relor. P. 306.
E. Epidurita supurativă, poliomielita, tumora medulară, spondilita tuberculoasă,
9 arahnoidita spinală, meningomielita, paraplegia spastică Strümpell. P. 402.
Cazul nr. 99.
A. Encefalită reumatică (coreea Sydenham). P. 284.
B. Hiperkineze coreice. P. 53, 285.
C. Regim la pat, izolarea şi luarea măsurilor de protejare contra loviturilor. Nutriţie
variată şi bogată în vitamine şi proteine. Tratament etiologic antireumatismal.
Tranchilizante. P. 286.
D. Analiza generală a sângelui, examenul biochimic al sângelui la antistreptolizine,
analiza lichidului cefalorahidian, electroencefalografia, RM cerebrală. P. 286.
E. Afecţiunile însoţite de mişcări involuntare: encefalopatii infantile, forma juvenilă
a coreei Huntington, neuroza mişcărilor obsesive, tireotoxicoza etc. P. 286.
Cazul nr. 100.
A. Scleroză multiplă. P. 328.
B. Pacientul se află în decubit dorsal. Cu un obiect ascuţit, dar care nu zgârie (vâr
ful mânerului ciocănaşului neurologic) se va excita pielea abdomenului de la ex
terior spre interior: pentru reflexele abdominale superioare la nivelul rebordului
costal, medii - la nivelul ombilicului, inferioare - paralel cu plica inghinală, ceea
ce, în mod normal, conduce la contractarea muşchilor abdomenului. P. 40.
C. Puls-terapie cu metilprednisolon, tratament sindromal, apoi cu interferoane. P.
331-333.
D. Examenul fundului de ochi; potenţiale evocate vizuale, somestezice, motorii;
examen prin rezonanţă magnetică cerebrală. P. 331.
E. Encefalită herpetică, encefalita reumatică, encefalitele asociate cu o infecţie vi
rală a copilăriei, encefalitele asociate cu o imunizare, procese neoplazice cere
brale. P. 282, 284, 287, 288, 357.
Cazul nr. 101.
A. Criză isterică. P. 517.
B. Rezistenţă activă la examinare (gegenhalter). P. 518.
C. Antidepresive asociate cu neuroleptice, tratament psihanalitic şi psihoterapeutic
P. 519.
D. Examenul fundului de ochi; EEG. P. 518.
E. Nevroza obsesiv-compulsivă, crizele epileptice. P. 518.
Cazul nr. 102.
A. Disfuncţie vegetativă hipotalamicâ. P. 503.
B. Crize vegetative (atacuri de panică). P. 498.
C. Antidepresive, benzodiazepine, beta-adrenoblocante. Psihoterapie. P. 498-499.
D. Examenul fundului de ochi; EEG. CT cerebrală, RM cerebrală (opţional) P 498-
512.
E. Nevroza obsesiv-compulsivă, crizele epileptice, sindromul de hiperventilaţie,
distonia neuro-vegetativă de stres, distonia neuro-vegetativă constituţională
P. 499-503.
Cazul nr. 103.
A. Stare de rău epileptic. Epilepsie criptogenă. P. 503.
B. De tip central. Dacă este lezată calea corticonucleară spre nucleul nervului faci
al, paralizia muşchilor mimici din partea opusă focarului ţine numai de grupul lor
inferior. P. 86.
C. Evitarea traumatizării pacientului în timpul convulsiilor. Diazepam, clonazepam,
glucoză, tiamină, phenytoină. Anestezie generală. P. 433.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, puncţie lombară. CT cerebrală, RM cerebrală.
P. 498-512.
E. Criza de decorticare sau decerebrare, coma metabolică, stările pseudocomatoa-
se, atacul de panică, criza isterică. P. 198-200, 498, 518.
Cazul nr. 104.
A. Nevralgie de trigemen esenţială. P. 232.
B. Zone declanşatoare (trigger zone). P. 233.
C. Carbamazepină (tegretol, finlepsin, timonil). Blocade cu novocaină, alcoolizarea
nervului. Amitriptilină, intervenţia neurochirurgicală Janeta (opţional). P. 233*.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 154.
E. Criza de nevralgie de trigemen secundară, nevralgia glosofaringiană. P. 233.
CaAil nr. 1QŞ.
