: A. Inspectarea muşchilor maseteri în stare de repaus. B. Se atrage atenţia cât de pronunţate sunt plicele nazo-labiale şi conturul bucal. E. Mandibular.
C. Examinarea gustului pe % anterioare ale limbii. D. Se precizează dacă nu sunt manifestări de xeroftalmie. E. Pacientului i se propune să-şi încreţească fruntea, să închidă strâns ochii, să-şi arate dinţii. 19. Simptome de lezare a nervului facial sunt: A. Paralizia muşchilor mimici. B. Lagoftalmia (ochiul nu poate fi închis complet). C. Manifestarea „Charles Bell". D. Lăcrimarea abundentă. E. Strabismul divergent. 20. Leziunile nervului facial, situate mai jos de nivelul emergenţei în canalul Fallope al nervului pietros mare superficial şi al nervului muşchiului scăriţei, sunt însoţite de: A. Paralizia muşchilor mimici din partea opusă focarului (grupul lor inferior). B. Hemiplegia sau hemipareza din aceeaşi parte. C. Paralizia muşchilor mimici expresivi ai feţei din partea omonimă. D. Lăcrimare abundentă din aceeaşi parte. E. Lipsa sensibilităţii gustative pe 2/3 anterioare ale limbii. 21. Surditatea sau hipoacuzia poate fi: A. De inducţie. B. De transducţie. C. De transmisie. D. De percepţie. E. Corticală. 22. Pentru a stabili tipul hipoacuziei, se folosesc: A. Proba Rinne. B. Proba Meniere. C. Proba Schwabach. D. Proba Weber. E. Audiometria. * 23. Dereglările unilaterale ale auzului sunt posibile la lezarea: A. Sistemului auditiv de recepţie. B. Părţii cohleare a nervului VIII. C. Nucleilor cohleari ai nervului VIII. D. Circumvoluţiunii temporale superioare. E. Circumvoluţiunii temporale inferioare. 24. Indicaţi nucleii nervului vestibular din trunchiul cerebral: A. Rostral. B. Lateral. C. Medial. D. Superior. E. Inferior. 25. Nucleii vestibulari din trunchiul cerebral conectează următoarele formaţiuni corti- co-subcorticale: A. Fasciculul vestibulo-spinal, care se îndreaptă pe partea omonimă spre moto- neuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării ' 53
B. Fasciculul longitudinal medial. C. Cerebelul, formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral şi nucleul dorsal al nervului vag. D. Talamusul optic, sistemul extrapiramidal, cortexul lobului temporal. E. Circumvoluţiunea parahipocampală. 26. Metoda de examinare a părţii vestibuläre a nervului VIII cuprinde: A. Mai întâi, se precizează dacă pacientul nu acuză hipoacuzie sau dacă nu are zgomote în cap sau în urechi. B. Se determină apariţia nistagmusului. C. Probele rotative (scaunul Barany). D. Proba calorică. E. Proba galvanică. 27. Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a părţii vestibuläre a nervului VIII sau a nucleului său conduce la apariţia: A. Vertijului. B. Depresiei. C. Nistagmusului. D. Răului de mare. E. Dereglărilor de echilibru şi coordonare a mişcărilor. 28. Diagnosticul diferenţial în lezarea formaţiunilor vestibuläre se bazează pe urmă toarele: A. Vertijul devine foarte intensiv în cazul labirintitei. B. Devierea corpului în poziţia Romberg apare numai cu ochii deschişi. C. Ataxia, care are un caracter generalizat şi nu e limitată numai de unele extre mităţi, nu e însoţită de tremor intenţionat, ca în cazul afectării cerebeloase. D. Nistagmusul, care poate fi orizontal şi rotativ, dar nicidecum vertical. E. Simptomele caracteristice lezării aparatului vestibular, de regulă, sunt înso ţite de dereglări ale aparatului auditiv (zgomot în urechi, diminuarea acuităţii auditive). 29. Nervul glosofaringian (perechea a IX-a) conţine următoarele feluri de fibre: A. Senzoriale. B. Senzitive. C. Motorii. D. Gustative. E. Secretoare. 30. Excitarea fibrelor vegetative (parasimpatice) ale nervului vag provoacă: A. Activizarea peristaltismului intestinal. B. Constricţia bronhiilor. C. Dilatarea vaselor sanguine. D. Constricţia pupilei. E. Bradicardie. 31. Indicaţi structurile prin care trec axonii neuronilor centrali ai nervului accesor: A. Braţul anterior al capsulei interne. B. Braţul posterior al capsulei interne. C. Genunchiul capsulei interne.
