Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu
Yüklə 3,29 Mb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I n d i c a ţ i
|
I n d i c a ţ i :
A. Diagnosticul prezumtiv. B. Ce semnifică zonele Zelder. C. Măsurile terapeutice. D. Investigaţiile complementare. E. Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. CAZUL NR. 119. Un bărbat în vârstă de 30 de ani, fumător inveterat, se prezintă la medicul de familie, deoarece dimineaţa soţia a observat că faţa îi este „strâmbă”. El are senzaţia că faţa pe dreapta este mai mare. în timpul când lua micul dejun, a remarcat că limba pe dreapta nu simte gustul mâncării. în timpul mestecării, conţinutul cavităţii bucale avea tendinţa să se exteriorizeze în partea dreaptă a cavităţii bucale. Examenul neurologic evidenţiază o asimetrie a feţei cu vectorul asimetriei în dreptat spre stânga. Fanta palpebrală dreaptă e mai mare decât cea stângă. Sem nul Bel - pozitiv pe dreapta. Sunetele sonore la urechea dreaptă îi produc senzaţii neplăcute. Hipersecreţie lacrimală pe dreapta. I n d i c a ţ i : A. Diagnosticul prezumtiv. B. Cum se manifestă semnul Bell. C. Măsurile terapeutice. D. Investigaţiile complementare. E. Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. CAZUL NR. 120. Bolnava S., în vârstă de 15 ani, a fost internată în secţia neurologie cu acuze de cefalee difuză persistentă, dureri în regiunea coloanei cervicale, însoţite de vertij, inapetenţă, astenie generală, scădere ponderală. Maladia a debutat acut cu aproximativ 3 săptămâni în urmă - prin frisoane, cefa lee, manifestări catarale şi digestive (greţuri, vomă). Din anamnestic desprindem: cu 2 zile înainte de debutul maladiei, ea s-a aflat la o petrecere în pădure. Intensitatea semneleor descrise varia de la o zi la alta. Obiectiv, pe suprafaţa antero-postero-laterală externă a coapsei stângi se dis tinge un eritem de circa 20 cm în diametru, cu margini indurale, de culoare violet- gălbui-închis. De aceeaşi parte, în regiunea inghinală, se palpează un nodul limfatic nedureros, de dimensiunile unui bob de mazăre. Neurologic: dureri la palparea punctelor Walleix pe faţă, nistagmus la privire spre dreapta. Reflexele osteotendinoase - diminuate, S=D. Redoare occipitală de 3 dege- te, semnul Kernig - uşor pronunţat bilateral. 402
............................-.... ...... ................ ........ :....... :.....1 ..- ...... :.... - ............. Examenul fundului de ochi: edem al marginii superioare a papilei nervului optic, bilateral. CT cerebrală - fără elemente patologice. Examenul lichidului cefalorahi dian: slab xantocromic, de transparenţă deplină, proteine - 1,98 g/l, celule - 290 (limfocite - 88%, neutrofile - 12%). I n d i c a ţ i : A. Diagnosticul prezumtiv. B. Unde se palpează punctele Walleix pe faţă. C. Investigaţiile complementare. D. Măsurile terapeutice. E. Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. RĂSPUNSURI Cazul nr. 1. A. Tip segmentär. P. 17. B. Manevra examenului clinic: aplicarea excitaţiei în direcţie cranian-caudală şi pe porţiuni simetrice, iar pe extremităţi - pe perimetru. P. 19. C. Ganglionul intervertebral. P. 18. D. Zona Zoster. P. 205. E. Aciclovir. P. 284. F. Nefrolitiaza, pielonefrita, tumora medulară, spondilita tuberculoasă, tabes dorsa lis. P. 204-206, 339-345. Cazul nr. 2. A. Sensibilitate profundă. P. 17. B. Cordoanele medulare posterioare. P. 14. C. Cu ajutorul camertonului. P. 17. D. Mieloză funiculară, anemie megalocitară. P. 342. E. Ciancobalamină (vitamina B12). P. 342. F. Tumora medulară, meningomielita