Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu

zitiv  pe  dreapta,  exagerarea  reflexelor osteotendinoase  de  pe  mâini  şi  picioare,  cu 

accentuare pe dreapta.

Examenul  prin rezonanţă magnetică a constatat o dilatare severă a ventriculelor 

cerebrale şi o atrofie difuză a scoarţei cerebrale.

In d ic a ţ i:

A.  Din cadrul  cărui sindrom clinic neurologic fac parte  semnele automatismului 

oral.

B.  Cum se manifestă semnul de prehensiune.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Lista maladiilor curabile cu care se face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  21.

La un tânăr în vârstă de 16 ani, cu trei luni înainte de spitalizare au fost observate 

mişcări  bruşte  şi  tremor  progresiv în  extremităţile  superioare.  Rudele  au  menţionat 

accese de râs în circumstanţe neadecvate, dereglări de deglutiţie.

în  timpul  examenului  neurologic  s-au  constatat  grimase  ale  muşchilor  mimici, 

disartrie,  rigiditate, tremurături şi mişcări coreice ale ambelor extremităţi superioare.

Examenul  oftalmologie  cu  lampa  cu  fantă  a  depistat  prezenţa  inelului  Kaizer- 

Fleischer.  Diagnosticul  a fost confirmat de analiza  sângelui  la  conţinutul de cupru şi 

ceruloplasmină, examenul  prin  rezonanţă magnetică cerebrală şi  biopsia ficatului.

In d ic a ţ i:

A.  Denumirea neurologică (medicală) a acceselor de râs.

B.  Caracteristicile inelului Kaizer-Fleischer.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Alfaglobulina  absentă  în  plasma  sanguină  a  bolnavului,  responsabilă  de 

transportarea cuprului în organism.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

F.  Opţiunile de tratament.

C A Z U L   NR.  22.

La  un  bărbat în  vârstă  de  29  de  ani  în  decursul  ultimului  an  periodic  se  obser­

va  clătinatul  în  timpul  mersului;  el  se  plângea  de vertij  şi  diplopie.  Cu  o  săptămână 

înainte de a  se adresa  medicului,  pacientul a remarcat instalarea unei pete negre în 

jumătatea stângă a câmpului vizual.

Examenul obiectiv a  depistat un scotom  paracentral  în câmpul vizual  al ochiului 

stâng,  nistagmus  la  privire  spre  stânga,  tulburări  de  motilitate  conjugată  a  globilor 

oculari,  hipoacuzie de percepţie  pentru urechea stângă, disdiadokokinezie şi tremor 

al mâinii stângi, ataxie şi hiperreflexie pentru extremităţile drepte.

Examenul  clinic  a  fost  confirmat  prin  potenţiale  evocate  somatosenzoriale,  po­

tenţiale  evocate  vizuale,  analiza  lichidului  cefalorahidian  la  benzi  oligoclonale  şi  re­

zonanţă magnetică cerebrală.

In d ic a ţi:

A.  Ce se numeşte nistagmus.

B.  Care sunt manifestările patognomonice ale maladiei depistate prin examenul 

de rezonanţă magnetică cerebrală.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Variantele clinice de evoluţie a maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

F.  Opţiunile de tratament.

C A Z U L  NR.  23.

Unei femei în vârstă de 38 de ani, timp de 2 ani i se întâmplau  accese de dureri 

violente în  hemifaţa  stângă,  rebele  la  orice  medicaţie.  Cu  două  luni  înainte  de  a  se 

adresa după ajutor medical,  s-au  instalat vocea  răguşită şi respiraţia zgomotoasă.

Examenul  neurologic a constatat lipsa  reflexului  cornean  stâng,  hipoalgezia  he- 

mifeţei  stângi,  nistagmus  la  privire  spre  stânga,  deviaţia  uvulei  în  stare  de  repaus 

spre dreapta,  hipotrofia  şi fasciculaţiile hemilimbii  stângi,  anestezia  algică şi termică 

în  regiunea  centurii  humero-scapulare drepte şi a  mâinii  drepte,  tremurătura  intenţi­

onată a mâinii stângi.

Examenul  lichidului  cefalorahidian,  alte  investigaţii  complementare  s-au  dovedit 

a fi  în  limite  normale.  Diagnosticul  a fost stabilit pe  bază de examen  prin  rezonanţă 

magnetică cerebrală.

In d ic a ţi:

»

A.  Diagnosticul de localizare.

B.  Care probă clinică pune în evidenţă tremurătura intenţionată a mâinii.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Principiul examenului prin rezonanţă magnetică.

E.  Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CA Z UL NR.  24.

Un bărbat de 39 de ani prezenta acuze la mişcări involuntare neîndemânatice în 

extremităţile superioare, dificultăţi la mers.

Examenul neurologic a scos în evidenţă hiperkinezele de tip coreic ale muşchilor 

mimici şi  mâinilor,  mersul cu devieri  specifice ale trunchiului corpului,  lentoare în  ra­

ţionament, diminuarea atenţiei.

Examenul prin computer tomografie cerebrală a constatat dilatarea sub formă de 

„fluture” a ventriculelor cerebrale laterale.

Rezultatele examenelor de laborator şi ale altor investigaţii complementare erau 

în limite normale.

Tatăl pacientului a decedat în clinica de psihiatrie în vârstă de 45 de ani. 

In d ica ţi:

A.  Sensul cuvântului hiperchineze.

B.  Nervul responsabil de inervaţia muşchilor mimici.

C.  .Denumirea maladiei.

D.  Numărul total de ventricule cerebrale.

E.  Lista maladiilor curabile cu care e nevoie de făcut diagnosticul diferenţial.

La  o  femeie  în  vârstă  de  28  de  ani,  care  în  copilărie  a  suportat o  serie  de  boli 

infecţioase ale  urechilor, cu două  săptămâni înainte de spitalizare au fost observate 

eliminări  în  cantităţi  mici,  de  culoare  gălbuie,  din  urechea  stângă.  Cu  o  săptămână 

înainte de a fi spitalizată în clinică, pacienta a observat că i s-a lăsat în jos colţul gurii 

pe  stânga  şi  a  scăzut acuitatea  auditivă  pentru  urechea  stângă.  Cu  o zi  înainte de 

spitalizare, au apărut accese de frisoane, a crescut volumul eliminărilor din ureche.

Examenul obiectiv a constatat o hipertermie de 38,3°C, edem  incipient al papilei 

nervului optic bilateral, hemianopsie în cadranul superior pe dreapta, pareză mimică 

tip  periferic pe  stânga,  lateralizarea  probei Weber spre dreapta;  bolnava avea  halu­

cinaţii complexe.

Diagnosticul a fost confirmat prin computer tomografie cerebrală.

In d ic a ţ i:

A.  Din cadrul cărui sindrom face parte edemul papilei nervului optic.

B.  Funcţia cărui nerv cranian se examinează prin proba Weber.

C.  Prin ce se manifestă pareza mimică de tip periferic.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Principiul computer tomografiei.

F.1

*  Lista maladiilor curabile în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  26.

O  fetiţă  de  12  ani,  cu  o  săptămână  înainte  de  spitalizare,  avea  febră  (39,5°C), 

dureri acute în  urechea dreaptă şi eliminări gălbui din orificiul auricular drept.

Medicul  de familie a  stabilit diagnosticul  de  otită  medie,  a  administrat antibiote­

rapie,  starea  pacientei  s-a  îmbunătăţit.  Cu  o  zi  înainte  de  spitalizare,  temperatura 

corpului s-a ridicat din nou, s-a instalat o cefalee violentă cu localizare predominantă 

în regiunea suboccipitală. Mama copilului a menţionat că mersul deviază spre dreap­

ta.

Examenul  neurologic  a  depsitat  un  nistagmus  orizontal  la  privire  spre  dreapta, 

poziţia  forţată  a  capului  cu  înclinare  spre  dreapta,  disdiadokokinezia  şi  dissinergia 

mâinii  drepte,  ataxie  cu  bază  lărgită  a  mersului,  în  poziţia  Romberg  -  deviere  spre 

dreapta.

Diagnosticul clinic a fost confirmat prin computer tomografie cerebrală.

In d ic a ţ i:

A.  Ce se numeşte nistagmus.

B.  Cum se controlează proba de diadokokinezie.

C.  în ce constă proba Romberg.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Cine a inventat computer tomografia.

F.  Lista maladiilor curabile în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  27.

Un  bărbat în  vârstă  de 44  de ani,  un  alcoolic  inveterat,  a fost adus în  secţia  de 

internare în stare de stupoare -  precomă.

Examenul  obiectiv  a  constatat:  midriază  bilaterală  cu  fotoreacţie  leneşă;  o  limi­

tare severă a mişcărilor globilor oculari; îndeplinirea altor instrucţiuni simple -  impo­

sibilă. în  dimineaţa zilei  următoare  starea de atenţie a  bolnavului  era  mai  bună,  dar

CAZUL NR.  25.

s-a instalat o disartrie uşoară, pacientul acuza diplopie. S-a constatat o oftalmoplegie 

completă. Toate rezultatele examinărilor de laborator şi complementare s-au dovedit 

a fi  normale.  La  36 de ore după  iniţierea tratamentului cu tiamină,  oftalmoplegia s-a 

redus până la mişcări normale ale globilor oculari.

In d ic a ţi:

A.  Ce înseamnă midriază.

B.  Ce înseamnă diplopie.

C.  Sinonimul cuvântului tiamină.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  28.

Un bărbat în vârstă de 55 de ani, în ultimele 2 luni, prezenta acuze la dureri de cap 

paroxistice cu localizare bitemporală. Soţia pacientului a relatat că pe parcursul ultimu­

lui an el avea tulburări esenţiale ale memoriei recente, labilitate emoţională exagerată, 

nu  interpreta  corect vorbele  celui  care  i  se  adresa.  în  urmă  cu  13  ani,  pacientul  s-a 

tratat pe motiv de erupţii pe penis (cura de tratament a constat din câteva injecţii).

Dintre  cele  mai  importante  manifestări  clinice  menţionăm:  lipsa  reacţiei  pupile­

lor la  lumină,  cu  păstrarea  reacţiei  pupilare  la acomodare.  Examenul  prin  computer 

tomografie  cerebrală  a  constatat  dilatarea  sistemului  ventricular  cerebral  şi  atrofia 

cortexului.  La  stabilirea  diagnosticului  au  contribuit esenţial  examenele  speciale de 

laborator.

In d ic a ţi:

A.  Cum  se  numeşte  sindromul  de  abolire  a  fotoreacţiei  pupilare  cu  păstrarea 

reacţiei pupilare la acomodare (numele autorului).

B.  Ventriculele cerebrale vizualizate prin computer tomografie cerebrală.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Examenele speciale de laborator care au contribuit la stabilirea diagnosticului.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR. 29.

Un  bărbat  în  vârstă  de  48  de  ani  acuza  o  cefalee  acută  localizată  în  regiunea 

suboccipitală şi diplopie. în decursul ultimelor şase săptămâni, pacientul are frisoane 

periodice, creşterea temperaturii corpului, transpiraţii nocturne abundente.

Examenul neurologic a constatat stază papilară optică, limitarea mişcărilor active 

ale globului  ocular drept spre exterior,  abolirea  reflexului  conjunctival  pe dreapta,  o 

închidere incompletă a ochiului drept la încercare voluntară,  semnul „paletei” pozitiv 

pe dreapta, hipoacuzie pentru urechea stângă,  redoare occipitală de 3-4 degete.

Examenul lichidului cefalorahidian a constatat sindromul licvoreean meningitic cu 

o rată de limfocite neutrofile 70:30%,  hipoglicorahie şi hipoclorurorahie.

Examenul bacteriologic şi microscopia sputei au confirmat diagnosticul. 

In d ica ţi:

A.  Ce indică mânerul în semnul paletei.

B.  Din grupul căror simptome clinice face parte redoarea cefei.

C.  Lezarea căror structuri din sistemul auditiv poate cauza hipoacuzie unilaterală.

D.  Prin ce se manifestă sindromul licvoreean meningitic.

E.  Denumirea maladiei.

CAZUL NR.  30.

O femeie în vârstă de 42 de ani acuza dureri de cap localizate în regiunea fron­

tală  pe dreapta,  în decursul  ultimilor trei  ani.  Cu  opt luni înainte de spitalizare,  soţul 

pacientei a remarcat că „ochiul drept a devenit mai mare decât cel stâng", iar în urmă 

cu trei luni,  pacienta a remarcat diplopie la privire spre stânga.

Examenul  neurologic a  constatat o exoftalmie  pe dreapta,  stază  papilară-optică 

pe dreapta,  limitare parţială de motilitate a globului ocular drept în  sus, în jos şi me­

dial,  midriază  pe  dreapta,  fotoreacţie  leneşă  a  pupilei  drepte,  precum  şi  încetinirea 

reacţiei pupilare de acomodare, diminuarea reflexului cornean pe dreapta.

Craniografia  convenţională  a  constatat  creşterea  densităţii  orbitei  drepte  şi  re­

ducerea  dimensiunilor aripii  osului  sfenoid  drept.  Diagnosticul  a  fost confirmat  prin 

computer tomografie cerebrală.

I n d ic a ţ i:

A.  Metoda de examinare, capabilă să detecteze staza papilară optică.

B.  Nervul cranian responsabil de mişcarea globului ocular în sus, în jos şi medial.

C.  Nervul cranian care realizează porţiunea aferentă a arcului reflex la lumină a 

pupilei (fotoreacţia).

D.  Care nervi cranieni  participă la  realizarea reflexului cornean.

&.  Denumirea maladiei.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  31.

Un bărbat în vârstă de 61  de ani a dezvoltat un acces jacksonian motor cu debut 

în  piciorul stâng. A fost internat în clinica neurologică în stare de stupoare. Soţia pa­

cientului  a  menţionat că el  este  un  fumător înrăit,  are tuse cronică a fumătorului.  în 

decursul  ultimelor câtorva luni, în spută se observau cheaguri de sânge.

Examenul  neurologic a scos în evidenţă o hemipareză de tip flasc pe stânga, cu 

accentuare în  mână,  semnul  Babinski  pozitiv pe stânga.  Spre dimineaţă,  starea  pa­

cientului  s-a ameliorat, însă  s-au constatat dificultăţi în actul  de gândire, dereglarea 

memoriei pentru evenimentele recente,  hemipareza stângă uşor exprimată.

Computer tomografia  cerebrală  a  depistat două focare  clar delimitate,  cu  edem 

perilezional.

In d ic a ţ i:

A.  Manifestările accesului jacksonian motor.

B.  Semnele clinice şi electrofiziologice ale unei  pareze de tip flasc.

C.  Din cadrul căror semne neuroiogice face parte semnul  Babinski.

D.  Ce este pareza.

E.  Denumirea maladiei.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  32.

O femeie  în  vârstă  de  57  de  ani  acuza  „gălăgie” în  urechea  stângă  în  decursul 

ultimilor cinci ani şi dereglări de echilibru la mers în decursul  ultimelor şase luni.

Examenul  neurologic  a  pus  în  evidenţă  un  nistagmus  orizontal  la  privire  spre 

stânga, o reducere severă a acuităţii auditive pentru urechea stângă, cu lateralizarea 

probei Weber spre dreapta, lipsa reflexului cornean pe stânga şi mers ataxic cu bază 

lărgită.

Craniografia  convenţională  a depistat eroziunea  marginilor osoase  ale orificiu- 

lui auditiv stâng.  Examenul prin computer tomografie cerebrală,  potenţiale evocate 

auditive au confirmat diagnosticul.

In d ic a ţi:

A.  Varianta medicală: gălăgie în urechi.

B.  Cu ajutorul cărui dispozitiv se controlează proba Weber.

C.  Ce fel de hipoacuzie avea pacienta.

D.  Principiul metodei de potenţiale evocate auditive

E.  Denumirea maladiei.

F.  Lista maladiilor curabile cu care e necesar să se facă diagnosticul diferenţial. 

CA Z UL  NR.  33.

O  femeie  în  vârstă  de  38  de  ani  acuza  diplopie  şi  dureri  în  regiunile  orbi'.ală  şi 

maxilară pe dreapta.

Examenul neurologic a constatat o ptoză palpebrală superioară parţială pe dreap­

ta,  limitarea  mişcării  globului  ocular drept în  toate  direcţiile,  iar  a celui stâng -  spre

nas.  Reflexul  cornean  pe dreapta  lipsea;  lipsea  şi  sensibilitatea doloră  pe  fruntea  şi

obrazul din dreapta.

Radiografia  sinusurilor paranazale,  nazofaringoscopia,  iar la  sfârşit şi  examenul 

prin rezonanţă magnetică cerebrală au contribuit la stabilirea diagnosticului.

In d ic a ţi:

I

A.  In funcţia cărui nerv cranian intră ridicarea voluntară a palpebrei superioare.

B.  Care nerv cranian culege sensibilitatea doloră de pe frunte şi de pe obraz.

C.  Denumirea sinusurilor paranazale.

D.  Principiul rezonanţei magnetice.

E.  Denumirea maladiei.

F.  Lista maladiilor curabile cu care e necesar să se facă diagnosticul diferenţial. 

CA Z UL  NR.  34.

în urmă cu trei ani, la un bărbat în vârstă de 49 de ani au apărut accese jackäbni- 

ene motorii cu debut în piciorul stâng.  Cu aproximativ un an înainte de spitalizare,  a 

simţit slăbiciune în piciorul stâng, cefalee periodică, cu localizare în regiunea frontală 

dreaptă.  Semnele şi simptomele menţionate aveau caracter progresiv.

Examenul neurologic a detectat o slăbiciune severă la îndoirea şi dezdoirea dege­

telor piciorului stâng,  hiperreflexie pe stânga şi semnul Babinski pozitiv pe stânga.

Examenul  prin  computer tomografie  cerebrală  a  contribuit la  stabilirea  diagnos­

ticului.

In d ic a ţi:

A.  Cum se examinează şi cum se manifestă semnul  Babinski.

B.  Diagnosticul de localizare (topografic).

C.  Principiul computer tomografiei.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

Un bărbat în vârstă de 69 de ani se plângea de o slăbiciune periodică în extremi­

tăţile drepte, cu o durată de la 15 minute până la 4 ore, în decursul ultimelor şase luni. 

Cu o zi înainte de spitalizare,  pacientul a simţit o înrăutăţire a acuităţii vizuale pentru 

ochiul stâng, care a apărut şi a progresat în decurs de patru ore. în aceeaşi seară a 

apărut din nou slăbiciunea în extremităţile drepte, care a crescut şi s-a menţinut până 

la  momentul  spitalizării  în  secţia  de  neurologie.  Pacientul  suferă  de  hipertensiune 

arterială şi diabet zaharat.

Examenul  obiectiv  a  constatat  o îngustare  a  vaselor  retiniene,  paliditatea  papi­

lei  optice  pe  stânga,  o  pată  de  culoare  galben-verzuie  în  regiunea  maculei  stângi, 

reducerea  cu  20%  a  acuităţii  vizuale  pentru  ochiul  stâng,  îngustarea  concentrică  a 

câmpului  vizual  pentru  ochiul  stâng.  în  afară  de  aceasta,  se  putea  observa  pareza 

mimică de tip central pe stânga, o hemipareză dreaptă moderată cu semnul Babinski 

pozitiv.

Examenele complementare prin ultrasonografie Doppler tridimensională compu­

ter tomo-angiografie au contribuit esenţial la stabilirea diagnosticului.

I n d ic a ţ i:

A.  Cum pot fi definite accesele de slăbiciune periodică în hemicorp.

€ .  Manifestările parezei mimice de tip central.

C.  Principiul ultrasonografiei Doppler.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  36.

La o femeie în vârstă de 57 de ani s-a instalat brusc un sunet neplăcut în urechea 

dreaptă, vertij, dureri în  hemifaţa dreaptă.

Examenul  neurologic  a  scos  în  evidenţă  nistagmusul  orizontal  la  privire  spre 

dreapta,  ptoza  palpebrală  superioară  parţială  pe  dreapta,  mioză  pe  dreapta,  hipo­

acuzia de  percepţie  pe dreapta,  tremurătura  intenţionată  la îndeplinirea  probei  indi- 

ce-nas şi  călcâi-genunchi  pe dreapta,  hemihipoestezie algică şi termică pe dreapta, 

căderea spre dreapta în poziţia  Romberg.

Examenul clinic a fost confirmat de ultrasonografia Doppler şi rezonanţa magne­

tică cerebrală.

In d ic a ţ i:

A.  Definiţia vertijului.

B.  Ce este mioza.

C.  Manifestările hipoacuziei de percepţie.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  37.

Un  bărbat stângaci,  în vârstă de 69 de ani,  şi-a  pierdut brusc puterea în piciorul 

stâng, s-a împiedicat şi a căzut.

Examenul  neurologic  a  constatat  o  confuzie,  dezorientare,  tulburare  a  vorbirii, 

pareza de tip flasc a piciorului stâng (proba Barrâ inferioară pozitivă pe stânga), slă­

biciune uşor exprimată în mâna stângă, semnul  Babinski pozitiv pe stânga.

CAZUL NR.  35.

Examenul de ultrasonografie  Doppler tridimensional  şi  rezonanţa magnetică ce­

rebrală au confirmat diagnosticul.

Indicaţi:

Ш

А.  Care sistem din cadrul sistemului nervos a fost implicat în procesul patologic.

B.  Unde se află analizorul cortical al vorbirii motorii.

C.  Cum se explorează proba Barrâ inferioară.

0.  Denumirea maladiei.

E. 

Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR. 38.

La o femeie în vârstă de 39 de ani, care suferea de recidive de sinuzite paranaza- 

le, localizate de obicei pe dreapta, brutal s-au instalat o hipertermie, cefalee cu sediul 

în regiunea frontală pe dreapta şi edemul regiunii periorbitale pe dreapta.

Examenul  neurologic  a  constatat:  edemul  ţesuturilor  periorbitale  pe  dreapta, 

chemoză,  ptoză,  exoftalmie  şi  oftalmoplegie  completă  pe  dreapta.  Suplimentar  au 

fost depistate abolirea  reflexului cornean  pe dreapta,  staza venoasă la  retinoscopia 

ochiului drept.

Analiza  lichidului cefalorahidian a constatat un sindrom  licvoreean  meningitic cu 

100% de neutrofile. în  pofida antibioterapiei  masive,  pacienta a decedat peste două 

zile de la spitalizare.

Indicaţi:

A.  Nervii cranieni cuprinşi în procesul patologic.

B.  Ce se numeşte oftalmoplegie.

C.  Cum se efectuează puncţia lombară.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  39.

La  un bărbat în vârstă de 72 de ani,  seara,  după  un  efort fizic,  s-a  instalat o ce­

falee bitemporală cu caracter apăsător şi o slăbiciune uşoară în mâna propriu-zisă’şi 

antebraţ pe dreapta.  în dimineaţa zilei  următoare  soţia  pacientului  a  constatat că el 

nu poate vorbi,  reducerea mişcărilor active în extremităţile drepte.

Examenul  neurologic  a  depistat  o  afazie  motorie,  pacientul  susţinând  discuţia 

prin  gesturi  .Da"  şi  .Nu”.  Obiectiv  era  prezentă  o  pareză  mimică  de  tip  central  pe 

dreapta,  hemipareza  pe  dreapta  (severă  în  mână,  moderată  în  picior),  diminuarea 

simţului de vibraţiune pe dreapta.

Diagnosticul  a  fost confirmat pe  baza  ultrasonografiei  Doppler a vaselor magis­

trale cervico-cerebrale, computer tomo-angiografiei cerebrale.

In d ic a ţi:

A.  Cum se manifestă afazia motorie.

B.  Prin ce se manifestă pareza mimică de tip central.

C.  Diagnosticul de localizare (diagnosticul topografic).

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.