Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu

D.  Denumirea maladiei.

E.  Medicaţia etiologică.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  2.

Un bărbat în vârstă de 53 de ani acuza slăbiciune în evoluţie progresivă în extre­

mităţile  inferioare în  decursul  ultimelor 6  luni.  Concomitent,  periodic avea  greţuri  şi 

vome,  permanent -  anorexie.

Examenul  obiectiv  a  scos în  evidenţă  paliditatea  unghiilor şi  a  mucoaselor,  slă­

biciune în ambele extremităţi  inferioare,  exagerarea  reflexelor rotuliene şi achiliene, 

semnul  Babinski  pozitiv  bilateral  şi  o diminuare  selectivă  a  simţului  de  vibraţiune în 

ambele picioare.

în frotiul de sânge au fost depistate eritrocite macrocitare hipererome. Proba Shil­

ling a confirmat diagnosticul.

In d ic a ţ i:

A.  Ce tip de sensibilitate a fost implicat în procesul  patologic.

B.  Substratul anatomic lezat, care a condus la dereglarea simţului de vibraţiune.

C.  Cum se examinează simţul de vibraţiune.

D.  Denumirea  maladiei.

E.  Medicamentul necesar.

F.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

354

C A Z U L   NR. 

3.

O asistentă  medicală în  vârstă  de 23 de ani  s-a  adresat în  secţia de internare a 

spitalului  de  urgenţă  pentru  arsurile  de  pe  mâna  dreaptă  obţinute  în  timpul  lucrului 

cu autoclava.

Examenul  neurologic a  scos în  evidenţă  lipsa  simţului  algic şi termic bilateral în 

zona  dermatomerelor  CIV -  Thl  şi  sindromul  Horner  pe  stânga.  La  vârsta  de  2  ani 

pacienta a fost operată pe motiv de disrafie a palatului dur.

Diagnosticul a fost confirmat prin examenul de rezonanţă magnetică.

In d ic a ţ i:

A.  Varianta şi tipul  prezent de dereglare a sensibilităţii.

B.  Cum se examinează simţul termic.

C.  Substratul anatomic al dereglărilor de sensibilitate.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CA Z UL  NR. 4.

Un bărbat în vârstă de 32 de ani acuza slăbiciune şi amorţeală în mâini şi picioa­

re,  mai exprimate în piciorul drept şi în mâna stângă.

Examenul  neurologic a  depistat dereglarea  sensibilităţii  algice  de  tip  „ciorapi"  şi 

„mânuşi”,  abolirea  reflexelor de  pe  mâini  şi  picioare,  o  pareză  mimică facială  de  tip 

periferic, bilaterală. Semnele de elongaţie erau  pozitive.

Examenul  lichidului cefalorahidian a constatat creşterea conţinutului de proteine 

până la 2,56 g/l cu un număr obişnuit de elemente celulare.

Examenul electroneuromiografic a contribuit la precizarea diagnosticului.

In d ic a ţi:

A.  Varianta şi tipul de dereglare a sensibilităţii.

B.  Manevra clinică de examinare a sensibilităţii, care permite depistarea „ciora­

pilor” şi „mănuşilor".

C.  Substratul anatomic lezat care a condiţionat dereglările de sensibilitate.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CA Z UL NR.  5.

La o fetiţă de 9 ani în stare de sănătate deplină s-au instalat diareea, vomismen- 

tele  şi  hipertermia.  Starea  pacientei  a  fost  diagnosticată  ca  „gastroenterită  virală”. 

Tratamentul era supravegheat de către medicul de familie.  Peste 4 zile copilul a de­

venit somnolent; s-a constatat o paralizie flască a mâinii şi piciorului pe dreapta.

Numărul  de  elemente  celulare  în  lichidul  cefalorahidian  depăşea  810/3,  presiu­

nea  lui  era de  280  mm  ai  coloanei  H20.  Neurologul  consultant a  constatat abolirea 

tuturor reflexelor osteotendinoase.

Examenul electromiografic cu ac-electrod a contribuit la stabilirea diagnosticului. 

