Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu



Yüklə 3,29 Mb.
Pdf görüntüsü
səhifə19/23
tarix07.04.2017
ölçüsü3,29 Mb.
#13633
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   23

Analiza lichidului cefalorahidian: presiune crescută, culoare roşie, tulbure, protei­

ne 0,1  g/l, eritrocite proaspete acoperă într-un strat rar câmpul de vedere.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Ce este anizocoria.

C.  Manifestările pacientului evaluat după scala  Hunt-Hess la gradul  II.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A ZU L NR.  58.

Bolnava  D.,  în  vârstă  de  35  de  ani,  a  fost  internată  în  secţia  de  neurologie  cu 

acuze la durere violentă cu caracter pulsatil în jumătatea stângă a capului, greţuri.

Suferă de cefalee de la vârsta de  15 ani.  Durerile de cap apar sub formă de ac­

cese,  decurg  în  acelaşi mod: se  întunecă  în  faţa  ochilor,  uneori până  la amauroză, 

cu  durata  de câteva  secunde,  apoi  apar cercuri  „de  curcubeu” în  faţa  ochilor,  vede 

doar o jumătate din obiectele înconjurătoare. Se termină accesul cu o durere de cap 

violentă, uneori cu vomă.

Examenul  obiectiv:  bolnava  stă  culcată  pe  spate,  cu  ochii  închişi,  tegumentele

-  palide.  TA -   140/75  mm  Hg.  Pulsul  -  86  bătăi  pe  minut.  Mişcările globilor oculari 

sunt dureroase, este diminuată convergenţa. Alte semne neurologice nu prezintă.

indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Ce este amauroza.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesate în diagnosticul diferenţial.


CAZUL NR.  59.

Bolnavul  C.,  în  vârstă  de  40  de  ani,  în  ultimele  3  zile  a  avut  dureri  de  cap  ce 

progresau  lent şi  erau însoţite  de vertij.  în ziua a  patra  s-a  dezvoltat o slăbiciune în 

extremităţile  stângi,  s-a  tulburat deglutiţia  pentru  lichide  şi solide.  Seara,  bolnavul  a 

devenit somnolent.

în anamnestic -  otită purulentă pe dreapta.

Examenul obiectiv: starea generală a  bolnavului -  gravă, este apatic şi indolent, 

la  întrebări  răspunde  doar la  insistenţă.  Uneori,  răspunsurile  nu  sunt  adecvate.  Pe 

partea dreaptă faţa este cianotică şi edemaţiată, pe aceeaşi parte e pozitiv sindromul 

Claude  Bernard-Horner.  Nistagmus  orizontal  uşor exprimat  la  privire  spre  dreapta, 

uvula -  în stare de repaus, deviată spre dreapta; pe aceeaşi parte e diminuat reflexul 

faringian;  când înghite,  lichidele refluează  pe  nas. Vocea este  răguşită.  Hiporeflexie 

osteotendinoasă pe stânga,  pe aceeaşi parte este pozitiv semnul Babinski.

Tulburări cerebeloase nu are.

Indicaţi:

I

A.  Diagnosticul  prezumtiv.



B.  Cum se manifestă sindromul Claude Bernard-Horner.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 60.

Bolnavul  G.(  în  vârstă  de  48  de  ani,  este  internat de  urgenţă  în  clinică  în  stare 

gravă, cu acuze la slăbiciune în extremităţile stângi, tulburări în vorbire şi deglutiţie.

Din  anamnestic:  în  ultimii  7  ani  suferă  de  tromboflebită  a  venelor extremităţilor 

inferioare.  Cu  trei zile în  urmă,  în timpul  unui  efort fizic,  a simţit o ameţeală  intensă, 

slăbiciune generală,  „musculiţe” în faţa ochilor.  Peste aproximativ o oră, starea paci­

entului  s-a  normalizat,  după ajutor medical  nu s-a adresat. în ziua  internării,  a simţit 

amorţire  şi  furnicături  în  mâna  dreaptă,  apoi  s-au  asociat  ameţelile,  greţurile,  i  s-a 

întunecat în faţa ochilor, şi-a pierdut cunoştinţa pentru 3-5 minute.

Examenul obiectiv: bolnavul este conştient, faţa -  palidă, respiraţia ondulează cu 

o frecvenţă de 24 pe minut. TA -  140/80 mm Hg. Pulsul pe artera cubitală dreaptă nu 

se determină,  pe stânga este de umplere satisfăcătoare, 86 bătăi pe minut.

Sindromul  Claude  Bernard-Horner este  pozitiv pe dreapta.  Nistagmus orizontal. 

Limba deviază spre dreapta, este dereglată deglutiţia pentru lichide.  Reflexul faringi­

an pe dreapta -  abolit, pe stânga -  obişnuit.  Hemipareză stângă cu reflexe osteoten­

dinoase înviorate, clonus al talonului piciorului, semnul  Babinski -  pozitiv pe stânga. 

La  îndeplinirea  probei  indice-nas  se  observă  tremurătură  intenţionată.  Tulburări  de 

sensibilitate, semne meningiene nu prezintă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul  prezumtiv.

B.  Care nerv realizează reflexul faringian.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.



Bolnavul  J.,  în  vârstă  de  23  de  ani,  a  fost  spitalizat în  secţia  de  neurochirurgie 

cu acuze la slăbiciune în mâini şi picioare.  Cu o zi înainte, în timpul antrenamentului 

(luptă clasică),  a  simţit o durere acută în  regiunea  cervicală.  Peste câteva ore a  re­

marcat amorţirea  mâinii drepte,  apoi  a  celei  stângi.  Peste  10-15  minute,  amorţeala 

s-a  extins  pe  suprafaţa  trunchiului  corpului  şi  în  picioare.  La  scurt  timp,  a  simţit  o 

slăbiciune  în  extremităţi,  cu  accentuare  pe  stânga,  convulsii  musculare  ritmice  în 

muşchii extremităţilor inferioare.

Examenul  obiectiv:  orientat în  timp şi  spaţiu.  Tegumentele -  palide.  Pulsul  -  52 

bătăi  pe  minut,  ritmic.  TA -   110/60  mm  Hg.  Funcţia  nervilor cranieni  -  fără  simpto­

matologie  de  focar.  Tetrapareză.  în  mâini  este  prezentă  o  hipotonie  musculară,  în 

picioare -  hipertonie musculară,  mai  ales în  muşchii extensori  şi aductori.  Reflexele 

osteotendinoase de pe mâini -  abolite, de pe picioare -  exacerbate; semnul Babinski 

pozitiv bilateral; hipoalgezie segmentară C5-T h 3 bilaterală.  Retenţie de urină.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă tipul segmentär de dereglare a sensibilităţii.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 62.

Bolnava M„ în vârstă de 59 de ani,  a fost spitalizată în staţionarul  neurologic pe 

motiv de pierdere a cunoştinţei.

Din anamnestic se cunoaşte că suferă de mulţi ani de hipertensiune arterială.

Examenul  obiectiv:  stare  generală  gravă,  comă.  Respiraţie  stertoroasă,  urmată 

de respiraţie de tip Biot. Anizocorie D>S.  Proba „ochi de păpuşă” -  negativă. Reflexul 

faringian -  abolit bilateral. Hipotonie musculară difuză. Reflexele osteotendinoase -  în­

viorate,  cu  predominanţă  pe  dreapta.  Semnul  Babinski -  pozitiv  bilateral.  Semnele 

meningiene -  negative. TA -  140/100 mm Hg.  Pulsul -  110 bătăi pe minut,  ritmic. 

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se manifestă respiraţia de tip Biot şi care este cauza ei.

C.  în ce constă proba „ochi de păpuşă” negativă.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Primele măsuri medicale.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  63.

Bolnava D., în vârstă de 70 de ani, a menţionat apariţia brutală a unui vertij, cefalee, 

instabilitate la mers, vomă. A fost spitalizată peste două ore de la debutul maladiei.

Din anamnestic este  cunoscut că  suferă  de  mulţi  ani de  hipertensiune arterială, 

în decufsul ultimilor doi ani, de două ori a avut hemoragii nazale.

Examenul obiectiv: pacienta se află în stare de stupoare, este indolentă,  la între­

bări răspunde cu întârziere. îndeplineşte comenzile elementare, se observă o disme- 

trie în mâna dreaptă şi în piciorul drept. Volumul de mişcări în extremităţi este deplin, 

pareze nu are.  Reflexele osteotendinoase -  vii, fără diferenţă de părţi. Sensibilitatea

CAZUL NR.  61.


s-a păstrat. Se constată o uşoară redoare a muşchilor occipitali. Pulsul -  92 bătăi pe 

minut, ritmic, tensionat. TA -  240/110 mm Hg.

La două ore după spitalizare, brusc, pacienta şi-a pierdut cunoştinţa. S-a instalat 

o respiraţie ritmică şi  profundă,  cu o frecvenţă de circa 25 pe minut.  Pupilele au de­

venit înguste, S

corneene -  abolite. Hipotonie musculară difuză, cu accentuare în extermităţile, stângi. 