sifilitică, tabes dorsalis, neuropatia alimenta ră. P. 282-300, 334-335, 375-384. Cazul nr. 3. A. Tipul segmentär, varianta siringomielică (comisurală). P. 19. B. Cu ajutorul a două eprubete: una - cu apă rece (8-20°C), şi alta - cu apă caldă (38-58°C). Examinarea se face comparativ. P. 16. C. Comisura medulară anterioară. P. 19. D. Siringomielie. P. 455-459. E. Tumora medulară, spondiloza cervicală, coastele cervicale (suplimentare) bila terale, hematomielia, lepra. P. 458. Cazul nr. 4. A. Tipul periferic, varianta polinevritică. P. 18, 229. B. Excitaţia se aplică pe extremităţi în succesiunea „proximal-distal”. P. 18-19. C. Terminaţiile nervilor periferici. P. 228. D. Poliradiculonevrită infecţioasă Guillain-Barrâ. P. 228-229. E. Bolile gastrointestinale, patologia renală, diabetul zaharat, neuropatiile toxice. P. 337-354. Cazul nr. 5. A. Hipotonie musculară, hipotrofie musculară, hiporeflexie, fasciculaţii musculare. P. 42.
B. Informaţia despre vaccinări, în special contra poliomielitei. P. 521. C. Coamele medulare anterioare. P. 296. D. Poliomielita acută anterioară (paralizia spinală infantilă, boala Heine-Medin). P. 295-299. E. Potenţiale spontane de denervare: fibrilaţii, fasciculaţii, unde pozitive ascuţite. P. 163.
F. Poliradiculonevrita infecţioasă Guillain-Barră, neuropatiile toxice, meningita bac- teriană, abcesul epidural. P. 228, 277-282, 337-354, 406. A. Fotoreacţia directă şi consensuală este abolită, în timp ce acomodarea pupilară şi convergenţa globilor oculari sunt perfecte. P. 307. B. Extremitatea în cauză nu poate fi menţinută de pacient în poziţie orizontală (în tinsă) fără un suport extern. P. 37. C. Fasciculaţiile sunt contracţii ale unor fascicule musculare, care nu duc la depla sări ale segmentelor de membru. Subiectiv, pacienţii acuză senzaţia de „zvâcniri musculare”, „de parcă pe sub piele s-ar mişca ceva” etc. P. 42. D. Intumescenţă cervicală medulară (C5-Th2), predominant pe dreapta P 36 E. Meningomielită luetică (sifilitică). P.307. F. Antibioterapie. P. 310. G. Tumora extra medulară, mieloza funiculară, spondilita tuberculoasă. P. 282-300, 334-335, 375-384. Cazul nr. 7. A. Ataxie senzitivă. P. 20. B. Cordoanele medulare posterioare. P. 20. C. Neurosifilis, tabes dorsalis. P. 308. D. Antibioterapie. p.310. E. Mieloza funiculară, tumora de Cauda equina, mielopatia vasculară cronică poli- neuropatia diabetică, neuropatia toxică. P. 282-300, 334-335, 375-384. Cazul nr. 8. A P.T 7
B. Spaţiul epidural medular la nivel cervical inferior-toracic mediu. P. 22-24 C. Blocaj complet al deplasării substanţei de contrast (stop-contrast) P 148 155 D. Abces epidural. P. 378-380. E. Intervenţie chirurgicală, antibioterapie, corijarea tratamentului antidiabetic. P. 420— 423.
F. Tuberculomul, tumora medulară. P. 406-410. • Cazul nr. 9. A. Tip central de tulburări sfincteriene. P. 44. B. Măduva spinală toracică inferioară. P. 44. C. Tumori ale sistemului nervos central. P. 150-153, 380. D. Tumoră spinală intramedulară. P. 375-383. E. Scleroza multiplă, mielita transversă, tumora extramedulară, spondilita tubercu loasă. P. 280-282, 304-307, 327-334, 375-383. Cazul nr. 10. A. Hipertonus muscular, hiperreflexie, semne patologice. P. 42. B. Prezenţa nivelului de afectare a sensibilităţii. P. 20. C. Măduva spinării la nivel toracic inferior-lombar superior. P. 44. D. Metastază vertebro-medulară, cu sediul primar al procesului neoplazic în pros tată. P. 375-383. E. Tumora extramedulară, spondilita tuberculoasă, meningita sifilitică. P. 307, 375- 383.