In d ic a ţi:

A.  Semnele clinice ale unei pareze de tip flasc.

B.  Datele anamnestice importante, care lipsesc în  relatarea cazului.

C.  Substratul anatomic lezat, care a condiţionat manifestările neurologice.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Semnele posibile în cadrul  examenului electromiografic cu ac-electrod,  care 

ar fi putut contribui la stabilirea diagnosticului.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CA Z UL NR.  6.

Un bărbat în vârstă  de 38 de ani  prezenta  acuze de  slăbiciuni  progresive în  ex­

tremităţile drepte,  senzaţia de „înţepături” în  picioare în decursul  ultimelor şase luni.

Soţia  pacientului  a  remarcat că în  decursul  ultimilor doi ani  el  se  află într-o stare de 

depresie,  nu are  nici  un  interes faţă de activitatea  profesională. în  urmă cu cinci ani 

s-a tratat cu penicilină în doze mari, pe motiv de erupţii cutanate generalizate.

Examenul neurologic a constatat semnul Argyll  Robertson  pozitiv,  slăbirea forţei 

musculare în mâna dreaptă  până  la 3-4  puncte,  hipotrofia şi fasciculatia  muşchiului

..

355

deltoid  şi  muşchilor  intercostali  pe  dreapta,  exagerarea  reflexelor  rotulian  şi  achili- 

an  pe dreapta,  semnul  Babinski  pozitiv  pe  dreapta,  precum  şi  o tulburare  uşoară  a 

simţului de vibraţiune şi a  celui  mioartrocinetic în  aceleaşi extremităţi.  S-a constatat 

anestezia  tactilă  pe  suprafaţa  dermatomerului  Th1  pe  stânga.  Reacţia  Wasserman 

pozitivă în lichidul cefalorahidian.

In d ic a ţ i:

A.  Manifestările clinice ale semnului Argyll Robertson.

B.  Manifestările scăderii forţei musculare în extremitate, apreciate cu 3 puncte.

C.  Care eveniment clinic se numeşte fasciculaţii musculare.

D.  Diagnosticul clinic de localizare (diagnosticul topografic).

E.  Denumirea maladiei.

F.  Tratamentul etiologic.

G.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  7.

Un bărbat în vârstă de 56 de ani în decursul  ultimilor 2 ani se trata sub suprave­

gherea  medicului de familie pe  motiv de dureri  lancinante în extremităţi şi tumefiere 

a articulaţiei rotuliene drepte. Bolnavului i s-a spus că el suferă de o artrită gravă. Cu

2  luni înainte de spitalizare,  pacientul  a început să fie deranjat de grave dificultăţi  la 

mers în întuneric.

Examenul  neurologic a scos în  evidenţă  semnul Argyll  Robertson  pozitiv, defor­

marea articulaţiilor rotuliene  (articulaţia  Charcot),  lipsa  reflexelor rotuliene şi achilie- 

ne,  lipsa  simţurilor de vibraţiune şi  mioartrocinetic în  extremităţile  inferioare,  mersul 

atactic cu  picioarele  larg desfăcute.  Bolnavul  nu era în stare să stea sau să meargă 

cu ochii închişi.

Reacţia Wasserman pozitivă în lichidul cefalorahidian.

I n d ic a ţ i:

A.  Varianta de ataxie.

B.  Substratul anatomic lezat al sistemului nervos.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Tratamentul etiologic.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  8.

La  un  bărbat în vârstă de 48 de ani,  bolnav de diabet zaharat,  brutal s-a instalat 

un  sindrom  algic  violent,  localizat dorsal  în  regiunea  cervicală  inferioară  -  toracică 

superioară, care se exacerba la tuse şi strănut.

Examenul radiologie şi ECG -  fără modificări patologice.

A fost spitalizat la două zile de la debutul maladiei în secţia de terapie intensivă a 

clinicii de neurologie cu febră 38-39°C şi slăbiciune generală sever exprimată.

Medicul  oncolog  la  examenul  clinic  a  exclus  o  eventuală  origine  neoplazică  a 

sindromului algic.