A crescut expresia redorii muşchilor occipitali. Semnul Babinski -  pozitiv bilateral.

In dicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numeşte tipul de respiraţie instalat la pacientă în stare de comă şi ce 

semnifică el.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR. 64.

Bolnavul  S., în vârstă de 25 de ani, de la vârsta de  15 ani  suferă de reumatism, 

viciu  mitral  cu  predominanţă  de  stenoză.  Pe  motiv  de  creştere  a  insuficienţei  car- 

dio-pulmonare  i  s-a  efectuat operaţia de comisurotomie.  După  ieşirea din  starea de 

narcoză,  pacientul  este  pasiv,  adinamic.  Respiraţie frecventă, 40 pe  minut. Acrocia- 

noză. TA -  80/50 mm Hg. Strabism convergent, pareză a privirii spre dreapta, pareză 

mimică  de  tip  periferic  pe  dreapta,  tetrapareză,  semnul  Babinski  -   pozitiv  bilateral, 

mai expresiv pe stânga. Agnozie vizuală.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă agnozia vizuală.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  65.

Bolnavul  V.,  în  vârstă  de  42  de  ani,  a  fost spitalizat  de  urgenţă  în  stare  gravă. 

Din spusele soţiei, nu a suferit de nici o boală, se considera completamente sănătos, 

în ziua spitalizării a  lucrat fizic.  Brusc,  s-a  instalat o durere de cap,  a vomat repetat. 

Bolnavul şi-a pierdut capacitatea de a-şi recunoaşte soţia,  rudele.

Examenul obiectiv:  stare de confuzie, dezorientat în timp şi spaţiu.  Excitaţie psi- 

homotorie, încearcă să se ridice de pe brancardă.  Pulsul -  74 bătăi pe minut, ritmic. 

Zgomotele  cardiace -   ritmice.  TA -   130/70  mm  Hg.  Strabism  convergent.  Redoare 

occipitală  de 4 degete,  semnele  Kernig  şi  Brudzinski -  pozitive  bilateral.  Paralizii  şi 

dereglări de sensibilitate nu prezintă.  Reflexele osteotendinoase -  de expresie dimi­

nuată, egale.  Evaluat la gradul  III după scala Hunt-Hess.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Simptomele gradului III după scala Hunt-Hess.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.


CAZUL NR.  66.

Bolnavul A.,  în vârstă de 60 de  ani, fochist,  la  sfârşitul  zilei de  muncă  a  simţit o 

scădere tranzitorie a acuităţii vizuale pentru ochiul  stâng,  i s-a dereglat vorbirea şi a 

scăzut puterea  musculară în  mâna dreaptă,  motiv pentru care a fost spitalizat. Ase­

menea situaţie se repetă a treia oară în decursul ultimului an.

Examenul  obiectiv:  starea  generală  -   satisfăcătoare.  Pulsul  -   77  bătăi  pe  mi­

nut,  ritmic.  TA -   190/105  mm  Hg.  Este  diminuată  pulsaţia  arterei  carotide  comune 

stângi. Anizocorie uşoară,  S

parafazii. înţelege bine ceea ce i se spune. Apraxie ideatorie.  Mişcările în articulaţia 

carporadială dreaptă, în degetele mâinii drepte sunt încetinite, puterea în  mâna pro- 

priu-zisă pe dreapta este  redusă.  Hipoalgezie  pe suprafaţa degetului  mare al  mâinii 

drepte.  Reflexele  osteotendinoase  de  pe  mâini  D>S.  Examenul  ECG  în  decursul 

primei  săptămâni  a  constatat semne  de  insuficienţă  coronariană.  După  tratamentul 

administrat  starea  pacientului  s-a  ameliorat  semnificativ,  a  dispărut  slăbiciunea  în 

mâna dreaptă,  s-a restabilit vorbirea.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă apraxia ideatorie.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 

67.

După ce a ridicat un obiect greu la etajul 5, bolnavul O., în vârstă de 60 de ani, a 



simţit o durere violentă în regiunea lombară. Cu greu s-a deplasat până la pat. în de­

cursul  următoarelor două ore s-a  instalat o paraplegie inferioară flască,  cu dispariţia 

reflexelor rotuliene şi achiliene, dereglări conductive ale sensibilităţii la nivelul Th^-L, 

bilateral. Semne patologice negative.  Retenţie de urină.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 68.

Bolnava P., în vârstă de 39 de ani,  pedagog, a fost adusă de ambulanţă în stare 

de stupoare.  Din spusele soţului, când traversa strada, a fost lovită de un automobil, 

şi-a pierdut cunoştinţa. în ambulanţă a vomitat de două ori.

Examenul obiectiv: hematom de dimensiuni mari şi o plagă cu marginile rupte pe 

porţiunea  occipitală  a  craniului.  Puls frecvent,  98  bătăi  pe  minut,  slab,  TA -   100/60 

mm Hg. Bolnava îşi spune corect numele şi prenumele, însă nu se orientează în spa­

ţiu şi timp.  La întrebări răspunde laconic, îndeplineşte comenzile simple,  greşeşte la 

cele mai complicate.  Nu ţine  minte circumstanţele celor întâmplate.  Este  slăbită,  nu 

dă dovadă de iniţiativă,  nu  pune întrebări.  Se determină semnul Kernig  uşor pozitiv. 

Hipotonie musculară difuză. Semnul Babinski -  pozitiv bilateral. Altă simptomatologie 

neurologică nu era prezentă.



Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numeşte acest tip de dereglare a memoriei.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  69.

Bolnava  М., în vârstă de 32 de ani, muncitoare, în drum spre serviciu a alunecat 

şi  a  căzut,  lovindu-se  cu  capul  de  asfalt.  Din  spusele ei,  nu  şi-a  pierdut cunoştinţa, 

doar i s-a „întunecat în faţa ochilor şi a văzut scântei”.  S-a ridicat singură, a ajuns la 

serviciu, dar nu a fost în stare să lucreze -  avea dureri de cap, ameţeli şi greţuri. S-a 

dus la punctul medical.

Examenul obiectiv: semne de traumatizare a ţesuturilor moi nu are. Pulsul -  ritmic, 

76 bătăi pe minut. T A - 125/80 mm Hg. Conştienţă -  clară. Comportamentul -  adecvat. 

Semnele meningiene -  negative. Simptomatologie neurologică de focar n-a fost depis­

tată. Simptomul Mann -  pozitiv.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă simptomul  Mann.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  70.

Bolnavul J., în vârstă de 34 de ani, a căzut de pe motocicletă. Şi-a pierdut cunoş­

tinţa momentan. A fost spitalizat peste 1,5 ore de la accident. în timpul transportării a 

avut vome repetate, două accese convulsive generalizate.

Examenul  la  internare:  bolnavul  e  în  stare  de  comă,  la  examinare  şi  excitaţii 

dureroase  nu  reacţionează.  Scorul  după  scala  Glasgow  01+  V1+  M1  = 3   puncte. 

Respiraţie zgomotoasă,  periodic de tip  Ceyne-Stokes.  Pulsul -   ritmic,  92  bătăi  pe 

minut.  TA -   150/100  mm  Hg.  Pupilele  -   dilatate,  fotoreacţia  -   leneşă.  Reflexele 

corneene  sunt diminuate  bilateral.  Reflexul  faringian  s-a  păstrat.  Reflexele  osteo­

tendinoase -  diminuate,  egale.  Semnele  patologice lipsesc.

La puncţie lombară lichidul cefalorahidian era transparent, se scurgea sub o pre­

siune de 210 mm ai coloanei de apă.  După puncţia lombară  respiraţia a devenit mai 

liniştită,  a apărut reacţia la excitaţia dureroasă prin  retragere.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum poate fi comentat scorul scalei Glasgow.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.


CAZUL NR.  71.

Bolnavul S., în vârstă de 6 luni, a căzut de pe masă pe podea, şi-a pierdut cunoş­

tinţa,  s-a dezvoltat un acces convulsiv cu  mişcări tonico-clonice în  muşchii  mimici ai 

feţei şi ai extremităţilor pe dreapta. Accesul a durat 2-3 minute, după care au dispărut 

mişcările în mâna dreaptă. A vomat de două ori.

Examenul obiectiv:  copilul este fără cunoştinţă.  Nu  reacţionează  la  manipulaţiile 

examenului  medical.  Semnele  meningiene -  negative.  Fontanela  mare este tensio­

nată,  extompată.  Strabism  divergent din  contul  deplasării  laterale  a  globului  ocular 

stâng.  Pupila stângă este dilatată,  mai mare în dimensiuni decât cea dreaptă.  Reac­

ţia pupilei stângi la lumină este absentă, pupila dreaptă reacţionează leneş.  Reflexul 

cornean -  viu, bilateral.  Este ştearsă plica nazolabială pe dreaptă.  Mişcările active în 

mânuţa dreaptă lipsesc.  Mişcările în mânuţa stângă şi picioruşe sunt prezervate.