D. PedunculuI cerebral. E. Protuberanta. 32. Indicaţi muşchii inervaţi de nervul accesor (perechea a Xl-a): A. Muşchii coardei vocale. B. Muşchii vălului palatin şi constrictori ai faringelui. C. Muşchiul sternocleidomastoidian. D. Muşchii stilogloşi. E. Muşchiul trapezoid. 33. Selectaţi manifestările clinice care apar atunci când este lezat nervul accesor: A. E dereglată mişcarea de ridicare a umerilor. B. E limitată întoarcerea activă a capului. C. Hipotrofia muşchiului pectoral mare. D. Hipotrofia muşchiului trapezoid. E. Reflexul spinal (Behterew) este abolit sau diminuat. 34. Metoda de examinare a nervului hipoglos cuprinde: A. Bolnavului i se propune să deschidă gura. B. Se determină poziţia limbii în cavitatea bucală. C. Se determină troficitatea vălului palatin. D. Se determină troficitatea limbii. E. Bolnavul este rugat să scoată limba din cavitatea bucală. 35. Indicaţi simptomele clinice de lezare a nervului hipoglos: A. Capul bolnavului este întors spre partea lezată. B. Se observă o atrofie a hemilimbii. C. Mucoasa hemilimbii este zbârcită. D. Se atestă fibrilaţii musculare ale limbii. E. Anartrie. 36. Indicaţi nervii cranieni, lezarea concomitentă a nucleilor şi rădăcinilor cărora pro voacă apariţia sindromului bulbar: A. VIII (nervul acustico-vestibular). B. IX (nervul glosofaringian). C. X (nervul vag). D. XI (nervul accesor). E. XII (nervul hipoglos). 37. Numiţi reflexele patologice ale automatismului oral: A. Reflexul nazolabial. B. Reflexul de trompă. C. Reflexul Marinescu-Radovici. D. Reflexul de sugere. E. Reflexul lakobson-Laska. 38. Sindromul pseudobulbar poate apărea drept consecinţă a unei maladii A. Vasculare. B. Inflamatoare. C. Tumorale cerebrale. D. Toxice. E. Funcţional-isterice. £ 55
39. în funcţie de localizarea focarului de leziune, sindroamele alterne pot fi clasifi- cate în:
A. Diencefalice. B. Hipotalamice. C. Pedunculare. D. Protuberanţiene E. Bulbare. III. ASOCIERE SIMPLĂ 1. Asociaţi cifrele cu literele: a. Nervul olfactiv. 1. Fila olfactoria. b. Nervul optic. 2. „Cornuri” şi „bastonaşe". 3. Bulbus olfactorius. 4. Substanţa perforată anterioară 5. Chiasma nervorum opticorum. 6. Septum pellucidum. 7. Uncus.
* 8. Pulvinar thalami. 9. Fasciculul Gratiolet. 10. Scizura calcarină. 2. Asociaţi ramurile nervului trigemen cu zonele pentru care asigură sensibilitatea: a. Ramura I 1. Partea inferioară a feţei. (n. oftalmic). 2. Tegumentele regiunii temporale şi zigomatice b. Ramura a ll-a 3. Fruntea.
(n. maxilar). 4. 2/3 anterioare ale aponevrozei. c. Ramura a lll-a 5. Mucoasa cavităţii osului sfenoid. (n. mandibular). 6. Bărbia. 7. Buza inferioară. 8. Palpebra superioară. 9. Nasul. 10. Mucoasa faringelui.’ 11. Mucoasa vălului palatin. 12. Urechea externă. 13. Partea externă a timpanului. 14. Mucoasa fundului gurii. 15. Unghiul intern al ochiului. 16. Mucoasa porţiunii superioare a cavităţii nazale. 17. Mucoasa amigdalelor. 18. Mucoasa buzei superioare. 19. Mucoasa limbii. 20. Partea posterioară şi cea inferioară ale obrazului. 21. Conjunctiva lacrimală. 22. Dinţii superiori. 23. Dinţii inferiori. 24. Tentoriul cerebelar. 25. Osul frontal. Asociaţi nervul cu muşchii pe care îi inervează: Muşchiul: Nervul: a. Trigemen. b. Facial. 1. Masseteris. 2. Temporalis. 3. Pterygoidei medialis. 4. Pterygoidei lateralis. 5. Mylohyoideus. 6. Platysma. 7. Mentalis. 8. Zygomaticus major. 9. Buccinator. 10. Orbicularis oculi. 11. Venter frontalis m. epicranius. Nervul: a. Vestibulocohlear. b. Glosofaringian şi vag. Asociaţi manifestările clinice cu leziunea nervului cranian: Manifestările clinice în caz de lezare: 1. Surditate. 2. Afon ie. 3. Halucinaţii auditive. 4. Dereglarea deglutiţiei pentru lichide. 5. Vertij. 6. Dereglări de echilibru. 7. Vorbire nazonatâ. 8. Bradicardie. 9. Nistagmus. 10. Asfixie. Asociaţi sindroamele alterne în funcţie de localizarea focarului de leziune. Focarul de leziune: a. Peduncul. b. Protuberanţă. c. Bulb. Sindromul altern: 1. Schmidt. 2. Weber. 3. Benedikt. 4. Rimon-Sestan. 5. Millard-Gubler. 6. Türe. 7. Zahartshenko-Wallenberg. 8. Avellis. 9. Foville. 10. Jackson.