N.B.  Medicul curant,  la o insistentă discuţie cu soţia pacientului, a reuşit să constate 

că aproximativ cu două săptămâni înainte de spitalizare el şi-a strivit un furuncul 

pe partea laterală stângă a gâtului.

Examenul  neurologic  a  constatat  o  hipotonie  musculară  generalizată,  reflexe 

osteotendinoase diminuate, semnul Babinski pozitiv bilateral, hipoalgezie de la nive­

lul Th6 bilateral, în asociere cu „ciorapi" şi „mănuşi”, precum şi o dereglare a simţului 

de vibraţiune în ambele picioare.

Examenul general al urinei a evidenţiat o cantitate sporită de coci Gram-pozitivi.

Deoarece era zi de odihnă  (duminică),  examenul  prin  rezonanţă  magnetică nu 

era accesibil.  Diagnosticul imagistic în regim de urgenţă a fost realizat prin computer 

tomomielografie.

In d ic a ţi:

A.  Tipurile de dereglare a sensibilităţii prezente la pacient.

B.  Substratul anatomic principal (care determina gravitatea stării) lezat al siste­

mului nervos.

C.  Sindromul  modificărilor  imagistice  (computer  tomomielografie)  caracteristic 

acestei maladii.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Opţiunile de tratament.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CA Z UL  NR. 9.

în decursul  ultimilor opt luni,  o femeie în vârstă  de 44 de ani  prezenta acuze de 

slăbiciune progresivă în extremităţile inferioare, dificultăţi la mers, iar ultimele trei luni 

au fost marcate şi de instalarea chemărilor imperioase de micţiune.

Examenul  neurologic  a  constatat dereglarea  tuturor felurilor de  sensibilitate  de 

la nivelul Th10 bilateral,  reflexele osteotendinoase de  pe  mâini -  obişnuite,  lipsa  re­

flexelor abdominale, reflexe rotuliene şi achiliene exagerate, semnul Babinski pozitiv 

bilateral.

Examenul lichidului cefalorahidian a demonstrat prezenţa sindromului licvoreean 

de disociaţie proteică-celulară.

Diagnosticul a fost cu certitudine confirmat prin examenul de rezonanţă magneti­

că a măduvei spinării cu administrare a substanţei de contrast (Gadolinium). 

• 

In d ic a ţi:

A.  La care tip de tulburare a funcţiilor sfincteriene se referă chemările imperioa­

se de micţiune.

B.  Diagnosticul de localizare (diagnosticul topografic).

C.  Pentru care tip de afecţiuni este patognomonic sindromul licvoreean de diso­

ciaţie proteică-celulară.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

CAZUL NR.  10.

La  un  bărbat în vârstă de 68 de ani,  care deja de mai  mult timp avea accese de 

dureri violente în coloana lombară, timp de două săptămâni s-a  instalat o slăbiciune 

în picioare, cu imposibilitate de deplasare. Concomitent, a pierdut capacitatea de a-şi 

controla micţiunea şi defecaţia.

Examenul  neurologic a  relevat o  parapareză  spastică  inferioară,  însoţită  de  de­

reglare  de  tip  conductiv  a  tuturor  tipurilor  de  sensibilitate  superficială  şi  profundă, 

începând de la nivelul Lr

Examenul per rectum al prostatei a constatat prezenţa unor noduli solizi şi duri. 

Spondilografia porţiunii toracice a constatat o hiperintensitate a vertebrelor Th,, şi 

Th12. A fost depistată creşterea conţinutului fosfatazei alcaline şi acide.

Scintigrafia oaselor scheletului şi examenul prin rezonanţă magnetică al coloanei 

şi măduvei toraco-lombare au contribuit esenţial la precizarea diagnosticului.

Indicaţi:

A.  Care sunt semnele clinice ale unei parapareze spastice.

B.  Prin ce se manifestă tipul conductiv de dereglare a sensibilităţii.

C.  Diagnosticul de localizare.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista  maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  11.