în timpul puncţiei lombare lichidul cefalorahidian era incolor,  se scurgea sub pre­

siune crescută, fără conţinut de eritrocite.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare (topografic).

C.

  Investigaţiile complementare.



D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C AZUL  NR. 

72.


Bolnavul D., în vârstă de 37 de ani, constructor, a fost lovit de un panou de beton

care balansa, în cap şi umărul stâng şi aruncat la o distanţă de 4-5 metri. Şi-a pierdut 

pe loc cunoştinţa. A fost adus imediat în secţia de internare.

Examenul  obiectiv:  deschide  ochii,  retrage  mâna  stângă  la  stimul  dureros. 

Scoate  nişte sunete,  dar nu  pronunţă  cuvinte.  în  regiunea  cervico-occipitală  stân­

gă  se  observă  un  hematom  de  dimensiuni  mari.  Multiple  zdrelituri  şi  contuzii  ale 

ţesuturilor moi  pe jumătatea  dreaptă  a feţei,  pe  mâna  dreaptă  şi  pe  piciorul  drept. 

Respiraţie zgomotoasă,  ritmică, 21  pe  minut.  Pulsul -  încordat,  100-110 lovituri  pe 

minut,  aritmie  respiratorie.  TA -   160/100  mm  Hg.  Redoarea  cefei  -   de  3  degete. 

Semnele  Kernig  şi  Brudzinski  -   uşor  exprimate.  Reflexele  osteotendinoase  D>S. 

Semnul  Babinski -  pozitiv pe dreapta.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Starea de conştienţă a bolnavului după scala Glasgow.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C AZUL NR. 

73.

Bolnavul 



U., 

în vârstă de 72 de ani, fără familie, a fost adus de vecini pe motiv de 

comportament neadecvat.

Examenul obiectiv: excitaţie psihomotorie, opune rezistenţă examenului clinic. în 

regiunea fronto-parietală pe dreapta se observă o umflătură mică, sub ochiul stâng -  

echimoze (nu sunt proaspete). în secţia de internare,  pacientul a dezvoltat un acces 

convulsiv generalizat, care s-a început de la devierea capului şi globilor oculari spre


stânga.  După  acces  a  devenit  somnolent.  La  întrebări  nu  răspunde,  reacţionează 

doar la  stimul dureros.  Este exprimat sindromul  meningian.  Pulsul -  ritmic,  54  bătăi 

pe minut.  Reflexele osteotendinoase S>D. Semnul Babinski -  pozitiv pe dreapta. 

In d ic a ţ i:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Ce se numeşte sindrom meningian.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  74.

Bolnava C., în vârstă de 38 de ani, în timp ce traversa strada, s-a împiedicat şi a 

căzut,  lovindu-se  cu  ceafa  de  marginea trotuarului.  S-a  ridicat cu  ajutorul cuiva.  Se 

plângea de cefalee intensă, ameţeli. A vomitat. A fost adusă la spital.

Examenul  obiectiv:  este  excitată,  vorbeşte  în  glas  tare,  gesticulează  excesiv. 

Sindromul  meningian  este sever exprimat.  Strabism  convergent.  Semnul  Gurevici

-   pozitiv.  Reflexele osteotendinoase -  înviorate,  egale.  Semnul  Babinski -  pozitiv 

bilateral.

In d ic a ţ i:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se manifestă semnul Gurevici pozitiv.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL  NR. 75.

Bolnavul R„ 22 de ani, a fost agresat, lovit cu un obiect dur în regiunea occipita­

lă.  Pentru câteva secunde şi-a pierdut cunoştinţa. A mers acasă şi s-a culcat, fără a 

anunţa rudele ce a păţit. Peste două ore s-a trezit cu dureri violente de cap, a vomitat 

De urgenţă a fost transportat la spital.

Examenul obiectiv: stă cu ochii închişi, dar la cerere deschide ochii. La comandă 

verbală  nu  mişcă extremităţile,  mâna  localizează stimulul dureros. Are o vorbire ne­

clară,  încurcă  evenimentele.  Semnul  Kernig -  pozitiv  bilateral.  Pulsul -  60  bătăi  pe 

minut,  ritmic. TA -  150/100 mm  Hg. Temperatura corpului -  37,5°C.

In d ic a ţ i:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Starea de conştienţă după scala Glasgow.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista  maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  76.

^  ~


‘ DiJiiTnvffT r-' 

a /

  jnp  a f i i   а  



г а ?

 I 


_i_  i_   _  * _ * . * •  _.__

_   -------     ------- *utk pui 

11

 \ w


/ f c y ) ut* ia и maiţime ae арго-

ximativ 2  metri,  cu  capul  în jos.  Şi-a  pierdut cunoştinţa  pentru  10-15  minute.  Când 

şi-a revenit, şi-a dat seama că nu poate mişca extremităţile.

Examenul obiectiv: hipotonie musculară difuză. Reflexele osteotendinoase -  abo­

lite. Toate felurile de sensibilitate -  absente, începând cu nivelul C5 bilateral. Semnul


Babinski -  pozitiv bilateral.  Marginea  superioară  a vezicii  urinare se  palpează  la  ni­

velul ombilicului.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum trebuie transportat un asemenea bolnav.

C.  Cum se numeşte tipul de dereglare a sensibilităţii.

D.  investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  77.

Bolnavul S., în vârstă de 59 de ani, în timp ce mâna caii în  stare de ebrietate,  a 

căzut din căruţă, lovindu-şi capul şi spatele. S-a ridicat singur, a mai mers câţiva paşi, 

apoi a căzut; au dispărut mişcările active în picioare.

Examenul obiectiv:  hipotonia  muşchilor extremităţilor inferioare,  mişcările  active 

în ele lipsesc.  Reflexele osteotendinoase de pe mâini şi cele abdominale superioare 

şi  medii  sunt obişnuite,  egale,  cele abdominale  inferioare  şi  de  pe  picioare  lipsesc. 

Semnele  patologice -  negative. Anestezie totală,  începând  cu  nivelul Th12  bilateral. 

Durere locală la palpaţia apofizelor posterioare în regiunile toracică inferioară şi lom­

bară superioară.  Retenţie de urină şi scaun.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numeşte dereglarea funcţiilor motilităţii.

C.  Cărui  tip  de  dereglare  a  funcţiilor  sfincteriene  aparţine  retenţia  de  urină  şi 

scaun.


D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  78. 

#

Bolnava  D., în vârstă de  39 de ani,  a  căzut,  rostogolindu-se  pe  spate,  de  pe  un 



stog de fân. S-a ridicat singură; a simţit că ameţeşte şi că îi este greaţă.  Spre seară 

a vomitat o singură  dată.  Când  a încercat să citească,  a  remarcat că  i  se dublează 

imaginea.

Examenul obiectiv:  nistagmoid orizontal, în rest -  fără simptomatologie neurolo­

gică de focar.  Pulsul -  92 bătăi pe minut.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

.  Simptomul neurologic, remarcat la citire.

.  Investigaţiile complementare.

.  Măsurile terapeutice necesare.

.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 79.



Bolnavul Z., în vârstă de 24 de ani, în timpul unei încăierări a fost lovit cu cuţitul 

în spate şi în burtă.  Nu şi-a pierdut cunoştinţa. A fost operat de urgenţă,  pe motiv de 

perforare a intestinului subţire.


Examenul obiectiv: echimoze multiple pe mâini, picioare, trunchiul corpului. Stare 

de conştientă deplină.  Mişcările active în  piciorul drept lipsesc.  Sensibilitatea super­

ficială dereglată în dermatomerele Th8-Thg din partea dreaptă şi, începând cu nivelul 

Th10> din partea stângă. Simţul de vibraţiune lipseşte în piciorul drept, în piciorul stâng 

e păstrat.  Hipotonie şi areflexie în piciorul drept. Semnul Babinski -  pozitiv pe dreap­

ta. Tulburări sfincteriene nu prezintă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Cum se numeşte sindromul clinic de dereglare a funcţiei motilităţii şi sensibi­

lităţii.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista  maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  80.

Pacientul  D., în vârstă de 24 de ani,  sportiv de lupte marţiale, în timpul antrena­

mentului,  la  o  flexie  rapidă  excesivă  a  capului  pe  spate,  a  simţit  o  durere  acută  în 

regiunea cervico-humerală, brusc a scăzut puterea în picioare.

Examenul obiectiv: puterea în mâini -  4 puncte, în picioare -  2 puncte, hipotonie 

în mâini,  hipertonus muscular în picioare.  Hipoalgezie bilaterală, începând cu nivelul 

C4.  Hiperreflexie,  S=D. Semnul Babinski -  pozitiv bilateral.  Retenţie de urină.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Cum se numeşte sindromul clinic de dereglare a funcţiei motilităţii.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  81.