IV. RELAŢIE CAUZĂ-EFECT A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele; В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele; С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă; D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată; E - dacă ambele afirmaţii sunt false. 1. Principiul de organizare a sistemului senzitiv al nervilor cranieni este ana logic celui de sensibilitate comună a aparatului segmentär; adică, e alcătuit dintr-un lanţ din doi neuroni (corpul celular al primului e aşezat în porţiunea inferioară a circumvoluţiunii precentrale din partea opusă, al celui de-al doi lea - în trunchiul cerebral). 2. Sistemul nervilor motorii cranieni face parte din tractul piramidal cortico-mus- cular şi e alcătuit dintr-un lanţ de trei neuroni (corpul celular al primului e situat în ganglionul periferic, al celui de-al doilea - în nucleul din trunchiul « cerebral şi al celui de-al treilea - în talamusul optic). 3. Pentru clinică este importantă diminuarea sau pierderea unilaterală a mirosu lui, fiindcă acelaşi simptom bilateral survine, adesea, în urma unei rinite acute sau cronice. 4. Până la intersecţie, fibrele optice poartă denumirea de nerv optic, iar după intersecţie - de bandeletă optică. 5. Dacă se afectează o jumătate a punţii Varolio, atunci globii oculari sunt depla saţi în partea opusă focarului („bolnavul îşi priveşte hemiplegia"). 6. în nucleul tractului spinal al nervului trigemen sensibilitatea are o reprezenta tivă somatotopică. Datorită acestui fapt, manifestările clinice de dereglare a sensibilităţii poartă, în cazul afectării nucleare, un caracter segmentär (zone le Zelder). 7. Deoarece nucleii motorii ai nervilor trigemeni nu au o legătură bilaterală cu cortexul cerebral, lezarea unilaterală a căilor cortico-nucleare provoacă ma nifestări clinice pe partea omolaterală. 8. Este important să se stabilească diagnosticul diferenţial dintre paralizia cen trală şi cea periferică ale muşchilor limbii. Paralizia centrală apare la lezarea căilor cortico-nucleare. 9. în cazul unei leziuni unilaterale a căilor supranucleare nu vor apărea mani festări clinice de dereglare a funcţiilor nervilor glosofaringian şi vag, fiindcă nucleii acestor nervi au o legătură bilaterală cu cortexul cerebral. Răspunsurile se vor nota cu: RĂSPUNSURI f. 1. A, p. 69. 2. E, p. 69. 3. C, p. 69. 4. D, p. 69. 5. B, p. 69. 6. A, p. 69. 7. A, p. 70. 8. E, p. 71. 9. C, p. 71. 10. C, p. 71. 11. E, p. 71. 12. B, p. 71. 13. B, p. 73. 14. B, p. 73. 15. E, p. 73. 16. A, p. 73-74 17. C, p. 75. 18. B, p. 75. 19. D, p. 76. 20. E, p. 76. 21. C, p. 76. 22. A, p. 76. 23. B, p. 77. 24. D, p. 77. 25. A, p. 77. 26. E, p. 77. 27. A, p. 78. 28. D, p. 79. 29. B, p. 79. 30. E, p. 80. 31. C, p. 82. 32. A, p. 82. 33. D, p. 82. 34. A, p. 82. 35. B, p. 82. 36. A, p. 84. 37. C. p. 85. 38. B, p. 87. 39. B, p. 88. 40. E, p. 88. 41. A, p. 89. 42. E, p. 92. 43. D, p. 92. 44. C, p. 93. 45. C, p. 95. 46. B, p. 95. 47. A, p. 96. 48. C, p. 97. 49. C, p.99. II. III.
1. A, B, Е, р. 68. 1. 2. B, C, D, Е, р. 68. а. 1,3, 4, 6, 7, 3. A, B, D, р. 68. р. 69-70. 4. B, C, D, р. 69. Ь. 2, 5, 8, 9,10, 5. A, B, 3, р. 70. р. 71.
6. A, B, С, D, р. 71. 7. A, B, ( Е. р. 72. 2. 8. B, C, Е, р. 73. а. 3, 4, 8, 15, 16, 9. A, B, >. 73. 21, 24, 25. 10. D, E р. 76. Ь. 2, 5, 9, 10, 11, 11. A, С D, Е, р. 76. 17, 18, 22. 12. В, С D, Е, р. 76. с. 1, 6, 7, 12, 13, 13. А, В С, D, р. 77. 14, 19, 20, 23, 14. В, С D, Е, р. 77-79. р.81. 15. В, С D, р. 79. 16. В, D Е, р. 81. 3, 17. В, С D, р. 82. а. 1,2, 3,4, 5, 18. В, С D, Е, р. 85. р. 81. 19. А, В С, D, р. 85. Ь. 6,7,8, 9, 10, 11, 20. С, D Е, р. 86. р. 83. 21. С, D р. 89. 22. А, С D, Е, р. 89. 4. 23. А, В С, р. 89. а. 1,3, 5, 6, 9, 24. В, С D, Е, р. 89. р. 89, р. 90. 25. А, В С, D, р. 89. ь . 2, 4, 7, 8, 10, 26. В, С D, Е, р. 89. р. 94-95. 27. А, С Е, р. 90. 28. А, С D, Е, р. 91. 5. 29. В, С D, Е, р. 91. 2, 3, 6. 30. А, В С, Е, р. 93. ь . 4, 5, 9.