Un  bărbat în  vârstă  de 67  de  ani  a  fost spitalizat în  secţia  de  urologie  pe  motiv 

de  retenţie  acută  de  urină.  Examenul  prin  cistoscopie  n-a  determinat  obstacole  în 

colul  vezicii  urinare.  Colectarea  minuţioasă  a  anamnesticului  a  scos în  evidenţă  că 

în urmă cu  un an pacientul avea dureri în spate cu iradiere în piciorul stâng, iar ceva 

mai târziu -  manifestări de claudicaţie caudală intermitentă.

Examenul neurologic a constatat semnul Lassâgue pozitiv bilateral, lipsa reflexe­

lor achiliene şi plantare,  analgezie de tip „jokey”.

Conţinutul  de  proteine  în  lichidul  cefalorahidian  depăşea  valoarea  de  1,33  g/l. 

Examenul prin  rezonanţă magnetică a confirmat diagnosticul.

Indicaţi:

f

A.  Lezarea căror structuri medulare provoacă analgezia de tip „jokey”.

B.  Din grupul căror semne neurologice face parte semnul  Lassegue.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Lista  maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  12.

O femeie în vârstă de 35 de ani în decurs de un an se plângea de dureri în jumă­

tatea stângă a coloanei vertebrale şi slăbiciuni în  piciorul stâng.  Cu şase luni înainte 

de spitalizare s-a tratat la medicul de familie, cu diagnosticul de „osteocondroză a co­

loanei vertebrale".  Cu o lună înainte de spitalizare s-a tratat pe motiv de pielonefrită; 

de atunci are şi incontinenţă urinară.

Examenul  neurologic  a  constatat  monopareza  spastică  moderată  a  piciorului 

stâng,  clonusul  talonului  piciorului  stâng,  diminuarea  simţurilor de  vibraţie  şi  mioar­

trocinetic de  la  nivelul  coapsei  stângi,  diminuarea  simţului  algic şi  termic,  începând 

de la nivelul Th7 pe dreapta.

Examenul  prin rezonanţă magnetică a confirmat diagnosticul.

Indicaţi:

A.  Prin ce se manifestă monopareza spastică a piciorului stâng.

B.  Cum  se  numeşte  sindromul topografic de  leziune  medulară  prezent  la  paci­

entă.

C.  Unde este localizat procesul patologic.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.

Un bărbat în vârstă de 28 de ani, după un accident rutier, a fost internat de urgen­

ţă în secţia de neurotraumatologie în stare de tetraplegie.

Examenul neurologic a constatat o hipotonie difuză a tuturor extremităţilor, abo­

lirea  reflexelor osteotendinoase,  tulburare  conductivă  a  sensibilităţii,  începând  de 

la  nivelul  C3.  Hotarele  vezicii  urinare  percutor  se  determinau  mai’  sus  de  nivelul 

ombilicului.

Examenul  radiologie al coloanei vertebrale a diagnosticat fractura vertebrelor С 

şi C7. 

6

Pacientul a fost de urgenţă supus intervenţiei neurochirurgicale.

Examenul  neurologic efectuat  cu  trei  săptămâni  mai  târziu  a  constatat o atrofie 

difuză a extremităţilor superioare şi o spasticitate severă a extremităţilor inferioare. 

Indicaţi:

A.  Prin ce se explică hipotonia musculară în toate extremităţile în primele ore de 

la traumatismul vertebro-medular.

B.  Cum se explică faptul că hotarele vezicii urinare erau  mai sus de nivelul om­

bilicului şi ce măsuri urgente trebuia de întreprins.

C.  Scopul intervenţiei neurochirurgicale.

D.  Cum se numeşte starea funcţională a  sistemului  motilităţii după două  săptă­

mâni de la traumatismul vertebro-medular.

CA Z UL NR.  14.

Un muncitor în vârstă de 33 de ani, în momentul ridicării unui obiect greu, a simţit 

o  durere  acută  în  regiunea  lombară  a  coloanei  vertebrale  cu  iradiere  pe  suprafaţa 

posterioară a coapsei stângi.