Pacientul E., în vârstă de 15 ani, a plonjat în râu de la înălţimea de 2 metri. A fost 

scos din apă de prietenii săi, fără cunoştinţă.

Examenul obiectiv:  stare de conştienţă deplină, răspunde corect la întrebări, ţine 

minte  că  sărea  în  apă.  Ce  s-a  întâmplat  mai  apoi  nu  ştie.  Funcţia  nervilor  crani- 

eni -  intactă.  Hipotonie musculară difuză,  cu semnul  Babinski pozitiv bilateral.  Forţa 

musculară în  mâini -  2 puncte, în  picioare -  3 puncte.  Simţul  mioartrocinetic -  dere­

glat în extremităţile drepte, sensibilitatea algică şi cea termică -  diminuate pe stânga, 

începând cu nivelul claviculei.  Retenţie de urină.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Prin ce se manifestă puterea musculară apreciată cu 3 puncte.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.


CAZUL NR.  82.

Pacientul  I.,  în vârstă de 22 de ani,  student la o  instituţie de învăţământ superior, 

acuză dureri în spate, greutate în picioare. S-a îmbolnăvit acut. în seara precedentă a 

remarcat senzaţia de fierbinţeală, frisoane, hipertermie -  37,8°C. Spre dimineaţă, tem­

peratura corpului a crescut până la 39°C.  Din cauza durerii în spate nu s-a putut ridica 

din pat. în acelaşi timp, a remarcat amorţirea şi senzaţia de greutate în picioare.

Din  bolile  suportate:  infecţii  la  vârsta  copilăriei  (rujeolă,  rubeolă).  Traume  nu  a 

avut.


Examenul obiectiv: stare de conştienţă deplină, tegumentele -  hiperemiate, erup­

ţii nu are. în regiunea subscapulară pe dreapta se observă un furuncul recent strivit.

Funcţia  nervilor cranieni  -   intactă.  La  aplecarea  capului  spre  piept  apar  dureri 

violente în regiunea interscapulară. Semnul Kernig -  pozitiv bilateral. Este dureroasă 

palparea  paravertebrală în  regiunea toracică  medie.  Parapareză  spastică  inferioară 

cu  semnul  Babinski  pozitiv  bilateral. Anestezie  pentru  toate  felurile  de  sensibilitate, 

începând cu nivelul Th4. Chemări imperioase la micţiune.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Cum se numeşte tipul de dereglare a sensibilităţii.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A ZU L  NR. 

83.


Dimineaţa,  după  somn,  laun  copil  în  vârstă  de  2  ani  a  fost  remarcată  absenţa 

mişcărilor în mâini şi picioare. în seara precedentă copilul era capricios, nu avea pof­

tă de mâncare, de două ori a avut scaun  lichid.  Mai înainte nu a fost bolnav.

Examenul  obiectiv:  stare  de  conştienţă  deplină,  temperatura  corpului  -   37,2°C, 

erupţii  pe tegumente  nu  are,  reacţionează dureros  la  palparea  abdomenului.  Tetra- 

plegie flască cu areflexie. La încercarea de а-i ridica picioarele drept în sus sau de'a-l 

aşeza pe pat, copilul plânge. Tulburările de sensibilitate nu pot fi verificate. Dereglări 

sfincteriene nu are.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C AZUL NR. 

84.


Bolnava V., în vârstă de 26 de ani,  pedagog, a suportat recent „o răceală”.  Peste 

2 săptămâni, a început să simtă  slăbiciune în  picioare,  apoi şi în  mâini.  Maladia are 

evoluţie progresivă.  Pacienta a fost trimisă la neurolog.

Examenul somatic nu a depistat modificări patologice. Examenul neurologic: ner­

vii cranieni -  fără dereglări de funcţie. Tetrapareză cu hipotrofie a muşchilor distali ai 

mâinilor şi picioarelor. Areflexie. Hipoalgezie de tip „mănuşi” şi „ciorapi". Sunt pozitive 

semnele de elongaţie.  Semnele meningiene -  negative.


Analiza lichidului cefalorahidian a scos în evidenţă disociaţia proteicâ-celulară. 

Noaptea,  s-a instalat o dispnee, faţa  bolnavei a devenit cianotică.  La inspiraţie 

se  încordează  muşchii  cervicali.  Excursia  cutiei  toracice  este  sever redusă.  Frec­

venţa  respiraţiei  -   40  pe  minut.  Dereglări  de  fonaţie,  deglutiţie  nu  are.  Reflexul 

faringian -  viu,  bilateral.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Prin ce se manifestă sindromul  licvoreean de disociaţie proteică-celulară.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  85.

Neurologul a fost invitat să consulte un bolnav din secţia de terapie, unde acesta 

se  tratează  pe  motiv de  pneumonie.  în  seara  precedentă  bolnavul  a început să  se 

plângă de o cefalee intensă, greţuri, a avut vome repetate.

Examenul  obiectiv:  pacientul  se  află  în  stare  de  stupoare,  geme,  capul -  retro- 

flexie.  Fotofobie.  Redoarea  cefei -  de  3 degete,  semnele  Kernig  şi  Brudzinski  sunt 

pozitive. Temperatura corpului -  38°C.

Indicaţi:

A. Diagnosticul prezumtiv.

B. Diagnosticul de localizare.

C. Prin ce se manifestă meningismul.

D. Investigaţiile complementare.

E. Măsurile terapeutice.

F.

Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.



CAZUL NR.  86.

Bolnavul U., în vârstă de 30 de ani, în decursul ultimelor trei zile remarca o fatiga- 

bilitate sporită, avea manifestări catarale. Spre seară a început să-l deranjeze senza­

ţia de furnicături în picioare.  Spre dimineaţă,  mişcările active în picioare au dispărut. 

A suferit de parotidită,  rujeolă (în copilărie).

Examenul  obiectiv:  conştienţă  clară,  fotofobie,  funcţia  nervilor cranieni  nu  este 

dereglată. Paraplegie flască inferioară cu semnul Babinski pozitiv bilateral. Anestezie 

pentru toate tipurile de sensibilitate de la nivelul  plicelor inghinale.  Retenţie de urină. 

Este dureroasă percuţia apofizelor osoase în regiunea toracică inferioară.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Prin ce se manifestă reflexul  Babinski pozitiv.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.



CAZUL  NR.  87.

Bolnavul M., în vârstă de  10 ani, a fost spitalizat în staţionarul neurologic cu acu­

ze la cefalee violentă, fotofobie, vome, slăbiciune generală severă.

Din  spusele  mamei,  în  seara  precedentă  copilul  se  plângea  de  dureri  de  cap, 

slăbiciune  generală.  Noaptea,  temperatura  corpului  s-a  ridicat  până  la  39,8°C.  Tot 

atunci a crescut şi intensitatea cefaleei, a avut vome repetate.

Suferă de otită purulentă în evoluţie cronică.

Examenul  obiectiv:  starea  generală  -  gravă,  este  indolent.  Stă  culcat în  decubit 

lateral pe dreapta, cu capul pe spate, cu picioarele flexionate în articulaţiile genunchilor 

şi сохо-femurale. Temperatura corpului -  40°C, TA -  120/75 mm Hg.  Pulsul -  98 bătăi 

pe minut, ritmic.  Funcţia nervilor cranieni nu este dereglată.  Reflexele osteotendinoa­

se  sunt vii,  egale.  Hiperestezie  generalizată.  Redoarea  cefei  -  de 4  degete,  semnul 

Brudzinski -  pozitiv bilateral. Pareze/plegii pacientul nu are. în timpul examenului clinic 

bolnavul avea senzaţii de vomă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Din care grup de semne clinice fac parte redoarea cefei şi semnul Brudzinski.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A ZU L NR.  88.

Bolnava A., în vârstă de 29 de ani, a fost transportată de către brigada ajutorului 

medical  de  urgenţă  în  stare gravă  cu  acuze  la  lipsa  mişcărilor active în  picioare.  în 

urmă cu 12 zile, ea s-a adresat medicului de familie pe motiv de „stare gripoasă". Trei 

zile mai târziu, a remarcat slăbiciune în  picioare, dureri musculare în spate,  picioare 

şi mâini, care au fost considerate drept consecinţe ale stării generale proaste. Cu o zi 

înainte de spitalizare, mişcările în picioare s-au dereglat în aşa măsură, încât pacien­

ta nu se putea deplasa fără ajutor, au apărut dificultăţi în actul de micţiune. 

Examenul obiectiv: conştienţă -  clară. Vocea -  surdă,  deglutiţia  pentru  lichide şi 



solide este dereglată, reflexul faringian -  abolit bilateral.  Plegie şi hipotonie în picioa­

re. Volumul de mişcări active în mâini -  păstrat,  puterea în ele -  4 puncte.  Hipoalge- 

zie de tip conductiv de la nivelul Th10.

Peste o oră, respiraţia bolnavei a devenit superficială şi cu pauze.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Din cadrul cărui sindrom face parte disfagia cu abolirea reflexului faringian.