31. С, D Е, р. 95. с. 1,7, 8, 10, 32. С, Е р. 95. р. 98-99. 33. А, В D, Е, р. 95. 34. А, В D, Е, р. 96. 35. В, С D, Е, р. 96-97. 36. В, С Е, р. 97. 37. А, В С, D, р. 97. 38. А, В С, D, р. 98. 39. С, D Е, р. 98. IV.
1. C, p. 68-69. 2. C, p. 68-69. 3. B, p. 70-71. 4. B. p. 71. 5. A, p. 77. 6. A, p. 80. 7. E, p. 82. 8. B, p. 97. 9. A, p. 97.
6. S IS TE M U L NERVOS V E G E TA TIV I. COMPLEMENT SIMPLU 1. Sistemul nervos vegetativ mai poartă denumirea şi de: A. Sistem nervos autonom. B. Sistem extrapiramidal. C. Sistem nervos somatic. D. Sistem nervos animalic. E. Sistem nervos involuntar. 2. Sistemul simpatic are originea în măduva spinării, între segmentele: 3. îr» coarnele laterale ale măduvei spinării, la nivelul C8-T h 3, se află centrul spinal simpatic: A. Vaso-pilomotor şi sudoral. B. Pupilodilatator. C. Cardioaccelerator. D. Intestinoinhibitor. E. Vezicoinhibitor. 4. Ganglionul stelat este: A. O formaţiune care ia naştere din unirea ganglionului simpatic cervical inferior cu primul ganglion toracic (alteori, chiar şi cu cel de-al doilea). B. Ganglionul simpatic cervical superior. C. Ganglionul simpatic cervical mijlociu. D. Ganglionul simpatic cervical inferior. E. O formaţiune care apare din unirea primului şi celui de-al doilea ganglioni simpatici toracici. 5. Indicaţi numărul ganglionilor existenţi pe traiectul fibrelor provenite din lanţul sim patic toracic: A. 5-6. B. 7-8.
C. 9-10. D. 10-12. E. 15-20. 6. Specific pentru sistemul parasimpatic este: A. Organizarea neuronală cu totul diferită de cea a sistemului simpatic. B. Implicarea ganglionilor în organizarea efectorie vegetativă. C. Inervaţia dublă a unui teritoriu. D. Distribuţia complexă la periferie. E. Lipsa dispozitivului extranevraxial separat. A. C2-T h 12. B- c
-L 4. c.
c 8- l 2. D. C4-S 2. E. C5- S ,
7. Nucleul pupiloconstrictor Edinger-Westphal sau fotomotor este situat în: A. Mezencefal, alături de nucleul nervului oculomotor (III). B. Punte, alături de nucleul nervului facial (VII) şi de al celui intermediar Wris- berg (nucleul solitar, partea superioară). C. Bulb, alături de nucleul senzitivo-senzorial al nervului glosofaringian (IX), (nu cleul solitar, partea medie). D. Planşeul ventriculului IV (nucleul dorsal al nervului vag). E. Lobui occipital al scoarţei cerebrale. 8. Glanda parotidă este inervată din: A. Nucleul lacrimomuconazal (din punte). B. Nucleul salivar superior (din punte). C. Nucleul salivar inferior (din bulb). D. Nucleul dorsal al nervului vag (din bulb). E. Nucleul Edinger-Westphal (din mezencefal). 9. Păstrarea integrităţii nucleului Onufrowicz (nucleul Onuf) în scleroza laterală ami- otrofică: A. Se explică prin faptul că el face parte din cadrul sistemului nervos simpatic. B. Este datorată autonomiei funcţionale depline a lui. C. Se datorează vascularizăii separate a lui din ramura arterei radiculare supli mentare inferioare (Desprogress-Gotterone). D. Se explică prin faptul că el, deşi inervează doi muşchi striaţi (sfincterul vezical extern şi sfincterul anal), este de origine vegetativă parasimpatică. E. N-a fost niciodată explicată. 10. Plexul solar inervează: A. Miocardul. B. Bronhiile. C. Vasele pulmonare. D. Viscerele abdominale. E. Viscerele pelvine. • 11. Plexul hipogastric este situat: A. La originea vaselor mari ale inimii. B. în pedunculul pulmonar. C. înaintea aortei abdominale. D. în bazin. E. Sub mucoasa stomacului. 12. Segmentul vegetativ de percepţie se află: A. în ganglionii spinali şi ganglionii de pe fibrele senzitive ale nervilor cranieni. B. în cornul posterior al măduvei spinării. C. în nucleii senzitivi ai nervilor cranieni. D. în nucleul ventral posterior al talamusuiui. E .. Pe cortexul senzitiv parietal. 13. Mediaţiei colinergice în talamus şi în nucleul caudat îi revine: A. 80%. B. 75%.