Examenul  neurologic a  constatat:  scolioză lombară spre dreapta,  reducerea fle- 

xiei  dorsale  a  halucelui  stâng,  reducerea  reflexului  achilian  pe  stânga,  hipoestezie 

algică  pe suprafaţa  externă  a  piciorului  stâng,  inclusiv talonul  piciorului  şi  suprafaţa 

dorsală a halucelui,  semnul  Lassâgue pozitiv la 60°,  dureri violente  la încercarea de 

a  mişca trunchiul  corpului înainte şi  spre  dreapta,  la  percuţia  apofizei  posterioa're  a

vertebrei Lc.

î>

Examenul  prin  rezonanţă  magnetică a  coloanei  lombosacrate,  efectuat în  regim 

de urgenţă, a confirmat diagnosticul.

Pacientul a fost supus de urgenţă intervenţiei  neurochirurgicale.

Indicaţi:

A.  Denumirea dereglării posturale a coloanei vertebrale.

B.  Diagnosticul.

C.  Care au fost indicaţiile de urgenţă pentru tratamentul  neurochirurgical.

D.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CA Z UL NR.  15.

O femeie în vârstă de 58 de ani acuza slăbiciuni, amorţeli şi senzaţii neplăcute în 

ambele mâini în decurs de patru săptămâni.

Examenul neurologic a pus în evidenţă diminuarea simţului de vibraţie în ambele 

picioare,  hiperestezie  algică  „ciorapi”  şi  „mănuşi",  hipotrofia  muşchilor  interosoşi  la 

ambele mâini, cu limitarea mişcărilor în degete,  lipsa reflexului achilian  bilateral.

CAZUL  NR.  13.

Valoarea glicemiei -  7,2 mmol/l.

Examenul electroneuromiografic a confirmat diagnosticul.

In d ic a ţ i:

A.  Cum se numesc în limbajul medical senzaţiile neplăcute în mâini,  pe care le 

avea pacienta.

B.  Tipul şi varianta de dereglare a sensibilităţii în extremităţi.

C.  Diagnosticul.

D.  Modificările  posibile în  asemenea  cazuri,  detectate  la examenul electroneu­

romiografic.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

F.  Principalele măsuri terapeutice.

C A Z U L   NR.  16.

O domnişoară în vârstă de  16 ani acuza „târâitul” plantelor picioarelor la mers în 

decursul ultimelor opt luni şi „picioare slabe”. Tatăl ei a decedat la vârsta de 30 de ani 

pe motiv de o oarecare maladie „de picioare”.

Examenul  neurologic a  scos în  evidenţă o hipotrofie şi  slăbiciune în  mâini şi  pi­

cioare, picioarele „atârnau"; hipoalgezie „ciorapi” şi „mănuşi", dereglarea simţurilor de 

vibrâţie,  mioatrocinetic şi tactil  mai jos de  nivelul  genunchilor.  Reflexele osteotendi­

noase de pe mâini erau diminuate, de pe picioare lipseau,

Examenul  electroneuromiografic a  contribuit esenţial  la  stabilirea  diagnosticului 

corect.

I n d ic a ţ i:

A.  Tipul şi varianta tulburărilor de sensibilitate.

B.  Starea funcţională a sistemului motilităţii.

C.  Diagnosticul.

D.  Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L  NR.  17.

Un pictor în vârstă de 42 de ani  prezenta acuze de imposibilitatea ridicării mâinii 

drepte mai sus de nivelul  umărului.

Examenul  neurologic  a  constatat  o  limitare  a  mişcărilor  de  flexiune  dorsală  a 

mâinii  propriu-zise  drepte  şi  degetelor mâinilor bilateral,  reducerea flexiei  dorsale  a 

talonului piciorului stâng, ieşirea în afară a marginii interne a omoplatului drept. Erau 

prezente fasciculaţii musculare difuze, o hipotrofie moderată a muşchilor centurii hu- 

mero-scapulare pe dreapta şi a muşchilor gastrocnemieni bilateral.

Conţinutul de plumb în serul sanguin a contribuit la stabilirea diagnosticului.