D.  Prin ce se manifestă tipul conductiv de dereglare a sensibilităţii.

E.  Investigaţiile complementare.

F.  Măsurile terapeutice.

G.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.



Bolnava S., în vârstă de 32 de ani,  după două zile de odihnă şi scăldat în  mare, 

a remarcat creşterea temperaturii corpului până  la 39,8°C,  senzaţia de furnicături în 

extremităţile inferioare, slăbiciune generală.

După  trei  zile  de  la  debutul  maladiei,  s-a  instalat  pareza  flască  a  extremităţilor 

inferioare, motiv pentru care a fost spitalizată în secţia de neurologie.

Examenul obiectiv: starea generală -  de gravitate medie. Conştienţă clară. Tem­

peratura corpului -  39,9°C. Funcţia nervilor cranieni -  nealterată. Reflexele osteoten­

dinoase de pe mâini -  vii, S=D.  Reflexele rotuliene sunt diminuate esenţial,  reflexele 

achiliene  şi  plantare  lipsesc.  Tonusul  muscular  în  picioare  -   diminuat.  Parapareză 

inferioară,  mai  pronunţată în  porţiunile  distale.  Sensibilitatea  algică în  picioare -  di­

minuată în varianta  radiculară a tipului segmentär.  Semnele meningiene -  negative, 

semnele Lassegue, Turin, Sequard -  pozitive.

în  a  doua  zi  de  aflare  în  clinică  s-a  dezvoltat  o  slăbiciune  în  extremităţile  su­

perioare,  au  dispărut  reflexele  de  pe  ele,  reflexele  abdominale,  apoi  s-au  dereglat 

respiraţia şi deglutiţia.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

«B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Din care grup de semne clinice fac parte semnele Lassegue, Turin, Sequard.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  90.

Bolnavul Т., în vârstă de 22 de ani, a fost spitalizat cu acuze de scădere a acuităţii 

vizuale,  dureri  de  cap.  Relatează  că are dureri de cap de  mai  multe zile,  precum  şi 

slăbiciune  generală,  hipertermie.  în  dimineaţa zilei  precedente  a  remarcat senzaţia 

de  „ceaţă  în  faţa  ochilor",  a  început  să  desluşească  cu  greu  literele,  s-au  asociat 

ameţeala,  setea exagerată.

Examenul  obiectiv:  poate  număra  degetele  la  o  distanţă  de  3  metri.  Nu  poate 

distinge culorile. Scotom absolut central pentru ambii ochi.

Examenul  fundului  de  ochi:  papilele optice  sunt palide,  hotarele slab delimitate, 

venele dilatate, arterele nu sunt modificate.  Hemoragii retiniene proaspete.

Tulburări de sensibilitate nu are.  Funcţia motilităţii -  păstrată.

Limfocitoză  în  analiza  generală  a  sângelui.  Examenul  lichidului  cefalorahidian 

indică valori normale.  Examenul  prin  RMN cerebrală atestă îngroşarea chiasmei op­

tice, în rest -  fără modificări relevante.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Explicaţi noţiunea de scotom.

D.  Cu ajutorul cărui dispozitiv se examinează fundul de ochi.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  89.



CAZUL NR. 91.

Bolnavul P., în vârstă de 20 de ani, şofer, a suportat o stare catarală a căilor respi­

ratorii superioare. La trei zile, temperatura corpului s-a ridicat la valorile de 40,5°C, au 

apărut frisoane.  Spre seară s-a dezvoltat o tetrapareză severă cu dereglarea tuturor 

tipurilor de  sensibilitate  mai jos  de  nivelul  C7,  retenţie  de  micţiune  şi  defecaţie.  Au 

dispărut toate reflexele osteotendinoase de pe extremităţi. Semnul Babinski -  pozitiv 

bilateral. în cadrul dermatomerelor C6-D 2 lipseşte dermografismul reflector. Peste trei 

zile s-au dezvoltat escare pe fese şi spate, s-au edemaţiat picioarele.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Ce este tetrapareza.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L NR. 

92.


Bolnava  H„  în vârstă de  35 de ani,  a  fost transportată  pe  linia  serviciului AVIA- 

SAN în stare gravă, cu acuze la cefalee severă, vertij, vome repetate.

Este  bolnavă  de  trei  zile.  Maladia  a  debutat  pe fundal  de  stare  catarală. Apoi  a 

apărut o cefalee intensă,  senzaţia de  rotire a  obiectelor din jur pe orizontală -  de  la 

stânga  la  dreapta.  Vertijul  se  intensifică  la  întoarcerea  capului,  la  mişcarea  globilor 

oculari. Tulburări somatice n-au fost constatate. TA -  115/75 mm  Hg.

Examenul  neurologic:  nistagmus orizontal  de  amplitudine  mică,  mai exprimat la 

privire spre dreapta. în poziţia Romberg -  instabilă, greşeşte la îndeplinirea probei in- 

dice-nas şi călcâi-genunchi.  Reflexele osteotendinoase -  exacerbate,  S=D.  Semnul 

Babinski -  pozitiv bilateral.  Pareze,  semne meningiene nu are.

Examenul CT cerebrală şi a lichidului cefalorahidian  indică valori normale.

Examenul  RMN cerebrală a contribuit esenţial  la stabilirea diagnosticului. 

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Cum se examinează proba călcâi-genunchi.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L NR. 

93.


Un băiat în vârstă de 10 ani s-a tratat la chirurg pe motiv de furuncul abcedant al 

cavităţii nazale, care a fost rezecat.  Peste două zile, au apărut frisoane, temperatura 

corpului  s-a  ridicat la valorile de  39,5°C,  avea  dureri  de cap  localizate  predominant 

frontal şi în orbite.

Examenul obiectiv:  pleoapele -  edemaţiate.  Exoftalm bilateral.  Ptoză palpebrală 

superioară  pe dreapta,  pupila  -  dilatată,  fotoreacţiile  directă  şi  asociată  lipsesc,  of- 

talmoplegie.  Pe stânga -  amauroză, fotoreacţia directă lipseşte, fotoreacţia asociată 

s-a  păstrat.  Mişcările globului  ocular stâng  -  în  volum  deplin.  Hiperestezie  algică  a 

pielii în regiunea frontală pe dreapta.  Reflexul cornean lipseşte bilateral.

Semnele Kernig şi Brudzinski -  moderat pozitive bilateral.



Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Nervii cranieni antrenaţi în procesul patologic.

C.  Cum se examinează reflexul cornean.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR.  94.

Un tânăr în vârstă de  17 ani acuză o durere de cap intensă, predominant în regi­

unea temporală, instabilitate la mers, vertij de tip sistemic.

Examenul  obiectiv:  este  indolent,  somnolent,  periodic  vomează.  Se  plânge  de 

dureri de cap cu caracter apăsător, hiperestezie a tegumentelor în regiunile parietală 

şi occipitală.

Nistagmus orizontal, mai pronunţat la privire spre stânga. Probele de coordonare 

le  îndeplineşte  greşit,  cu  elemente  de  tremurătură  intenţionată  pe  stânga.  Nu  este 

stabil  în  poziţia  Romberg.  Reflexele osteotendinoase -  înviorate,  D>S.  Semnul  Ba­

binski -  pozitiv pe dreapta. Semnul Kernig -  moderat, pozitiv bilateral.

Din anamnestic: cu 2 săptămâni mai înainte a strivit un furuncul pe faţă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Ce înseamnă hiperestezie.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  95.

Pacienta  E., în vârstă de 65 de ani, a fost spitalizată în mod  urgent.  Este cunos­

cut faptul  că  suferă,  de  mulţi  ani,  de  hipertensiune  arterială.  în  ultimele  zile  a  avut 

dureri puternice de cap. în seara precedentă a apărut slăbiciune în mână şi picior pe 

dreapta,  până dimineaţa s-a instalat o hemiplegie.

Examenul obiectiv: tegumentele -  palide. TA -   110/60 mm  Hg.  Pulsul -  96 bătăi 

pe minut,  ritmic.

Conştienţă -  clară.  Pacienta  se  plânge  de  dureri  de  cap,  greţuri.  Semnele  me­

ningiene  -   negative.  Pareză  mimică  de  tip central  pe  dreapta.  Limba  deviază  spre 

dreapta.  Hemiplegie şi hemihipoalgezie pe stânga.  Reflexele osteotendinoase S>D.

în  câteva ore după aceasta,  s-au  instalat semnele meningiene; valorile tensiunii 

arteriale au diminuat până la 90/50 mm Hg. Examenul ECG n-a descoperit semne de 

tulburare a circulaţiei coronariene sau de ischemie cardiacă.

A fost realizată  puncţia  lombară. Analiza  LCR:  presiunea  260  mm  H20, tulbure, 

culoarea galbenă-verzuie, citoza 6350/3 (90% neutrofile), proteinele 2,5 g/l.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cauza căderii tensiunii arteriale.

C.  Cum se numeşte sindromul licvoreean depistat la analiza lichidului cefalora­

hidian.