Cazul nr. 6. Cazul nr. 11. A. Epicon medular. P. 379. B. Semne de elongaţie. P. 219. C. Tumoră de Cauda equina. P. 375-382. D. Hernia de disc intervertebral, spondilolistezis, mielita tuberculoasă, tumora loca lizată în bazin. P. 375-382. Cazul nr. 12. A. Hipertonus muscular, hiperreflexie, semne patologice. P. 42. B. Sindrom de leziune medulară în semisecţiune transversală (sindromul Brown- Sequard). P. 377. C. Nivel medular Th5 pe stânga. P. 44-45. D. Tumoră extramedulară. P. 375-378. E. Meningomielita tuberculoasă, spondilita tuberculoasă. P. 375-382. Cazul nr. 13. A. Se instalează fenomenul de şoc medular. P. 402.
Retenţie acută de urină, necesită sondare (cateterizare) de urgenţă a vezicii urinare (pericol major de plesnire a vezicii). P. 404. G. înlăturarea compresiunii medulare, care se poate complica prin edem medular ascendent (1), fixarea coloanei vertebrale (2). P. 401-405, 420-423. D. Tetraplegie spastico-atrofică. P. 44. Cazul nr. 14. A. Atitudine antalgică. P. 218. B. Radiculopatie discogenă S, pe stânga. Tulburări de ortostatism. Sindrom algic violent. Pareză distală în debut a talonului piciorului stâng. P. 218-226. C. Pareza distală în debut a plantei piciorului, rezultatele examenului prin rezonan ţă magnetică. P. 226. D. Tumora de Cauda equina, spondilita tuberculoasă, tumora localizată în bazinul mic, spondilolistezis. P. 218-226. .G3M..ÜL..1.5, A. Parestezii. P. 16.
Tipul periferic, varianta polinevritică. P 18. C. Polineuropatie diabetică. Pareză distală, parestezii. P. 228. D. Reducerea amplitudinii răspunsului motor (axonopatie), scăderea vitezei de conducere în asociere cu blocaje de conducere (mielinopatie). P. 162. E. Polinevrita infecţioasă, polineuropatia toxică, polineuropatia demielinizantă cro nică. P. 226-229. F. Corijarea nivelului de glucoză serică (de preferinţă, sub supravegherea endocrino- logului, diabetologului); gabapentin - pentru reducerea paresteziilor; vitamine ale grupei
B; acid lipoic - pentru corijarea metabolismului nervilor periferici. P. 340. Cazul nr. 16. A. Tipul periferic, varianta polinevritică. P. 18. B. Tetrapareză distală. P. 44, 477. C. Amiotrofie neurală ereditară Charcot-Marie-Tooth. P. 477. D. Tumora de Cauda equina, radiculopatia discogenă, polineuropatia cronică demi- 199ЯРК elinizantă. P. 218, 375-382, 477-485. Cazul nr. 17. A. Pareză. P. 37. B. Sindromul neuronului motor periferic. P. 42. C. Coarnele medulare anterioare. P. 43. D. Mielopatie şi multineuropatie motorie saturnină. P. 347. E. Complexonii (tetracin, pentacin); medicamente ce stimulează eritropoieza, glu- coză, tiamină, preparate anticolinesterazice, masaj, kinetoterapie. P. 347-348. F. Neuropatia alimentară, polinevrita infecţioasă. P. 347-354. Cazul nr. 18. A. Distrofie musculară progresivă juvenilă - forma centurilor Erb-Roth. P. 472. B. Muşchiul striat (sarcolema fibrelor musculare). P. 472-473. C. Analiza sângelui la conţinut de kreatininfosfokinază şi lactatdehidrogenază, exa menul electrocardiografie. P. 472-473. D. Potenţiale ale unităţilor motorii cu caracter miogen (amplitudine şi durată reduse, rata de polifazie mai mare de 12%). P. 165, 472. E. Consultaţia geneticianului. P. 462. F. Tratament simptomatic, sindromal. P. 472-473. G. Polineuropatia saturnină, miastenia gravă. P. 347, 472-476. Cazul nr. 19. A. Neuronul motor periferic, cordoanele medulare laterale (tractul cortico-spinal) P. 478.