C. 35%. D. 30%. E. 20%.
14. Mediaţia adrenergică predomină la nivelul: A. Hipotalamusului. B. Formaţiunii reticulate mezencefalo-diencefalice. C. Cortexului cerebral. D. Circuitelor sistemului limbic. E. Cerebelului. 15. Integrarea vegetativă propriu-zisă se realizează prin: A. Sistemul limbic. B. Hipotalamus. C. Antagonismul simpatico-parasimpatic interstimulant. D. Interdigitaţia sistemului somato-vegetativ. E. Prezenţa centrilor vegetativi în vecinătatea ariilor somatice şi asociative cor ticale. 16. Cea mai reuşită denumire a structurilor telencefalice filogenetice antice, distribu ite în jurul trunchiului cerebral, descrise de către savantul P. Broca (1870), este: A. Lob limbic major. B. Creier olfactiv. C. Creier visceral. D. Sistem limbic. E. Structuri vegetative suprasegmentare. 17. Cea mai antică formaţiune cerebrală se numeşte: A. Neocortex. B. Mezocortex. C. Alocortex. D. Paraalocortex. E. Paleocortex. 18. Semnul întrebării din figură semnifică: A. Circumvoluţiunea parahi- pocampală. B. Circumvoluţiunea cingu- lară.
C. Hipocampul. D. Lobul temporal. E. Amigdala. 19. Centrul superior de integrare vegetativă este: A. Glanda pituitară. B. Cortexul cerebral. C. Hipotalamusul. D. Sistemul limbic. E. Formaţiunea reticulată.
20. Centrii dipsogeni ai ingestiei de apă sunt situaţi în: A. Hipotalamusul anterior. B. Hipotalamusul posterior. C. Hipotalamusul lateral. D. Hipotalamusul median. E. La nivelul structurilor neurovasculare hipotalamice în pereţii ventriculului III. 21. Indicaţi nucleul hipotalamusului care provoacă hipersecreţia hormonului antidiu- retic:
A. Dorsomedial. B. Ventromedial. C. Tuberal lateral D. Arcuat. E. Supraoptic. 22. Indicaţi structura din trunchiul cerebral, existenţa căreia, actualmente, a fost sta bilită doar la animale: A. Nucleul roşu. B. Olivele. C. Substanţa neagră. D. Formaţiunea reticulată. E. Nucleul tradusului solitar. 23. Un rol semnificativ în asigurarea unei activităţi de corelaţie între structurile-an- sambluri ale sistemului nervos vegetativ se atribuie: A. Fasciculului medial al creierului anterior. B. Vaselor portale scurte. C. Arterei hipofizare superioare. D. Pedunculului pituitar. E. Neurohipofizei. 24. Unitatea centrală a reglajului vegetativ suprasegmentar este: A. Cortexul nou. B. Cortexul superior. C. Complexul limbic reticulat. D. Hipotalamusul. E. Sistemul nervos central. 25. Sinteza catecolaminelor (noradrenalina şi adrenalina) începe în A. Celulele efectoare ale organismului. B. Ţesutul conjunctiv. C. Butonii terminali. D. Plasma axonului fibrelor adrenergice. E. Veziculele varicozităţilor nervoase. 26. în sânge, adrenalina şi noradrenalina sunt extrem de active: A. 1-3 secunde. B. 5-9 secunde. C. 10-30 secunde. D. 1-3 minute. E. 5-10 minute. 63
27. Indicaţi efectul acţiunii adrenalinei asupra cordului: A. Creşte puternic activitatea cardiacă. B. Provoacă o vasoconstricţie a vaselor coronariene. C. Provoacă o vasodilatare a vaselor coronariene. D. Scade activitatea cardiacă. E. Măreşte forţa de contracţie a cordului fără tahicardie. 28. Hormonul principal al medulosuprarenalei este: A. Serotonina. B. Metenkefalina. C. Dopamina. D. Noradrenalina. E. Adrenalina. 29. Care neurotransmiţâtor, în condiţii patologice, determină apariţia maladiei Parkin son?