D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.



Pacienta L., în vârstă de 26 de ani, a fost spitalizată în regim de urgenţă fără cu­

noştinţă, periodic vomează.  Boala a debutat azi,  prin sindrom convulsiv generalizat.

Pacienta  lucrează la o uzină de topire a metalelor cu arzătorul de gaze, furtunul 

căruia  era  defectat.  Brusc,  ea  a  început  să  se  plângă  de durere  de  cap,  „lovituri  în 

interiorul craniului”, ceaţă în faţa ochilor, şi-a pierdut cunoştinţa.

Examenul obiectiv: respiraţie frecventă, vomează, pulsul -  110 bătăi pe minut, de 

umplere slabă. TA -  90/60 mm Hg.

Stuporoasă,  hipotonie  musculară  difuză,  reflexele  osteotendinoase  diminuate. 

Semnul  Babinski — pozitiv bilateral.  Semnele  Kernig  şi de  redoare occipitală — uşor 

exprimate.  în  timpul  examenului  clinic a  dezvoltat  un  acces  convulsiv  tonico-clonic 

generalizat.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Ce  fel  de  comă  a  intervenit:  primară  (cerebrală)  sau  secundară  (metaboli­

că).

C.  Măsurile terapeutice.



D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR. 97.

Pacientul H., în vârstă de 21  de ani, a fost spitalizat cu acuze la cefalee violentă, 

vomă, diplopie.

Din  anamnestic e  cunoscut  că  s-a  îmbolnăvit în  urmă  cu  10  zile,  când  a  simţit 

o  fatigabilitate  sporită,  slăbiciune  generală,  o  durere  de  cap  uşor  exprimată.  Avea 

subfebrilitate.  Timp de 6 zile,  cefaleea  a  crescut treptat,  până  la foarte  intensă,  s-a 

asociat cu diplopia.

Examenul obiectiv: redoarea cefei -  de 3 degete. Sunt pozitive semnele Kernig şi 

Brudzinski. Anizocorie  S>D,  ptoză  palpebrală  superioară  pe stânga,  strabism diver­

gent (lipseşte mişcarea globului ocular stâng spre nas).

Analiza lichidului cefalorahidian: pleiocitoză limfocitară, este diminuată cantitatea 

de glucoză.  După câteva ore pe suprafaţa lichidului s-a format o peliculă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Nervul cranian implicat în procesul patologic.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  98.

Pacientul C., în vârstă de 26 de ani, a fost spitalizat cu acuze la dureri în centură 

în regiunea toracică. Este bolnav deja de o săptămână: i s-a ridicat temperatura cor­

pului până la 37,6°C, au apărut manifestări catarale. în ultimele două zile s-au instalat 

dureri cu caracter radicular. în ziua spitalizării a simţit slăbiciune în picioare, din care 

cauză cu greu se deplasează; dificultăţi în actul de micţiune.

Examenul obiectiv: parapareză spastică inferioară. Hipoestezie pentru toate tipu­

rile de sensibilitate, începând cu nivelul Th2. Tulburări sfincteriene de tip central.

CAZUL NR. 96.


Analiza  lichidului cefalorahidian:  100/3,  90% -  limfocite,  10% -  neutrofile,  prote­

ine  1,2 g/l.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul de localizare.

C.  Prin ce se manifestă clinic o parapareză spastică inferioară.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  99.

Pacienta  B.,  în  vârstă  de  12  ani,  care  suferea  de  anghină în evoluţie  cronică,  a 

început să se plângă de dureri de cap.  Părinţii şi învăţătorii au observat gesturi şi gri­

mase ciudate, mişcări bizare ale degetelor, care erau deosebit de exprimate la emoţii 

şi care dispăreau în timpul somnului.

Examenul  obiectiv:  hipotonie  musculară difuză.  Reflexele osteotendinoase -  di­

minuate,  S=D.  Semnul  Babinski  -   pozitiv  bilateral.  în  stare  de  repaus  se  observă 

mişcări spontane, scurte, uneori de amplitudine mare în extremităţi, ilogice, în diferite 

grupe musculare, la început la faţă şi mâini, exagerate de efort mintal.

Analiza generală a sângelui: leucocitoză cu limfocitoză.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numesc mişcările observate la pacientă.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  100.

Pacienta L., în vârstă de  18 ani, a simţit o slăbiciune bruscă în picioare, s-a dere­

glat acuitatea vizuală,  mai ales pentru ochiul drept.

Din anamnestic: cu aproximativ doi ani în urmă a avut o dereglare acută a văzului 

pentru ochiul  stâng,  care  a  fost diagnosticată  ca  nevrită  retrobulbară.  Sub  acţiunea 

tratamentului administrat de specialistul  oftalmolog,  a  regresat completamente timp 

de  10 zile.

Examenul obiectiv: hipoalgezie conductivă, începând cu nivelul Th6 pe dreapta şi 

Th10 pe stânga.  Hipertonus spastic în picioare cu reflexe exagerate D>S, semnul Ba­

binski -  pozitiv bilateral.  Lipsesc reflexele abdominale.  Puterea în  mâini -  5 puncte, 

în picioare pe dreapta -  3, pe stânga -  4 puncte. Tremurătură intenţionată la îndepli­

nirea probei indice-nas -  bilateral.  Retenţie de urină.

Examenul  fundului  de  ochi  a depistat paliditatea jumătăţilor temporale ale  papi- 

lelor nervilor optici.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se verifică reflexele abdominale.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.



CAZUL NR.  101.

Medicul  neurolog de gardă a fost invitat de  urgenţă  la  bolnava  O., în vârstă de 

25  de  ani,  care  stă  culcată  în  pat  sprijinindu-se  doar  pe  ceafă  şi  călcâie.  Corpul 

formează  un  arc  ridicat  în  sus.  Ochii  pacientei  -   închişi,  faţa  -   palidă,  frecvenţa 

respiraţiei -  crescută.  La încercarea de а-i deschide ochii, ea îi închide şi mai tare. 

Este imposibil de а-i deschide şi gura: muşchii maseteri sunt încordaţi la maximum. 

La întrebări  nu  răspunde,  nu îndeplineşte nici o instrucţiune.

Din  spusele vecinei din  salon,  cu  o  oră în  urmă  a fost vizitată  de  soţ,  cu  care a 

avut o discuţie  neplăcută.  S-a excitat,  plângea,  apoi  a avut un acces:  striga în gura 

mare,  avea  mişcări  de  amplitudine  mare  în  extremităţi,  apoi  a  încremenit în  poziţia 

respectivă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numeşte fenomenul clinic de a se opune examenului clinic.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL  NR.  102.

Bolnava  D.,  în  vârstă  de  31  de  ani,  în  copilărie  deseori  suferea  de  anghină.  La 

vârsta  de 20 de ani a  suportat o  reumocardită.  De  la vârsta de 25 de ani  se  plânge 

foarte des de dureri de cap, accese de palpitaţii cardiace însoţite de frica de moarte. 

A dispărut pofta  de  mâncare,  a  pierdut în greutate  mai  mult de  10  kg.  S-a  modificat 

ciclul menstrual, menzele de diferită durată, iregulate. în decursul ultimului an, de 1-2 

ori  pe lună, în timpul acceselor de cefalee şi  palpitaţii cardiace, TA atinge valorile de 

160/100 mm Hg. Accesele durează 20-30 de minute, în unele zile -  până la  1  oră, se 

finalizează cu poliurie, frisoane.  După acces,  pacienta devine apatică,  indispusă,  nu 

doreşte să mai facă ceva în acea zi.

Indicaţi:

»

A.  Diagnosticul prezumtiv. 



*

B.  Denumirea acceselor de care suferă pacienta.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  103.

Bolnavul M., în vârstă de 34 de ani, a fost internat de urgenţă, fiind transportat de 

ambulanţă.  Peste  fiecare  1,5-2  minute,  bolnavul  dezvoltă  accese  convulsive,  care 

încep cu  rotaţia capului  şi globilor oculari spre stânga,  contracţii ale colţului stâng al 

gurii,  după  care  apar convulsii  tonice  în  mână  şi  picior pe  stânga. Accesul  durează 

aproximativ două  minute.  în  perioada  scurtă  dintre accese,  bolnavul  nu-şi  recapătă 

cunoştinţa completamente:  nu deschide ochii,  la întrebări nu  răspunde,  la instrucţiu­

nea insistentă menţine mâna dreaptă ridicată  pasiv.  Mâna stângă cade brutal.

Din anamnestic: cu  1  an în urmă,  pentru  prima dată în viaţă,  şezând  la  masă  (la 

serviciu),  a  căzut  brusc  cu  faţa  pe  masă,  a  avut  convulsii.  Accesul  a  durat  câteva 

minute.  Nu şi-a muşcat limba,  nu a avut micţiune involuntară.  Mai târziu, avea dureri 

de cap frecvente,  pe care bolnavul le explica prin oboseală excesivă.