B. Sindromul bulbar, sindromul neuronului motor central, sindromul neuronului mo tor periferic. P. 42, 97, 480. C. Boala neuronului motor periferic (scleroză laterală amiotroficâ, boala Charcot), formă cu manifestări predominant bulbare. P. 478-480. D. Activitate musculară spontană patologică: potenţiale de fibrilaţii, fasciculaţii, unde pozitive ascuţite. P. 163. E. Prognosticul rezervat. P. 480. F. Rilusole (riluthek). P. 478-480. • G. Procesul înlocuitor de spaţiu al fosei craniene posterioare, tumora de trunchi cerebral, siringobulbia, hordomul, miastenia, botulismul, meningomielita luetică, platibazia. P. 307, 369-373, 474^176, 454-455, 458. Cazul nr. 20. A. Sindromului pseudobulbar. P. 97. B. Flexie reflexă patologică, invincibilă a degetelor mâinii pacientului, declanşată de un stimul tactil mobil pe faţa palmară a mâinii. P. 142. C. Maladia Alzheimer. P. 191-192. D. Tumora cerebrală, sifilisul meningovascular, intoxicaţia cu plumb, hidrocefalia normotensivă, demenţa alcoolică, carenţa de vitamina В . P 192-194 342 347-348, 354, 357-368. Cazul nr. 21. A. Râs spasmodic (sardonic, forţat). P. 97. B. Depunere pericomeană de cupru, de culoare brună-verzuie. P 469. C. Degenerescenţă hepatocerebrală (degenerescenţă hepatolenticulară, boala Wilson-Konovalov). P. 468-469.
D. Ceruloplasmină. P. 468. E. Intoxicaţia provocată de compuşii mercurului, boala Parkinson. P. 351, 54,485- 488. F. D-penicilamină (cuprenil), preparate de zinc, dietă cu evitarea produselor ce conţin mult cupru. P. 468-469. Cazul nr, 22, A. Mişcare involuntară ritmică, sincronă, în aceeaşi direcţie - verticală sau orizon tală - a globilor oculari, depistată prin fixarea privirii spre ciocănaşul neurologic sau spre alt obiect, deplasându-l încet spre stânga, spre dreapta, în sus şi în jos. P. 61,89. B. Focarele (plăcile) de demielinizare, localizate periventricular, în corpul calos, nervul optic, trunchiul cerebral, măduva cervicală şi în zonele de confluenţă din tre substanţa albă şi cea cenuşie. P. 331. C. Scleroză multiplă. P. 328-333. D. Evoluţie în pusee (recurentă). Evoluţie în pusee progresivă (secundar progresi vă). Evoluţie progresivă (primar progresivă). P. 331. E. Meningomielita sifilitică, meningita tuberculoasă, abcesul cerebral, tumora de unghi ponto-cerebelos, anevrismul de arteră vertebrală, insuficienţa vertebro- bazilară, platibazia. P. 347-348, 357-368, 454-455. F. Plasmafereză. Tratamente imunosupresiv, imunopatogenic, simptomatic. P. 331-333. Cazul
nr- 23, A. Bulbul rahidian. P. 97. B. Indice-nas. P. 60. C. Siringobulbie. P. 458. D. Metoda se bazează pe principiul că în ţesuturile organismului există particule în cărcate, direcţia mişcării cărora poate fi influenţată de un câmp magnetic. P. 157. E. Tumora de unghi ponto-cerebelos, anevrismul de arteră vertebrală, platibazia, meningita sifilitică. P. 454-455, 458. Cazul nr. 24. A. Mişcări involuntare. P. 52. B. Nervul facial. P. 82. C. Coree Huntington. P. 488-489. D. Patru. Fig. 71, planşa colorată. E. Intoxicaţia cu plumb, morbul Wilson, morbul Parkinson. P. 54, 351, 485-488. Cazul nr. 25. A. Sindromul de hipertensiune intracraniană. P. 358. B. Prin proba Weber (mânerul