I n d ic a ţ i:

A.  Cum  se  numeşte  limitarea  mişcărilor  active  ale  unui  membru  pe  motiv  de  ' 

suferinţă a sistemului nervos central sau periferic.

B.  Din care sindrom de suferinţă a motilităţii fac parte fasciculaţiile patologice şi 

hipotrofia musculară.

C.  Localizarea anatomică a procesului patologic.

D.  Diagnosticul clinic.

E.  Opţiunile terapeutice.

F.  Lista maladiilor curabile cu care e necesar să se facă diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  18.

Un  băiat  de  14  ani  s-a  adresat  după  ajutor  medical  pe  motiv  că  omoplaţii  „se 

desprind  în  afară  de  la  cutia  toracică,  ca  nişte  aripi”.  Colectarea  anamnesticului  a 

constatat că în decursul ultimului an pacientul a observat o slăbiciune în extremităţi, 

care l-a silit să abandoneze înotul. Unchiul de sânge al băiatului a decedat la o vârstă 

tânără, fiind bolnav de o maladie ereditară.

Examenul  neurologic  a  scos  în  evidenţă  următoarele  manifestări  clinice:  „buze 

de tapir”,  „omoplaţi-aripi”,  „mers de raţă",  manevra Gowers pozitivă, abolirea tuturor 

reflexelor osteotendinoase.

Analiza  morfo-histologică  a  bioptatului  muscular,  examenul  electromiografic  cu 

ac-electrod au confirmat diagnosticul clinic.

In d ic a ţi:

A.  Denumirea maladiei.

B.  Localizarea anatomică a procesului patologic.

C.  Care investigaţii complementare, în afara biopsiei musculare şi a examenului 

electromiografic cu ac-electrod,  pot fi de folos în stabilirea diagnosticului.

D.  Manifestările specifice depistate la examenul electromiografic cu ac-electrod, 

proprii acestei maladii.

E.  Care medic specialist, în mod obligatoriu, va fi implicat în consultul pacientu­

lui.

F.  Opţiunile de tratament.

G.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR. 

19.

Un trompetist în vârstă de 38 de ani, în decursul ultimelor două luni, avea dificul­

tăţi de mişcare voluntară a buzelor, dereglări de deglutiţie pentru solide şi lichide.

Examenul  neurologic  a  scos  în  evidenţă  slăbiciunea,  hipotrofia  şi  fasciculaţiile 

muşchilor feţei,  limbii,  muşchilor sternocleidomastoidian  şi trapezoid  bilateral;  disar- 

tria;  hiperreflexia  osteotendinoasă  de  pe  mâini  şi  picioare,  semnul  Babinski  pozitiv 

bilateral. 

*

Examenul prin  rezonanţă  magnetică cerebrală şi cervicală,  analiza  lichidului ce­

falorahidian şi alte analize de laborator -  în limite normale.

Examenul  electromiografic  cu  ac-electrod  a  contribuit  esenţial  la  stabilirea  dia­

gnosticului.

In d ic a ţ i:

A.  Substratul anatomic al maladiei.

B.  Sindroamele clinice descrise.

C.  Denumirea maladiei.

D.  Manifestările specifice depistate la examenul electromiografic cu ac-electrod, 

proprii acestei maladii.

E.  Prognosticul.

F.  Medicamentul care poate încetini  progresarea maladiei.

G.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR. 20.

O femeie în vârstă  de 65 de ani a fost spitalizată  după  ce, timp de  3 ani,  rudele 

au observat la ea tulburarea memoriei şi a funcţiilor psihice, cu episoade periodice de

dereglare acută a orientării în timp şi spaţiu. Cu trei luni înainte de spitalizare, pacien­

ta deja nu putea să se deservească fără ajutor extern permanent, avea incontinenţă 

urinară.

Examenul  neurologic a  constatat o dezorientare  severă  în timp şi  spaţiu,  afazie 

mixtă,  apraxie,  reflexe ale automatismului  oral  pozitive,  semnul  de prehensiune  po­