Examenul  obiectiv:  patologie somatică  nu a fost depistată. Angiom  plasat în  re­

giunea fronto-parietală  pe dreapta,  cu dimensiuni de  1,5x1,5 cm.  Din spusele soţiei, 

are angiom  din fragedă copilărie,  iar în  ultimii  2-3 ani  el  a  crescut în  dimensiuni.  O 

asimetrie  uşoară a feţei  din  contul  ştergerii  plicii  nazolabiale  pe stânga.  în  perioada 

interictală  mişcările  spontane  în  mâna  stângă  lipsesc.  Hipotonie  musculară  difuză. 

Mişcă  mâna  dreaptă,  îndreaptă  cearceaful,  pune  mâna  pe  frunte.  Reflexele  osteo­

tendinoase -  diminuate,  S

pozitiv bilateral.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Care pareză mimică este însoţită de ştergerea plicii nazolabiale, cu păstrarea 

mişcărilor în restul muşchilor mimici ai feţei.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL  NR.  104.

Bolnava  N.,  în vârstă  de  54  de  ani,  s-a  adresat după ajutor medical  pe motiv de 

accege de dureri în regiunea dreaptă a feţei. Se consideră bolnavă timp de 15 ani. Mai 

înainte,  accesele erau foarte rare;  în  ultimele 6 luni ele se repetă de câteva ori pe zi. 

Durerile apar brusc,  au  un  caracter acut de ardere, durează până  la  15 secunde.  De 

obicei, accesele de dureri apar în timpul vorbirii, masticaţiei, deglutiţiei, spălării pe faţă, 

la atingerea aripii nasului pe dreapta. Durerea debutează în regiunea buzei superioare 

drepte şi se răspândeşte pe dinţii superiori şi pe osul zigomatic drept. în timpul paroxis­

mului de dureri se observă spasmul muşchilor mimici ai feţei pe dreapta, tegumentele 

pe hemifaţa dreapta  devin  roşii.  în  perioada fără  accese  se descoperă durere la  pal­

parea regiunii infraorbitale pe dreapta, hiperestezia pielii în regiunea maxilară dreaptă. 

Reflexele corneene -  vii, egale.  Funcţia altor nervi cranieni este păstrată.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numesc punctele de pe faţă,  la atingerea cărora se declanşează  un 

acces de durere.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  105.

Bolnava V.,  în  vârstă  de  24  de  ani,  timp  de  6  luni  are  dureri  de  cap însoţite  de 

vomă.  Uneori are zgomote în ureche de tipul „valurile mării”, nişte frânturi de fraze. A 

avut episoade de pierdere a capacităţii de a înţelege vorbele adresate ei.

în copilărie a suferit de rujeolă.

La  internare,  starea  pacientei  este  de gravitate  medie. Anizocorie  S>D.  Hemia­

nopsie de tip cadran inferior pe dreapta. Stază papilară sever exprimată la examenul 

fundului de ochi. E ştearsă plica nazolabială dreaptă, colţul gurii pe dreapta e lăsat în 

jos. Nu poate mişca globii oculari spre exterior. Semnul Babinski -  pozitiv pe dreapta. 

Vorbirea  pacientei conţine  multe  parafaziii  literale şi verbale,  schimonosiri  grave de 

cuvinte.  Nu întotdeauna înţelege ce i se spune. A pierdut capacitatea de a scrie.


Analiza  lichidului  cefalorahidian:  presiunea -  360  mm  H20,  citoza -  4/3,  protei­

nele -1 ,2 8  g/l.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum se numeşte în terminologia medicală pierderea capacităţii de a scrie.

C.  Sindromul licvoreean depistat.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Investigaţiile complementare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  106.

Bolnavul G., în vârstă de 47 de ani, cu aproximativ 1,5 ani în urmă a simţit dureri 

de  cap,  care în  ultimul  timp  sunt însoţite  de  vome.  Periodic,  are  senzaţia  că  simte 

un  miros de  arsură,  de  producte alterate,  l-a  scăzut acuitatea vizuală,  are  diplopie, 

remarcă slăbiciune în mână şi picior pe stânga.

Examenul obiectiv: stare de conştienţă deplină, fără patologie somatică. T A - 140/80 

mm Hg. Pulsul -  50 bătăi pe minut. Olfacţia -  păstrată. Acuitatea vizuală pentru ochiul 

drept -  0,2, pentru ochiul stâng -  0,4. Edem al papilei nervului optic drept. Câmpul vizu­

al nu este modificat.  Ptoză palpebrală superioară parţială pe dreapta. Anizocorie D>S. 

Strabism divergent din contul globului ocular drept.  Fotoreacţiile directă şi asociată pe 

dreapta lipsesc. Este ştearsă plica nazolabială stângă, colţul stâng al gurii este lăsat în 

jos. Limba în protruzie deviază spre stânga. în mâna stângă se remarcă un hipertonus 

muscular,  mai  ales  în  muşchii  flexori  şi  pronatori,  predominant  la  începutul  mişcării. 

Reflexele osteotendinoase D>S. Semnul Babinski -  pozitiv pe stânga.

La finele  examenului  clinic  pacientul  a  dezvoltat un  acces de  cefalee  cu  vomă, 

apoi a încetat să răspundă  la întrebări.  Pulsul a devenit de 40 bătăi  pe minut,  respi­

raţia -  derivată. S-a instalat pareza privirii în sus.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Din  cadrul  cărui  sindrom  fac  parte  cefaleea,  vomismentele,  edemul  papilei 

nervului optic.

C.  Cum se numeşte în terminologia medicală senzaţia ireală de miros de arsură.

D.  Măsurile terapeutice.

E.  Investigaţiile complementare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  107.

Bolnavul E., în vârstă de 14 ani, dintr-o localitate rurală, se plânge de accese vio­

lente de durere de cap cu vomă, ameţeli, uneori cu sincope provocate de modificarea 

poziţiei corpului şi a capului.

Se consideră bolnav de aproximativ trei luni. în copilărie a suferit de rujeolă, scar- 

latină, comoţie cerebrală.

Examenul obiectiv: pupilele -  egale, fotoreacţia -  păstrată. Sunt diminuate refle­

xele corneene bilateral. Nistagmus orizontal şi vertical instabil, care apare la o anumi­

tă poziţionare a capului.  Sensibilitatea feţei -  păstrată.  Muşchii mimici sunt simetrici. 

Deglutiţia şi fonaţia sunt obişnuite. Limba -  pe linia mediană.  Nu este stabil în poziţia 

Romberg.  Greşeşte la îndeplinirea probelor de coordonare,  bilateral.


Examenul  fundului  de  ochi  relevă  ştergerea  marginilor  papilelor  nervilor  optici, 

dilatarea venelor.

Medicul de gardă a fost invitat de urgenţă pe motiv că bolnavul,  la încercarea de 

a  se  ridica în  picioare,  a simţit un acces de vertij,  o durere intensă de cap,  nu înce­

tează  să vomeze.  Pacientul  este  palid,  transpiraţie abundentă,  pulsul -  40 de  bătăi 

pe minut. Respiraţia -  rară, cu întreruperi. Nistagmus orizontal cu elemente de rotaţie 

de amplitudine mare.

Analiza lichidului cefalorahidian a relevat o pleiocitoză limfocitară şi prezenţa eo- 

zinofilelor.

In d ic a ţ i:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum pot fi calificate accesele.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  108.

Bolnava  D.,  în  vârstă  de 26 de ani,  pedagog,  s-a  adresat la  medic  pe  motiv de 

oboseală în timp ce ia masa: îi este greu să mestece bucatele prăjite şi consistente, 

cu greu înghite.  După o perioadă de vorbire mai îndelungată (explică tema), vocea îi 

devine nazonată.

Examenul obiectiv obişnuit nu a depistat modificări în statutul neurologic.

în  a  treia  zi  de  aflare în  staţionarul  neurologic  starea  pacientei,  după  ce  a  ur­

cat la etajul  trei,  s-a înrăutăţit brusc:  are dispnee  (respiraţia  este superficială,  cu o 

frecvenţă de 40/min., ritmică). Tegumentele -  palide, umede, buzele sunt cianotice. 

Pulsul -   120  bătăi  pe  minut,  TA -   160/90  mm  Hg.  Vorbirea -  foarte dificilă  (nedes­

luşită,  nazonată),  nu  poate înghiţi.  Slăbiciune severă în  mâini şi  picioare,  predomi­

nant în  porţiunile distale.

Hipotonie musculară.  Reflexele osteotendinoase -  diminuate, egale.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum poate fi calificat accesul.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL  NR.  109.

Dimineaţa,  când  s-a  trezit din  somn,  bolnavul  R.,  în  vârstă de 28 de ani,  a  dez­

voltat brusc o paraplegie inferioară. în seara  precedentă s-a simţit obişnuit, încălcări 

de  regim  fizic,  alimentar  nu  a  avut.  Astfel  de  accese  îl  deranjează  de  la  vârsta  de 

14 ani -  la început,  unul  în 2-3 ani,  în anul  respectiv deja a avut două.  Mişcările în 

picioare  se  restabileau  în  decurs  de  2-3  ore.  După  acces,  urina  capătă  culoarea 

brun-închis.