camertonului care vibrează se plasează pe creştetul pacientului examinat) se examinează partea acustică a nervului acustico-vesti- bular (perechea a Vlll-a). P. 89. C. Jumătatea feţei din partea nervului lezat devine nemişcată, amimică. Pliurile hemifrunţii şi plicite nazolabiale sunt şterse, fanta palpebrală este lărgită. Lagof- talmie. Unghiul gurii pe partea bolnavă se plasează mai jos, în raport cu partea sănătoasă. Manifestare „Charles Bell”. Hipersecreţie lacrimală. P. 85. D. Abces otogen al lobului temporal stâng. P. 406. E. Combinarea proprietăţii razelor Roentgen de a trece în mod diferit prin ţesuturile de diferită densitate şi posibilităţile calculatorului de a suma şi a analiza rapid informaţia. P. 156.
F. Alte procese de volum ale lobului temporal cerebral, meningita de orice etioloqie P. 277-282, 357-353, 406-413. Cazul nr. 26. A. Mişcare involuntară ritmică, sincronă, în aceeaşi direcţie - verticală sau orizon tală - a globilor oculari, depistată prin fixarea privirii spre ciocănaşul neurologic sau spre alt obiect, deplasându-l încet spre stânga, spre dreapta în sus si în ios P. 61, 89. B. Pacientul întinde braţele orizontal şi realizează rapid mişcări de pronaţie-supina- ţie a lor (palmele „pe faţă - pe dos"). P 61. C. Pacientul lipeşte călcâiele şi vârfurile, întinde mâinile în jos şi le lipeşte de trun chiul corpului şi coapse, închide ochii. Probe Romberg modificate (sensibilizate): întinde mâinile înainte, pune un picior în faţa altuia pe linie dreaptă, stă într-un picior etc. P. 59. D. Abces otogen al emisferei cerebeloase drepte. P. 406. E. Ambrois şi Hounsfield. P. 156. F. Alte procese de volum ale fosei craniene posterioare, meningita de orice etiolo- gie. P. 277-282, 357-353, 406-413. Cazul nr. 27. A. Dilatarea pupilei. P. 76. B. Senzaţia pacientului de dublare a marginilor obiectelor pe care le priveşte. P. 76. C. Vitamina Br P. 353. D. Encefalopatia Gayet-Wernike. P. 352-353. E. Meningita sifilitică, meningita tuberculoasă, tromboza sinusului cavernos, ane- vrismul de poligon Willis, miastenia gravă. P. 246, 265, 280-281, 307, 474. Cazul nr. 28. A. Sindromul Argyll Robertson. p.307. B. Laterale şi ventriculul trei. P. 156. C. Paralizia generală progresivă (demenţa paralitică). P309. D. Reacţia Wasserman, VDRL (Venerai Disease Research Laboratory), TPH (Tre ponema pallidum hemaglutinare) etc. P. 309-310. *' E. Intoxicaţia cu plumb, neuropatia arsenică, procesele expansive cerebeloase P. 351, 277-282. Cazul nr. 29. A. Partea afectată a muşchilor mimici ai feţei. P. 85. B. Semne meningiene. P. 278. C. Diminuarea auzului sau surditatea unilaterală este posibilă doar la lezarea siste mului auditiv de recepţie, a părţii cohleare a nervului VIII şi a nucleilor lui. D. Creşte atât conţinutul de proteine, cât şi numărul elementelor, celulare, compa rativ cu indicii normali. P. 278. E. Meningita tuberculoasă bazală. P. 280-281. Cazul nr. 30. A. Oftalmoscopia. P. 73. B. Nervul oculomotor (perechea a lll-a). P. 73-74. C. Nervul optic (perechea a ll-a). P. 71. D. Nervul trigemen (perechea a V-a), nervul facial (perechea a Vll-a), nervul oculo motor comun (perechea a Ill-а). P 73, 79, 82.
E. Meningiom de aripă de os sfenoid. P. 365. F. Tromboza de sinus cavernos, tumora de lob cerebral occipital, anevrismul de poligon Willis, hipertiroidita, miastenia. P. 246, 265, 341, 367, 474. Cazul nr. 31. A. Convulsii care se „deplasează” în direcţie cranian-caudală sau invers, starea de conştienţă a pacientului fiind pe deplin păstrată. P. 429. B. Hipotonie, hiporeflexie, hipotrofie (depinde de caz) şi fasciculaţii (depinde de caz), manifestări electrofiziologice speciale (reacţie de degenerescenţă mus culară, potenţiale de fibrilatii, potenţiale de fasciculaţii, unde pozitive ascuţite). P. 42, 163. C. Din cadrul semnelor patologice, caracteristice pentru o pareză/plegie de tip cen tral. P. 42. D. Limitarea mişcărilor active pe motiv de tulburare a funcţiei sistemului nervos central sau periferic. P. 37. E. Metastaze cerebrale de cancer pulmonar. P. 373. F. Alte procese intracraniene înlocuitoare de spaţiu. P. 277-282, 357-353. Cazul nr. 32. A. Acufene. P. 183-184. &. Diapazonul vibrând. P. 89. C. Hipoacuzie de percepţie. P. 89. D. Potenţialul evocat auditiv reprezintă răspunsul local înregistrat electrocortical la stimulare periferică auditivă. P. 166. E. Tumoră de unghi ponto-cerebelos pe stânga. P. 184. F Meningita tuberculoasă, meningita sifilitică, tumora de gaură mare occipitală, anevrismul, insuficienţa vertebro-bazilară, platibazia, boala Măniăre. P. 183, 251,280-281, 369, 454. Cazul nr. 33. A. Oculomotor comun (perechea a lll-a). P. 75. B. Trigemen (perechea a V-a). P. 79. C. Frontal, maxilar (sinusul lui Highmore), sfenoid. P. 154. D. Metoda se bazează pe principiul că în ţesuturile organismului există particule încărcate, direcţia mişcării cărora poate fi influenţată de un câmp magnetic. Par ticula principală încărcată este protonul atomului de hidrogen. Nimerind într-un câmp magnetic, protonii se grupează spre polul nord al magnetului, din care cauză apare un vector magnetic, a cărui amplitudine depinde de densitatea pro tonilor şi de puterea câmpului magnetic. P. 157. E. Tumoră de rinofaringe cu invadarea cavităţii craniene. P. 372. F. Meningita luetică, meningita tuberculoasă, meningiomul de os sfenoid, anevris mul de poligon Willis, tromboză de sinus cavernos, miastenia gravă. P. 246, 265 280, 307, 365, 474. Cazul nr. 34. A. Prin excitarea susţinută a pielii plantei pe marginea externă, mergând de la căl câi spre degete, răspunsul fiind extensia degetului mare şi desfacerea în evantai a celorlalte degete. P. 41. B. Zona motorie a emisferei cerebrale drepte (lobul frontal, aria 4 Brodmann). P. 32. C. Metoda combină radiografia de rutină cu reconstruirea digitalizată computeriza tă, ce oferă imagini multiple bidimensionale ale corpului P. 156.
D. Meningiom parasagital. P. 360. E. Abcesul parasagital, tromboza de sinus parasagital superior, malformaţia arte- rio-venoasă, hematomul subdural. P. 155, 265, 391, 406. Cazul nr. 35. A. Atac ischemic tranzitor. P. 242. B. Paralizia muşchilor mimici din partea opusă focarului ţine numai de grupul lor Yüklə 3,29 Mb. Dostları ilə paylaş:
|