Se spune că tot ceea ce facem şi/sau întreprindem în relaţiile cu mediul ambiant este şi înseamnă comunicare

4.3.2 Filtrele fiziologice şi psihologice care pot influenţa calitatea comunicării

Calitatea comunicării verbale interpersonale poate fi influenţată de o serie de „filtre” („bariere”) de natură fiziologică şi psihologică, cel mai frecvent întâlnite fiind:

a) filtre fiziologice:

• 
  oboseala, datorată orei întâlnirii, duratei întrevederii cu clientul sau intensităţii lucrului;
  
• 
  neplăcerea generată de inconfortul locului de desfăşurare a întâlnirii, de existenţa zgomotelor sau de insuficienta încălzire a spaţiilor;
  
• 
  capacitatea auditivă scăzută a interlocutorului;
  
• 
  jena olfactivă generată de parfumuri stridente sau de after-shave-uri puternice;
  
• 
  dificultatea de a vedea, de a citi şi de a înţelege o imagine;
  

b) filtre psihologice:

• 
  demotivarea interlocutorului;
  
• 
  dezinteresul manifestat faţă de interlocutor;
  
• 
  indispoziţia interlocutorilor datorată unor tensiuni psihosocioeconomice, unor probleme familiale deosebite, stării sănătăţii;
  
• 
  impresia apartenenţei la medii sociale şi/sau politice diferite denotată de îmbrăcăminte, expresii sau imagini utilizate în conversaţie;
  
• 
  emoţia;
  
• 
  limbajul utilizat;
  
• 
  prejudecăţile;
  
• 
  experienţa în afaceri, dar şi cea de viaţă;
  
• 
  memoria⁴⁹.