A. Acetilcolina. B. Noradrenalina. C. Dopamina. D. Adrenalina. Acidul glutamic. 30. Unul dintre ultimii candidaţi la rolul de mediator chimic al influxului nervos este: A. Acidul Y-aminobutiric (GABA). B. Monoxidul de azot (NO). C. Glicina. D. Substanţa P. E. Peptidele opioide. 31. Alegeţi afirmaţia corectă privind fenomenul de iradiere, propriu simpatalgiilor: A. Din sediul său iniţial, durerea iradiază într-o zonă Head: teritoriul cutanat co respunzător rădăcinilor rahidiene posterioare de care depinde inervaţia sen zitivă a viscerului afectat. B. Constă din senzaţii subiective anormale, pe care bolnavul le descrie drept furnicături, amorţeli, înţepături, senzaţii de cârcel, de constricţie, de căldură sau răceală etc. C. Se determină în zona receptorilor excitaţi. Uneori se identifică în zona de pro iecţie, situată dorsal de sediul durerii, se resimte la o depărtare considerabilă de punctul iritat, iradiind din zona teritoriului nervului afectat în zonele altor ramificaţii sau în zona altor nervi periferici. D. Durere cu caracter special, spontană, însoţită de hiperpatie: se intensifică la orice excitaţie în jumătatea corpului opusă leziunii. E. Dureri difuze vegetative, fără a le cunoaşte cauza. 64 32. Inervaţia senzitivă radiculară a apendicelui este asigurată la nivelul: A. V Ta- B. V L -
C. "^7—"^10 D. т 12 - Ц -
E. Тю-Ц- 33. Examenul electromiografic în cadrul testării excitabilităţii neuromusculare (explo rarea sistemului nervos vegetativ) denotă următoarele: A. Potenţiale de fasciculaţii şi fibrilaţii. B. Unde pozitive ascuţite. C. Descărcări miotonice. D. Silenţium. E. Dublete, triplete, multiplete. II. COMPLEMENT MULTIPLU 1. Lanţul simpatic cervical furnizează: A. Ramuri cenuşii vasculare pentru plexurile carotidiene (intern şi extern), ver tebrale şi subclaviculare, prin intermediul cărora se inervează vasele cervi- co-cefalice, globii oculari, glandele sudoripare, salivare, lacrimale, tiroida şi paratiroidele. B. Ramuri cenuşii splanhnice spre inimă, plămâni, esofag, laringe, faringe. C. Ramuri cenuşii comunicante nervilor cervicali ce inervează membrele supe rioare, gâtul, capul. D. Ramuri vasculare şi splanhnice spre bronhii, canalul toracic, esofag, aortă, venele azygos. E. Ramuri comunicante cenuşii care, împreună cu nervii intercostali, inervează pereţii toracelui şi partea antero-laterală a abdomenului. 2. Ramurile splanhnice ale trunchiului simpatic lombosacrat realizează funcţia de: A. Formare a plexurilor periaortice, din care provin plexurile periarteriale la pi cioare şi plexurile iliace. B. Formare a nervilor hipogastrici. C. Participare la constituirea plexului hipogastric. D. Inervare a organelor perineopelvine. E. Inervare, în comun cu nervii lombari şi sacraţi, a membrelor inferioare şi a peretelui posterior al abdomenului. 3. Neuronii postganglionari ai sistemului parasimpatic formează axoni amielinici ce pornesc din ganglionii previscerali de pe traiectul nervilor cranieni şi din plexurile vegetative şi se repartizează în: A. Globii oculari. B. Glandele lacrimale. C. Glandele salivare. D. Glandele mucoase ale faringelui. E. Muşchii striaţi. 4. Sistemul parasimpatic nu formează: A. Ramuri vasculare. B. Plexuri vegetative, care asigură o inervaţie dublă a unui teritoriu. C. Ramuri comunicante albe. D. Ramuri comunicante cenuşii. E. Ramuri splanhnice. 5. Dispozitivul extranevraxial al sistemului parasimpatic cranian este constituit din: A. Partea parasimpatică a nervului oculomotor (III). B. Partea parasimpatică a nervului facial (VII). C. Axonii parasimpatici din componenţa nervilor glosofaringian (IX), pietros mic. D. Axonii preganglionari din componenţa nervului vag (X). E. Partea parasimpatică a nervului hipoglos (XII). 6. Dispozitivul intranevraxial al sistemului parasimpatic sacrat este constituit din: A. Zona activatoare a centrului ano-spinal. B. Zona activatoare a centrului vezico-spinal. C. Zona de erecţie a centrului genito-spinal. D. Zona activatoare a glandelor tubului digestiv. E. Zona activatoare a muşchilor netezi. 7. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la dispozitivul extranevraxial al sistemului parasimpatic sacrat: A. Este reprezentat de nervii erectori Eckard sau nervii pelvini (nervi erigentes). B. Formează, împreună cu sistemul simpatic lombosacrat, plexul hipogastric. C. Fibrele preganglionare se termină în ganglionii hipogastrici situaţi pe traiectul nervilor, aproape de viscere. D. Axonul postganglionar scurt inervează vezica urinară, jumătatea inferioară a colonului, alte organe pelvine, contribuind la actul de erecţie şi la deşertarea acestor organe. E. Trimite fibre preganglionare părţii medulare a glandei suprarenale. 8. Cele mai importante plexuri vegetative sunt: A. Brahial. B. Cardiac. C. Pulmonar. D. Solar. E. Hipogastric. 9. Sistemul aferent vegetativ este constituit din: A. Neuronul de tip alfa din coarnele medulare anterioare. B. Segmentul de recepţie. C. Segmentul de conducere. D. Segmentul de percepţie. E. Teritoriul somatic, format din terminaţii nervoase libere. 10. Informaţia chemo- şi presoreceptorie din zonele vasculo-reflexogene se transmi te prin nervii senzitiv independenţi: A. Nervul sinocarotidian Hering (provenit din nervul glosofaringian). B. Nervul depresor Cyon-Ludwig (al nervului vag). C. Nervul erector Eckard. D. Nervul intermediar Wrisberg (perechea a Vll-a). E. Nervul perineal. 11. Funcţiile vegetative superioare sunt determinate de următorii centri vegetativi su periori: A. Nucleii Goli şi Burdach. B. Formaţiunea reticulată. C. Hipotalamus. D. Cortexul cerebral. E. Sistemul limbic. 12. Alegeţi din funcţiile sistemului nervos vegetativ, enumerate mai jos, activităţile de integrare simpatico-parasimpatică şi somatică: A. Constricţia pupilei. B. Respiraţia. C. Relaxarea muşchiului neted. D. Termoreglarea. E. Circulaţia. 13. Structurile cerebro-spinale au capacitatea de a integra şi prelucra informaţia pri mită prin intermediul: A. Analizorului olfactiv. B. Nervului optic. C. Nervului vestibulocohlear. D. Sensibilităţii specifice talamo-corticale. E. Aferenţelor nespecifice ale formaţiunii reticulate prin procese enzimo-chimice încă insuficient cunoscute. 14. După Cier şi Hermann (1970), centrii nervoşi vegetativi sunt de următoarele tipuri: A. De comandă. B. De integrare. C. De coordonare. D. De modulare. E. De amplificare. 15. Centrii nervoşi vegetativi de comandă sunt localizaţi în: A. Măduva spinării. B. Bulbul rahidian. C. Mezencefal. D. Formaţiunea reticulată. E. Talamus. » 16. în centrul verigii sistemului limbic se află: A. Hipocampul. B. Circumvoluţiunea piriformă. C. Complexul amigdalian. D. Cortexul piriform. E. Bulbul olfactiv. 17. Regiunea limbică posterioară constă din: A. Bulbul olfactiv. B. Tractul olfactiv. C. Tuberculul olfactiv. D. Şanţul cingular. E. Hipocamp. 18. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectele anatomice ale hipotalamusului: A. Este situat pe convexul creierului. B. Este situat în rombul optopeduncular. C. Este situat sub ventriculul III.
D. Formează partea ventrală a mezencefalului. E. Aparţine diencefalului. 19. Se propune divizarea hipotalamusului în următoarele arii: A. Anterioară. B. Mediomedială. C. Mediolaterală. D. Posterioară. E. Bazală. 20. Sursă de aferentare a hipotalamusului este: A. Fasciculul longitudinal posterior. B. Fasciculul tectomamilar (Gudden). C. Sistemul limbic al creierului anterior. D. Formaţiunea reticulată. E. Fasciculul mamilotalamic. 21. Indicaţi nucleii hipotalamici specifici, proiectaţi pe hipofiză, cu capacităţi neurocri- nice:
A. Supraoptic. Ei. Paraventricular. C. Microcelular al tuberculului cenuşiu. D. Arcuat. E. Dorsomedial. 22. Indicaţi fenomenele ce au loc la iritarea hipotalamusului posterior: A. Tahicardie. B. Hipertensiune arterială. C. Midriază. D. Hipoglicemie. E. Reacţii de agresivitate. 23. Funcţiile particulare integrative ale formaţiunii reticulate au fost subdivizate în modul următor (K. Lissak, 1960): A. Controlul stărilor de somn-veghe. B. Controlul muscular fazic şi tonic. C. Descifrarea semnalelor informaţionale ale mediului ambiant prin metoda mo dificării şi conducerii impulsurilor venite pe diverse căi. D. Coordonarea anatomo-fiziologică a celor mai variate procese, începând cu funcţiile vitale de bază ale organismului şi sfârşind cu manifestările compor tamentale din timpul reacţiilor de adaptare la mediu. E. Integrarea activităţilor somato-vegetative şi endocrine. 24. Calea reticulospinală a formaţiunii reticulate are următoarele funcţii: A. Participă la reglarea somnului şi veghii. B. Are influenţe inhibitoare asupra aparatului segmentär spinal. C. Reglează activitatea sistemelor cardiovascular şi respirator. D. Gestionează activitatea bioelectrică sumară a encefalului. E. Asigură inervaţia segmentară a extremităţii cefalice. 25. Indicaţi ce se întâmplă în cazul scăderii presiunii sanguine: A. Se produc fenomene predominant parasimpatice. 68
B. Tahicardie. C. Vasodilataţie. D. Creşte debitul cardiac. E. Creşte rezistenţa periferică. 26. Care structuri pot fi considerate ansambluri (formaţiuni) separate ale sistemului funcţional cerebral, ce asigură integritatea funcţională a organismului? A. Structurile rinencefalice. B. Septul pellucidum. C. Cerebelul. D. Hipotalamusul. E. Formaţiunea reticulată. 27. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cortexul vegetativ: A. Cortexul frontal şi rinencefalul, în condiţii experimentale de stimulare (nu de distrucţie), şi-au confirmat rolul în reglarea vegetativă. B. Există o specificitate strictă a efectelor stimulatorii din diferite zone corticale vegetative. C. Influenţa vegetativă se realizează prin numeroase fibre ce intră în componen ţa căilor piramidale şi extrapiramidale. D. Cortexul vegetativ produce răspunsuri vegetative şi comportamentale foarte variate, implicând conexiuni în dublu sens cu hipotalamusul. E. Ca şi anatomia, fiziologia sistemului nervos vegetativ posedă o serie de par ticularităţi, care determină nu doar „viaţa organică şi animală” a individului, ci chiar şi existenţa lui în anumite condiţii patologice. 28. Particularităţile de diferenţiere a complexului limbic reticulat de aparatul segmen tär sunt următoarele: A. Motoneuronii efectori nu sunt proiectaţi direct pe muşchiul scheletic. B. Motoneuronii efectori sunt localizaţi în ganglioni în afara sistemului nervos central şi sunt controlaţi de neuronii centrali preganglionari. C. Excitarea acestor structuri nu provoacă reacţii vegetative specifice, ci devieri combinate (psiho-somatice-vegetative). D. Extirparea lor nu provoacă dereglări ordonate, cu excepţia afectării centrilor specializaţi. E. Lipsesc particularităţile anatomo-fiziologice specifice, caracteristice aparatu lui segmentär vegetativ. 29. După secreţia din axoplasma terminaţiilor nervoase, noradrenalina se repartizea ză în următoarele moduri: A. Se fixează pe suprafaţa externă a membranelor citoplasmatice. B. Se fixează pe suprafaţa internă a membranelor citoplasmatice. C. 50-80% din cantitatea totală este difuzată în ţesuturi, restul - recaptatâ de terminaţiile adrenergice. D. Noradrenalina este difuzată în ţesutul ambiant, apoi în sânge. E. O cantitate foarte mică este distribuită de enzimele МАО (monoaminotrans- feraza) şi COMT (catecol-O-metiltransferaza). 30. Acetilcolină, în calitate de neuromediator, se eliberează din: A. Butonii terminali ai fibrelor motorii somatice. B. Fibrele preganglionare simpatice. C. Fibrele preganglionare parasimpatice. D. Neuronii colinergici ai nucleilor bazali, ai sistemului limbic şi neocortexului. E. Granulele cromafine ale medulosuprarenalei. 31. în cea mai mare parte, dopamina se află la nivel central în: A. Nucleii bazali. B. Căile nigro-bazale. C. Căile mezencefalo-limbice. D. Nucleii cerebelului. E. Nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral. 32. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la dopamină: A. Sinteza şi eliberarea ei implică sistemul tubero-infundibular. B. Este un precursor al noradrenalinei. C. Este un mediator chimic central şi al unor fibre simpatice periferice. D. Lipseşte totalmente în plămâni, intestine, rinichi, corpusculii carotidieni, splină. E. La nivelul aparatului cardiovascular se comportă ca un agonist de tip ß^adre- nergic.
33. Simpatalgiile au câteva proprietăţi specifice doar lor: A. Viscerele nu sunt sensibile la înţepături, atingeri extrinseci. B. Viscerele răspund prin durere numai la spasm, distensie, iritaţie mucoasă; deci au stimulii lor algogeni. C. Apar în cadrul leziunilor tisulare, care excită receptorii de durere şi fibrele somatice. D. Nu sunt sensibile la morfină şi la alte preparate opiacee în doze terapeutice obişnuite. E. Deşi au sediu, iradiază. 34. în funcţie de natura excitantului şi de localizare, receptorii se clasifică în: A. Comuni. B. Specializaţi. C. Exteroreceptori. D. Proprioreceptori. E. Interoreceptori. 35. Indicaţi testele de explorare a excitabilităţii neuromusculare în cadrul examenului sistemului nervos vegetativ: A. Semnul Chvostek. B. Semnul Trousseau. C. Manevra Trousseau-Bonsdorff. D. Explorarea electromiografică. E. Explorarea electroencefalografică. 36. Hiperventilaţia voluntară cu durata de 3 minute poate provoca anumite simptome ce se întâlnesc în timpul crizelor vegetative, şi anume: A. Pierderea cunoştinţei cu durata de câteva secunde. B. Ptoză palpebrală superioară bilaterală. C. Palpitaţii cardiace. D. Dispnee. E. Anxietate.
III. ASOCIERE SIMPLĂ a. Sistemul nervos vegetativ. b. Sistemul nervos somatic. Asociaţi proprietăţile fiecărui sistem: Asociaţi cifrele cu literele: a. Sistemul simpatic. b. Sistemul parasimpatic. 1 . 2 Yüklə 3,29 Mb. Dostları ilə paylaş:
|