A. Tumoră de lob temporal stâng. P. 365.
B. Agrafie. P. 144.
C. Disociaţie proteico-celulară. P. 152.
D. Tratamentul edemului cerebral (manitol, furosemid, dexametazon) şi tratament
sindromal, pentru a menţine echilibrul hidro-electrolitic şi a preveni alte compli
caţii posibile. Tratamentul chirurgical. P. 374.
E. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 373.
F. Abcesul cerebral, tromboza de sinus parasagital superior, malformaţia arterio-
venoasă, hematomul subdural. P. 155, 265, 391, 406.
Căzut nr. 106.
A. Tumoră de lob temporal drept. P. 365.
B. Sindromul de hipertensiune intracraniană. P. 357.
C. Halucinaţie olfactivă. P. 70.
D. Tratamentul edemului cerebral (manitol, furosemid, dexametazon) şi tratament
sindromal, pentru a menţine echilibrul hidro-electrolitic şi a preveni alte compli
caţii posibile. Tratament chirurgical. P. 374.
E. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 373.
F. Abcesul cerebral, tromboză de sinus parasagital superior, malformaţia arterio-
venoasă, hematomul subdural. P. 155, 265, 391, 406.
Cazul nr. 107.
A. Cisticerc de ventricul IV. P. 411.
B. Crize ocluzive pe fundalul sindromului de hipertensiune intracraniană. P. 357.
C. Conservator: biltricid (prazicontel). Chirurgical: excizia parazitului. P. 412.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 373.
E. Tumora de fosă craniană posterioară, abcesul cerebral, tromboză de sinus para
sagital superior, malformaţia arterio-venoasă, hematomul subdural. P. 155, 265,
369, 391,406.
Cg^gl nr. 109.
A. Miastenia gravă. P. 474.
B. Criză miastenică. P. 476.
Q. Tratamentul crizei: respiraţie asistată, anticolinesterazice, corticosteroizi, plas-
mafereză. în afara crizelor: corticosteroizi în doză de susţinere; azotioprină; ti-
momectomie (în cazul când este diagnosticată). P. 475.
D. Testul seric la anticorpi anticolinesterazici, proba cu prozerină, examenul elec
tromiografic, CT mediastinului (timom?). P. 475.
E. Distrofia musculară progresivă, miotonia, sindromul miastenic Lambert-Eaton,
tireotoxicoza, criza vegetativă. P. 340, 472, 473, 475, 498.
Cazul nr. 109.
A. Mioplegie paroxismală Westfall. P. 469.
B. Fasciculaţiile sunt contracţii ale unor fascicule musculare, care nu duc la depla
sări ale segmentelor de membru. Subiectiv, pacienţii acuză senzaţia de „zvâcniri
musculare”, „ de parcă pe sub piele s-ar mişca ceva” etc. P. 42.
C. Administrarea de sodiu are o influenţă favorabilă. P. 470.
D. Ionograma, examenul electromiografic, consultul genetic. P. 469.
E. Distrofia musculară progresivă, miotonia, miastenia gravă, sindromul miastenic
Lambert-Eaton, tireotoxicoza, criza vegetativă. P. 340, 472, 473, 474, 475, 498.
Cazul nr. 110.
A. Miastenia gravă. P. 474.
B. Criză hipercolinesterazică. P. 476.
C. Tratamentul crizei hipercolinesterazice: atropină. Tratamentul miasteniei: corti
costeroizi în doză de susţinere; azotioprină; timomectomie (în cazul când este
diagnosticată). P. 475.
D. Testul seric la anticorpi anticolinesterazici, proba cu prozerină, examenul elec
tromiografic, CT mediastinului (timom?). P. 475.
E. Distrofia musculară progresivă, miotonia, sindromul miastenic Lambert-Eaton,
tirentnyirn^a рНта vjaqatattvit JŞ,'ţ4a^Z?JAZ3.47F. <198,
Qazgl nr, Щ .
A. Stare după criză epileptică tonico-clonică generalizată (grand mal). Epilepsie de
lob temporal? P. 430.
B. Aură, caracteristică epilepsiei lobului temporal, care în circa 80-90% din cazuri
este epigastrală. P. 86.
C. Diazepam - 10 mg i/v, i/m sau intrarectal, pentru prevenirea crizelor ulterioare.
Supraveghere medicală. P. 433.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 431.
E. Atacul de panică, sincopa, criza isterică. P. 498, 518.
Cazul nr. 112.
A. Epilepsie simptomatică cu crize tonico-clonice generalizate frecvente. P. 503.
B. Stare de rău epileptic. P. 432.
C. Evitarea traumatizării pacientului în timpul convulsiilor. Diazepam, clonazepam,
glucoză, tiamină, phenytoină. Anestezie generală. P. 433.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, puncţie lombară, CT cerebrală, RM cerebrală
P. 498-512.
E. Criza de decorticare sau decerebrare, coma metabolică, stările pseudocomatoa-
se, atacul de panică, criza isterică. P. 198-200, 498, 518.
Cazul nr. 113.
A. Epilepsie criptogenă? Epilepsie simptomatică? P. 429.
B. Crize parţiale simple somato-senzoriale (crize jacksoniene senzitive în hemicor-
pul stâng cu debut pe faţă). P. 428.
C. Diazepam 10 mg i/v, i/m sau intrarectal, pentru prevenirea crizelor ulterioare.
Supraveghere medicală. P. 433
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 431.
E. Atacul de panică, sincopa, criza isterică. P. 498, 518.
Cazul nr. 114.
A. Diabet zaharat. Encefalopatie diabetică. P. 340.
B. Comă hipoglicemică. P. 202.
•
C. Glucoză. Tiamină. Oxigenoterapie. P. 200, 433.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, puncţie lombară, CT cerebrală, RM cerebrală
P. 195-199.
E. Criza de decorticare sau decerebrare, altă comă neurogenă sau metabolică, stă
rile pseudocomatoase, atacul de panică, criza isterică. P. 198-200, 498, 518.
Cazul nr, 115,
A. Cefalee „în ciorchine" (cluster). P. 178.
B. Mioză, ptoză palpebrală superioară, enoftalmie. P. 510.
C. Tratamentul atacului dureros se face cu ajutorul dihidroergotaminei (spray na
zal), triptanelor, inhalaţiei oxigenului pur timp de 10 minute. în tratamentul pro
filactic litiul carbonat ocupă un loc important. Mai sunt indicaţi şi antagoniştii
ionilor de calciu (nimotop, verapamil, izoptin). P. 178.
D. Examenul fundului de ochi, computer tomografie, rezonanţă magnetică, pentru
a exclude o maladie neurologică în evoluţie. P. 179.
E. Migrena, cefaleea tensională, hemicrania paroxismală, cefaleea condiţionată de
hipertensiunea intracraniană, cefaleea posttraumatică, alte cefalee secundare
P. 173, 176, 178, 179-180.
Cazul nr. 116.
A. Tumoră de lob temporal drept. P. 365.
B. Halucinaţii auditive complexe. P. 145, 366.
C. Tratamentul edemului cerebral (manitol, furosemid, dexametazon) şi tratament
sindromal, pentru a menţine echilibrul hidro-electrolitic şi a preveni alte compli
caţii posibile. Tratament chirurgical. P. 374.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 373. '
E. Abcesul cerebral, tromboza de sinus parasagital superior, malformaţia arterio-
venoasă, hematomul subdural. P. 155, 265, 391, 406.
Cazul nr. 117.
A. Radiculopatie discogenă Ц-S, pe dreapta. Tulburări de ortostatism. Sindrom al-
gic violent. P. 218-226.
B. Ganglionar, radicular, „corn medular posterior”, comisural (siringomielic). P. 19.
C. Combaterea durerii (analgezice, nesteroizi antiinflamatorii, infiltraţii cu steroizi
spasmolitici etc.). Tratament ortopedic. Terapie manuală. Tratament fizioterape-
utic. Tratament chirurgical.
D. Radiografie simplă a coloanei vertebrale lombare, CT a coloanei lombare, RM a
coloanei lombare, EMG. P. 223-225.
E. Tumora de Cauda equina, spondilita tuberculoasă, tumora localizată în bazinul
"
mic, spondilolistezis. P. 218-226.
Cazul nr. 118.
A. Nevralgie glosofaringiană, esenţială. P. 233.
B. Sensibilitatea superficială a feţei are o reprezentativă somatotopică în nucleul
tractului spinal al nervului trigemen. în porţiunea orală a nucleului se termină fi
brele nervoase, ce conduc impulsurile de la receptorii situaţi mai aproape de linia
mijlocie a feţei, iar în porţiunea caudală - cele care vin de la receptorii situaţi mai
departe de această linie. Datorită acestui fapt, manifestările clinice de dereglare
a sensibilităţii poartă, în cazul afectării nucleare, un caracter segmentär (zonele
Zelder). P. 80.
C. Carbamazepină (tegretol, finlepsin, timonil). Infiltraţii cu novocaină, alcoolizarea
nervului. Amitriptilină, intervenţia neurochirurgicală Janeta (opţional). P. 233.
D. Examenul fundului de ochi; EEG, CT cerebrală, RM cerebrală. P. 154.
E. Criza de nevralgie glosofaringiană secundară, nevralgia de trigemen. P. 233.
Cazul nr, 119,
A. Nevrită facială dreaptă cu pareză mimică ipsilaterală de tip periferic. P. 230.
B. La închiderea voluntară a ochiului din partea bolnavă examinatorului îi rămâne
vizibilă o fâşie albă de scleră, deoarece pleoapa inferioară nu se lipeşte de cea
superioară. P. 85, 231.
C. Corticosteroizi. în funcţie de etiologie: aciclovir, antibioterapie. Exerciţii mimice în
faţa oglinzii. Acupunctură. P. 231-232.
D. Examenul fundului de ochi; CT cerebrală, RM cerebrală, EMG de stimulodetec-
ţie. P. 154.
E. Fractura bazei craniene, neurosifilisul, neurinom de acustic, otita, otomastoidita,
intervenţiile chirurgicale pe mastoidă. P. 230-231.
Cazul nr. 120.
A. Boala Lyme. Meningită borelică limfocitară. P. 316.
B. Punctele unde ramurile nervului trigemen îşi fac apariţia pe faţă (incisura supra-
orbitalis, foramen infraorbitalis, foramen mentalis). P. 81.
C. Puncţia lombară cu analiza lichidului cefalorahidian, diagnosticul de laborator de
detectare directă şi indirectă a Borreli burgdorferi, hemocultura, însămânţarea
lichidului cefalorahidian, analiza sângelui la HIV infecţie, radiografia pulmonară
ECG. P. 317.
D. Antibioterapie de spectru larg de acţiune (macrolide, tetracicline, peniciline se-
misintetice, cefalosporine de generaţiile II şi III) şi tratament sindromal, pentru a
menţine echilibrul hidro-electrolitic şi a preveni edemul cerebral şi alte complica
ţii posibile. P. 317-318.
E. Meningitele de altă etiologie, hemoragia subarahnoidiană. P. 246, 277-282.
CUPRINS
1. PRINCIPII FUNCŢIONALE DE ORGANIZARE A SISTEMULUI NERVOS.......4
2. SENSIBILITATEA............................................................................................. 10
3. DUREREA........................................................................................................ 16
4. MOTILITATEA...................................................................................................25
5. NERVII CRANIENI...........................................................................................43
6. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV...................................................................60
7. CORTEXUL CEREBRAL..................................................................................77
8. MENINGELE Şl LICHIDUL CEFALORAHIDIAN..............................................93
9. EXAMENELE PARACLINICE.............................................. ........................... 98
10. SINDROAMELE MAJORE ALE SISTEMULUI NERVOS............................... 110
11. BOLILE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC................................................ 129
12.'PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ...................................................... 144
13. PATOLOGIA VASCULARĂ MEDULARĂ........................................................ 160
_. *
14. BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS ....................................167
15. BOLILE DEMIELINIZANTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL............ 205
16. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS DE ORIGINE EXOGENĂ
Şl ENDOGENĂ.............................................................................................. 216
17. TUMORILE CEREBRALE Şl MEDULARE..................................................... 241
18. TRAUMATISMELE CRANIOCEREBRALE (TCC)
Şl VERTEBROMEDULARE (TVM)................................................................ 258
19. ABCESELE CEREBRALE Şl PARAZITARE..................................................270
20. PRINCIPIILE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL AL AFECŢIUNILOR
SISTEMULUI NERVOS...................................................... ............. ............. 277
21. EPILEPSIA Şl SINDROMUL CONVULSIV.....................................................285
22. ALTERĂRILE PERINATALE.
PARALIZIA CEREBRALĂ INFANTILĂ...........................................................296
23. ANOMALIILE CONGENITALE ALE SISTEMULUI NERVOS.
SIRINGOMIELIA..............................................................................................311
24. BOLILE EREDITARE Şl DEGENERATIVE ALE SISTEMULUI NERVOS.....320
25. BOLILE Şl SINDROAMELE VEGETATIVE.
CLASIFICAREA PATOLOGIEI VEGETATIVE................................................333
26. NEVROZELE.................................................................................................. 344
27. CAZURI CLINICE........................................................................................... 354
Yüklə 3,29 Mb. Dostları ilə paylaş: |