Din  anamnestic  se  cunoaşte  că  tatăl  pacientului,  care  a  murit  de  tânăr  într-un 

accident rutier, avea ceva asemănător.

Examenul  obiectiv:  stare  de  conştienţă  deplină.  Funcţia  nervilor cranieni -  păs­

trată. Paraplegie flască inferioară. Reflexele osteotendinoase nu pot fi provocate nici


de pe mâini, nici de pe picioare.  Fasciculaţii nu are. Tulburări de sensibilitate nu are. 

îndeplineşte corect probele indice-nas şi de diadocokinezie.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă fasciculaţiile.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  110.

Bolnavul P, în vârstă de 24 de ani, remarcă tulburarea vocii şi articulaţiei,  'are de 

obicei  se  instalează treptat în  a doua jumătate a zilei,  spre seară.  Dimineaţa  vocea 

este sonoră, vorbirea -  clară.

Medicul  neurolog,  căruia  i s-a adresat pacientul,  i-а  indicat o  injecţie de  prozeri- 

nă. Peste 30 de minute, bolnavul a devenit palid, a simţit dureri în abdomen, salivaţie 

abundentă. TA -  80/40 mm  Hg.  Pulsul -  42  bătăi pe minut,  ritmic, de umplere joasă. 

Pupilele -  înguste, S=D.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul  prezumtiv.

B.  Cum calificaţi criza.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  111.

Bolnavul S., în vârstă de 31  de ani, inginer, este internat de urgenţă în spital. Sta­

re de obnubilare.  La întrebări  răspunde cu întârziere,  laconic.  Ce s-a întâmplat cu el 

nu ştie. Ţine minte doar că mergea spre serviciu şi că a avut nişte senzaţii neplăcute 

în regiunea epigastrală pe dreapta.

Din spusele celor din jur, se ştie că şi-a pierdut cunoştinţa,  respiraţia era zgomo­

toasă, avea spume la gură, convulsii în  mâini şi picioare.

Examenul  obiectiv:  patologia  somatică  lipseşte.  Pulsul -  68  bătăi  pe  minut. TA -  

120/70 mm Hg. Pe marginea stângă a limbii -  semnele unei muşcături recente. Semne 

meningiene, simptomatologie neurologică de focar nu are.

In d ic a ţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum calificaţi senzaţiile neplăcute în regiunea epigastrală pe dreapta înainte 

de pierderea cunoştinţei.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  112.

Bolnavul M., în vârstă de 42 de ani, lăcătuş, a fost transportat de urgenţă la spital 

în stare de comă.

Din  spusele  soţiei  pacientului,  se  ştie  că  în  urmă  cu  5  ani  a  suferit  o  contuzie 

cerebrală într-un accident rutier. S-a tratat timp îndelungat în condiţii de staţionar.  La



opt luni după traumatism,  pentru prima dată a avut un acces convulsiv cu pierderea 

cunoştinţei,  muşcarea  limbii,  micţiune  involuntară.  Asemenea  accese  se  repetă  de

2-3 ori  pe  lună.  Pacientul  a devenit irascibil,  se enervează de  la orice fleac,  uneori 

agresiv. în ultima noapte a avut trei accese, la intervale de 10-15 minute. în ambulan­

ţă şi în secţia de internare a mai avut încă patru accese. Toate au decurs stereotipic: 

respiraţie zgomotoasă, spume la gură, convulsii tonice şi clonice în extremităţile am­

belor părţi. Pupilele -  dilatate, egale, reacţia la lumină lipseşte.  Fără cunoştinţă.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum calificaţi criza.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  113.

Bolnavul Ţ., în vârstă de 37 de ani,  conducător auto,  a fost transportat în secţia 

de internare de la locul  de muncă cu diagnosticul „Stare după acces convulsiv”.  Pa­

cientul  este  conştient,  uşor obnubilat.  La întrebări  răspunde cu  o uşoară întârziere, 

adecvat.


Din discuţia cu  pacientul s-a constatat că în  ultimele 6 luni,  periodic, a avut stări 

de furnicare şi amorţire. încep pe hemifaţa stângă, apoi „coboară” pe mână, trunchiul 

corpului  şi se termină pe piciorul de aceeaşi parte. Accesul durează nu mai  mult de

3-4  minute,  se  repetă  de  2-3  ori  pe  săptămână. Astăzi,  după  acces,  pentru  prima 

dată a simţit o slăbiciune în mâna stângă.

Examenul obiectiv nu a pus în evidenţă simptomatologie neurologică de focar. 

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum calificaţi crizele.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  114.

Bolnava  D., în vârstă de 59 de ani,  care de aproximativ  19 ani suferă de diabet 

zaharat, a avut crize hiperglicemice şi hipoglicemice. Ieşea din crize administrându-şi 

suplimentar insulinâ  sau zahăr alimentar.  Pacienta îşi  controlează singură glicemia, 

ignorează examenele medicale.

Medicul  a  fost invitat de  urgenţă.  Examenul  obiectiv:  e fără  cunoştinţă.  Convul­

siile  tonice  generalizate  alternează  cu  frisoane.  Respiraţie  frecventă,  superficială. 

Transpiraţie abundentă.  Pupilele -  înguste,  fotoreacţia  lipseşte.  Reflexele osteoten­

dinoase lipsesc. Semnele meningiene,  patologice -  negative.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum calificaţi criza.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.


CAZUL NR.  115.

Un  bărbat în vârstă  de 55 de ani,  muncitor la  un  şantier de construcţii,  se adre­

sează pe motiv de acces de cefalee în  regiunea frontală pe dreapta cu caracter „de 

parcă trece un curent electric şi mă frige”. El relatează că în ultima săptămână a avut 

câte două crize  pe zi.  Fiecare criză  a  durat aproximativ o oră.  Pacientul a  remarcat 

că în timpul crizei are loc lăcrimarea şi înroşirea ochiului drept, precum şi o congestie 

a  narinei  de aceeaşi  parte.  Examenul  neurologic depistează  semnul  Claud  Bernar- 

Horner pe dreapta,  uşor exprimat.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Prin ce se manifestă semnul Claud Bernar-Horner.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  116.

Pacienta  B., în  vârstă de 28 de  ani, în  ultimele şase  luni  remarcă dureri de cap 

localizate în  regiunea fronto-parietală  pe dreapta,  mai frecvent dimineaţa,  uneori cu 

greţuri  şi  vomă.  Câteodată  aude  nişte  melodii,  care  de  fapt  nu  răsună  în  acel  mo­

ment.

La  examenul  oftalmologie  a  fost  detectată  o  hemianopsie  omonimă  stângă  de 



cadran superior.  Hotarele papilelor nervilor optici sunt şterse.

în urmă cu trei zile, pacienta a avut un acces de durere de cap şi vomă, după care 

a survenit bradicardia şi imposibilitatea de a deplasa globii oculari în sus.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Cum  se  numeşte  în  terminologia  medicală  fenomenul  auzirii  melodiilor 

inexistente în acel  moment.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C AZUL NR.  117.

Pacientul A., în vârstă de 48 de ani, în  moment ce ridica un obiect greu,  a simţit 

dureri  în  regiunea  lombară  a  coloanei  vertebrale,  cu  iradiere  în  piciorul  stâng,  din 

care cauză nu se poate ridica în picioare.  Durerile se intensifică la tuse şi strănut.

Examenul  obiectiv:  dereglări  severe  de  ortostatism,  este  ştearsă  lordoza  lom­

bară,  muşchii lungi ai spatelui sunt încordaţi.  Bolnavul nu  poate ridica  piciorul stâng 

întins, nu se poate apleca înainte.  E dureroasă palparea punctelor paravertebrale în 

regiunea lombară.  Hiperestezie algică în dermatomerele L5 şi S,  pe stânga.  Semnul 

Lassegue -  pozitiv pe stânga. E diminuat reflexul achilian pe stânga.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Variantele tipului segmentär de dereglare a sensibilităţii.

C.  Măsurile terapeutice.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.


CAZUL NR.  118.

O  pacientă  în  vârstă  de  62  de  ani,  pensionară,  s-a  adresat  pe  motiv de  dureri 

violente în gât cu iradiere în urechea dreaptă şi în dinţii mandibulei. Durerile apar sub 

forma unor paroxisme scurte, de câteva ori pe zi, în timpul mesei sau vorbirii.

Examenul obiectiv: sensibilitatea pe faţă nu este dereglată, nici în zonele Zelder. 

Palpaţia punctelor de emergenţă a ramurilor nervului trigemen pe faţă nu este dure­

roasă. Tonsilele -  de dimensiuni obişnuite.  Presiunea  pe  rădăcina  limbii a  provocat 

un acces dureros, care a durat 5-7 secunde.




Yüklə 3,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin