1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei



Yüklə 5,01 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə32/39
tarix05.05.2017
ölçüsü5,01 Kb.
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   ...   39

Concluzii
1. Factorii de risc major în sensul declanşării/menţinerii depresiei, depistaţi la persoanele cu ni-
vel crescut de anxietate, au fost: vârsta între 30-40 de ani, studiile superioare sau medii de specialitate, 
solitudinea, deţinerea posturilor cu nivel crescut de responsabilitate sau şomajul, incapacitatea de a se 
adapta la stres, istoricul familial de depresie, statutul socioeconomic nefavorabil, iar dintre factorii in-
dividual-psihologici subiectivi, pacienţii cel mai frecvent au menţionat senzaţia de nelinişte internă.
2. Depresia la persoanele anxioase manifestă particularităţi clinice şi de evoluţie specifi ce în 
funcţie de tipul şi nivelul anxietăţii. 
3. Calitatea vieţii  pacienţilor este semnifi cativ mai redusă şi se ameliorează considerabil mai 
difi cil, în special sub aspectul sănătăţii mintale, la persoanele depresive cu nivel crescut de anxietate, 
predominant trăsătură. 
4. Simptomele somatovegetative sub aspectul sipmpaticotoniei şi tulburările hipnice sunt feno-
mene caracteristice tuturor pacienţilor depresivi, manifestând particularităţi specifi ce, în funcţie de 
tipul şi intensitatea anxietăţii. 
5. Tulburările depresive la persoanele anxioase necesită tratament complex (psihofarmacologic 
şi psihoterapeutic) şi de durată.
Bibliografi e selectivă
1. Revenco M., Railean S., Coşciug I., Conceptul clinic şi aspectul terapeutic contemporan al depresii-
lor. Anale ştiinţifi ce consacrate zilelor USMF „Nicolae Testemiţanu”, 17-18 octombrie, 2001; 3: 324-328.
2. Gheorghe M. D., Depresia - condiţie psihiatrică mereu actuală. Rev. de Medicină Militară, 1997, 2: 
199-207.
3. Grecu Gh., Gabos Grecu I., Grecu Gabos Marieta, Depresia. Ed. „Ardealul”, Tg. Mureş, 2000, 
p.133-197. 
4. World Health Report, 2001, WHO, Geneva, 2001, 178 p. 
5. Вeтроградова О. П., Депрессия как общемедицинская проблеммa/ Ж. медицина для всех, 1997, 
2, 2-9. 
6. Смулевич А. Б.,  Депрессии при психических и соматических заболеваниях, М., 2003; 430 с. 
7. Okasha A., Depression. AMEA Regional Neuroscience Conference Cairo, 2001, p. 167–252. 
8. Корнетов Н. А., Депрессивные расстройства. Систематика, диагностика, семиотика, тера-
пия. Томск, Сибирский издательский дом, 2001, 254 c. 

214
9. Van Praag H. M., Depression, anxiety, aggression: attempts to unravel the Gordian knot. Medicogra-
phia, vol. 20, no. 2, 1998, p. 107-114.
10. Akiskal H.S., From Dysthymia to the Bipolar Spectrum: Bridging Practica and Research. XII Con-
gress of Psychiatry. Abstracts, vol. 1, 2, 2002, p. 73 – 81. 
11. Rendon M. et al.,  APA Annal. Meeting, № 4, 1994, p. 21–31. 
12.  Мосолов  С.Н.,  Костюкова  Е.Г.,  Актуальные  вопросы  фармакотерапии  депрессий.  Новые 
достижения в терапии психических заболеваний, М., 2002, 211–31.
Rezumat
Au fost investigate 124 de femei cu depresie nonpsihotică cu vârsta între 18-45 de ani. La 95 dintre paci-
enţi (grup de studiu), depresia se asocia cu un nivel crescut de anxietate trăsătură sau/şi stare. Lotul de control 
l-au constituit 29 de bolnavi la care nivelul de anxietate nu depăşea limita fi ziologică. Utilizând un chestionar 
elaborat special şi calculând coefi cienţii de corelare, a fost studiat impactul diferitor factori de risc semnifi ca-
tivi în sensul declanşării depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate. 
Au fost evaluaţi coefi cienţii efi cacităţii tratamentului cu antidepresive triciclice şi inhibitori selectivi ai 
recaptării de serotonină la această categorie de pacienţi. Au fost evidenţiate particularităţile clinico-evolutive 
ale depresiei în funcţie de tipul anxietăţii: la pacienţii cu nivel crescut de anxietate trăsătura depresia evolua 
lent, severitatea ei corela direct cu intensitatea anxietăţii, în tabloul clinic predominau simptomele afective fără 
fl uctuaţii nictemerale evidente, manifestând tendinţe de recurenţă şi cronicizare. Depresia asociată cu anxietate 
situativă debuta acut, simptomele afective se interferau frecvent cu tulburări vegetative, în tabloul clinic erau 
prezente ideaţia autolitică şi agitaţia psihomotorie. Evoluţia depresiei corela direct cu evoluţia situaţiei streso-
gene; când depresia evolua pe fundal de anxietate, stare şi trăsătură manifestate în egală măsură, debutul a fost 
brusc, cauzat adeseori de situaţii stresogene nesemnifi cative, tabloul clinic a fost polimorf, episoadele depre-
sive fi ind severe cu tendinţe de recurenţă. Tulburările vegetative, mai frecvent sub aspect de simpaticotonie şi 
dissomniile, au fost simptome comune tuturor pacienţilor investigaţi.
Tratamentul depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate trebuie să fi e complex (psihoterapeutic 
şi farmacoterapeutic) şi de durată, cu utilizarea obligatorie a remediilor antidepresive cu efect anxiolitic.
Summary
There were investigated 124 of women from 18 to 45 years, suffering from a non-psychotic depression. 
For 95 patients (basic group), the depression has been accompanied with an increased level of the personal 
and/or reactive anxiety. 29 patients, with the anxiety level within the physiologically acceptable limits, 
formed a control group. By applying the specially elaborated questionnaire and by establishing the correlation 
coeffi cients, the factors contributing to the development of depression at the persons with an increased level 
of anxiety have been studied. 
The coeffi cients of tricycles antidepressants and selective serotonin recapture inhibitors effi ciency, for 
this category of patients, have been studied. The particularities of the depression clinics and course, depending 
on the type of anxiety, were established: for the persons with an increased level of the personal anxiety, the 
depression was developing gradually, its severity was correlating in a positive way with the anxiety level, in 
the clinical picture, the affective symptomatology without any wide daily oscillations was prevailing, having 
tendencies to a chronic course and incomplete remissions; the depression against the background of a reactive 
anxiety was characterizing with an acute beginning, in the clinical picture, somatic-vegetative and affective 
symptoms were observed, the suicidal thoughts, the psychomotor agitation was present; its evolution was 
depending on the stressogenic situation dynamics, while the personal and reactive anxiety was declaring 
itself to the same extent, the depressions were evolving acutely, even after non-considerable stresses, the 
clinic polymorphism, the grave depressive episodes with a tendency to the recidivism were prevailing. The 
vegetative dysfunctions, more often in the form of the sympathicotonia and sleep disturbance were present at 
the most examined patients.
The treatment of the depression, for anxious persons, must be complex (psychotherapeutic and 
pharmacologic) and log-term, and must include obligatory the antidepressants with an anti-anxiety effect.

215
MORFOMETRIA APARATULUI NERVOS DIN PLEXURILE COROIDE ALE 
VENTRICULELOR ENCEFALULUI
Alexei Darii, dr. în medicină, conf.univ., USMF „Nicolae Testemiţanu” 
Una din problemele fundamentale ale ştiinţelor medicale este cea a structurii, fi ziologiei 
şi patologiei circulaţiei sangvine a creierului. În ultimul timp ea capătă o actualitate  mai mare, 
dat fi ind faptul că dereglările vasculare şi hemodinamice cerebrale devin tot mai frecvente, mai 
grave şi cu un grad înalt de letalitate, care, după datele OIS, se afl ă pe locul trei după maladiile 
cardiovasculare şi oncologice.
Sunt studiate detaliat fi ziologia circuitului sangvin cerebral şi starea aparatului nervos al 
vaselor sangvine la om şi animale [6;7;8;4;2;5] ş. a. Însă o atenţie mică este acordată studierii 
structurii, fi ziologiei şi inervaţiei plexurilor coroide ale ventriculelor creierului uman, derivate 
ale pia mater, care, după aspectele anatomic, funcţional şi topografi c, reprezintă un sistem deo-
sebit de organe, situat la limita a două medii din organism, cu un rol principal în producerea şi 
menţinerea constantă a calităţii şi cantităţii licvorului.
Dereglarea structurii, funcţiei şi inervaţiei acestui sistem  poate provoca diferite dereglări şi 
maladii ale SNC, care în consecinţă infl uenţează atât confortul neurologic şi psihic al persoanei 
afectate, cât şi nivelul ei de adaptare socială [10; 9; 1;3].
Toate aceste considerente au provocat interesul de a studia dezvoltarea, structura şi inerva-
ţia plexurilor coroide din ventriculele creierului uman la unele etape ale ontogenezei.
Materiale şi metode. Materialul (plexurile coroide) a fost colectat de la embrioni şi feţi, 
copii şi maturi în primele 12 ore după deces. S-au colectat preparate din toate grupele de vârstă  
până la 86 de ani şi prelucrat prin metoda de impregnare cu săruri de argint, după E. Rassckazova 
şi V. Kuprianov
Analizei au fost supuse datele morfometrice referitoare la numărul de fi bre nervoase longi-
tudinale şi transversale de pe pereţii arterelor coroide principale ale plexurilor coroide din ven-
triculele laterale (a. anterioară şi posterioară), ventriculul trei (a. medie)  şi patru (a. posterioară), 
numărul fi brelor nervoase ale reţelei microcirculatorii şi ale stratului tisular al plexurilor coroide 
din ventriculele creierului uman. Materialul colectat a fost repartizat în 12 perioade de vârstă a 
ontogenezei. 
Metodele de evaluare statistică a rezultatelor explorative.  Datele investigaţilor au fost 
prelucrate computerizat prin metodele de analiză variaţională, descriptivă şi dispersională. Pen-
tru estimarea diferenţelor semnifi cative în mediile a două grupe s-a utilizat criteriul Student. 
Pentru estimarea variaţiei unei variabile (unui parametru numeric) sub infl uenţa unei variabile 
de grupare s-a folosit procedura de analiză  dispersională – Anova. Ca criteriu de testare a ve-
ridicităţii deosebirii între medii s-a utilizat criteriul F. Efi cacitatea modelului s-a stabilit prin 
coefi cientul de determinare D. Cu cât acest coefi cient este mai aproape de 1 cu atât modelul este 
mai adecvat.
Rezultate. Astfel, conform rezultatelor obţinute (diagrama 1), valorile medii aritmetice ale 
fi brelor nervoase longitudinale prevalează la arterele plexurilor coroide laterale în toate perioa-
dele de vârstă în raport cu numărul de fi bre nervoase longitudinale ale arterelor principale ale 
plexurilor coroide din ventriculele trei şi patru.
Fibrele nervoase longitudinale de pe pereţii arterelor principale ale plexului coroid din ven-
triculul trei în primele perioade de vârstă prevalează asupra fi brelor nervoase longitudinale de pe 
arterele principale din ventriculul patru.
    
 
 
 
 
 
 
 
 

216
Diagrama 1
Numărul de fibre nervoase longitudinale de pe arterele 
coroide principale ale plexurilor din ventriculele creierului
0
5
10
15
20
25
30
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
Loc 1 – plexul coroid din ventriculul lateral; loc 3 – plexul coroid din ventriculul trei; 
loc 4 – plexul coroid în ventriculul patru
Valorile numerice medii ale fi brelor nervoase transversale ale arterelor coroide principale ale 
plexurilor coroide din ventriculele creierului uman sunt mai mici ca cele ale fi brelor nervoase longi-
tudinale. În aspect ontogenetic, de asemenea, la diferite etape de vârstă prevalează unele sau altele 
valori ale arterelor principale coroide din plexurile creierului. Semnifi cativ este faptul că în perioada 
copilăriei aceste valori la un moment anumit devin egale, apoi cresc brusc cu diferite variaţii numeri-
ce şi variante de prevalări (diagrama 2).
 
           
Diagrama 
2
Numărul de fibre nervoase transversale de pe arterele 
coroide principale
0
5
10
15
20
25
30
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
 
Un număr şi mai mic de fi bre nervoase prezintă reţeaua microcirculatorie a plexurilor coroide 
din ventriculele creierului. Aici se observă o creştere lentă a valorilor cantitative ale nervilor pe par-
cursul ontogenezei (diagrama 3).
 
           
Diagrama 
3
Num rul de fibre nervoase din re eaua 
microcirculatorie a plexurilor coroide
0
5
10
15
20
25
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
 

217
Cel mai mic număr de fi bre nervoase îl conţine stratul tisular al plexurilor coroide. Aici devierile 
numerice ale fi brelor nervoase la diferite perioade de vârstă sunt mai pronunţate ca în reţeaua micro-
circulatorie (diagrama 4). 
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
        Diagrama 4
Numărul de fibre nervoase în substratul tisular al 
plexelor coroide
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
 
De menţionat faptul că în procesul dezvoltării ontogenetice a omului sunt perioade de vârstă în 
care numărul fi brelor nervoase de pe pereţii arterelor coroide, din reţeaua microcirculatorie şi stratul 
tisular al plexurilor coroide din ventriculele creierului cresc cu diferenţe valorice semnifi cative, iar în 
alte perioade diferenţa este neînsemnată. 
Valoarea maximă numerică a fi brelor nervoase din plexurile coroide cerebrale se înregistrează  
la vârsta  maturităţii şi se menţine, practic, la acelaşi nivel până la vârsta de 60 – 65 de ani, după care 
se atestă o micşorare importantă a acestor valori.
Concluzii
Rezultatele analizei valorilor morfometrice ale fi brelor nervoase din plexurile coroide ale ventri-
culelor creierului uman diferă pe parcursul dezvoltării ontogenetice de la o perioadă de vârstă la alta 
atât în unul şi acelaşi plex coroid, cât şi între plexurile coroide din diferite ventricule. Aceste variaţii 
sunt în concordanţă directă cu dezvoltarea morfologică şi funcţională a creierului, a vascularizaţiei 
creierului şi a plexurilor coroide, inclusiv ale reţelei microcirculatorii şi stratului tisular al plexurilor 
coroide. 
Bibliografi e selectivă
Aso M., Kurachi M., Suzuki M. et al., 
1. 
Asymenentry of the ventricle and age at the onset of schizop-
hrenia. European Archives of Psychiatry & Clinical Neurosciensce. 245, (3), 142-4, 1995.
Ando K
2. 
.,  Innervation of two peptidergic (substance P and calcitonin gene-related peptide) nerves 
in the cerebral arteries and choroid plexus of the Japanese Newt (Triturus pyrrhogaster). Vet Med Sci, 1997 
Nov.59(11), 971-6.
Berrardi A., Haxby J., De Carli C. et al
3. 
., Face and word memory differences are related to patterus of 
right and left lateral ventricle size in healthy aging. Journal of Gerontology. Series B. Psychological Sciences 
& Social Sciences, 52, (1), 1997.P54-61.  
Edvinson L., Jansen J., Uddman R. et al
4. 
., Innervations of the human cerebral circulation. Journal of 
The Autonomic Nervous Sistem., 49. Suppl., 591-6, 1994, Sept. 
5. Toda N., Ayajiki K., OkamuraT.,  Inhibition of nitroxidergic nerve function by neurogenic acetylcho-
line in monkey cerebral arteries. Jurnal of Physiology 498 (Pt2), 453-61, 1997, Jan.15.
6.  Добровольский Г.Ф.,  Изучение срединных структур мозга и системы ликворообразования в 
условиях патологии ЦНС. Архив патологии 58(3): 30-3, 1996.
7.  Куприянов В.В., Жица В.Т.,  Нервный аппарат кровеносных сосудов головного мозга. Кишинев, 
«Штиинца», 1975, 247с.

218
8.  Мотавкин  П.А.,  Ломакин  А.В.,  Черток  В.И.,  Капилляры  головного  мозга.  ДВНЦ  АН  СССР, 
Владивосток,1983, 140 с.
9.  Науменко В.Г., Митяева Н.А.,  Изменения в легких и сосудистых сплетений головного мозга при 
хронической алкогольной интоксикации. Суд.мед. экспертиза, № 4, т. 27, 1984, с. 33-36.
10. Польский В.И., Шарипов Ф.Х.,  Морфологические изменения сосудистых сплетений мозга при 
гипертонической болезни и атеросклерозе. Здравоохр. Таджикистана,  №1, 1975, с.10-15.
Rezumat
Valorile numerice ale fi brelor nervoase din plexurile coroide ale encefalului uman pe parcursul dezvoltă-
rii ontogenetice variază între ele la diferite etape de dezvoltare. Aceste variaţii sunt în concordanţă directă cu 
dezvoltarea morfologică şi funcţională a creierului, plexurilor coroide şi a reţelei vasculare.
Summary
The digital values of the nervous fi bres from the choroids plexes of the human brain vary between 
them at different stages during ontogenetic development. These variations are in direct concordance with 
morphological and functional development of the brain, choroids plexes and of vascular network.

219
ASPECTE DE DEZVOLTARE A  SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN 
REPUBLICA MOLDOVA
Constantin Eţco
1 
dr. h. în medicină, prof. univ., Mihai Ciocanu
2
,
 
dr. în medicină, conf. 
univ., Mircea Buga
3
USMF Nicolae Testemiţanu
1
Centrul Naţional de Management în 
Sănătate
2
, Ministerul Sănătăţii al RM
3
După obţinerea independenţei, în 1991, Republica Moldova a trecut printr- o perioadă de tranzi-
ţie turbulentă, determinată de o criză economică şi socială acută. Trecerea la relaţii economice libere, 
de piaţă a infl uenţat negativ asupra dezvoltării Sistemului de Sănătate, reducându-se esenţial numărul 
de instituţii medicale, de paturi de spital, asigurarea cu cadre medicale, înrăutăţindu-se indicatorii 
demografi ci, nivelul de sănătate a populaţiei etc.
Dezvoltarea sistemului de sănătate este o parte componentă a politicii social economice a statu-
lui,  expuse în Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005- 2009 „Modernizarea ţării – bunăs-
tarea poporului”, în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), în Programul 
Naţional „Satul Moldovenesc”, în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, în 
Politica Naţională de Sănătate şi în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.
În anii  ‘90 ai secolului trecut, Republica Moldova dispunea de una dintre cele mai puternice 
reţele de instituţii medicale din regiune (tab.1).  Numărul de spitale (inclusiv departamentale) era de 
6,42±0,4 la 100 mii locuitori, în comparaţie cu media din UE de 3,27±0,3 şi din Europa Centrală şi 
de Est de 2,18±0,2 (P<0.01).
Tabelul 1 
 Numărul de spitale (la 100000 de locuitori) şi numărul de paturi 
(la 10000) în Republica Moldova şi în ţările membre ale UE, aa. 1998-2006
Nr. 
Indicatori 
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 
1. Numărul de spitale 
subordonate 
Ministerului Sănătăţii 
al RM 
245 90 65 65 65 65 65 65 65 65 
2 .  Numărul de spitale la 
100000 de locuitori în 
RM, inclusiv spitale 
departamentale 
6,42 3,50 3,09 2,59 2,60 3,07
 
3,27
 
3,23 3,10  3,2 
3. Numărul de paturi de 
spital
38169 25925 23487 22850 22194 21813 20752 20457 20265 20287 
4. Număr de paturi la  
10000 locuitori în 
RM 
104,6 71,1 64,6 63,0 61,3 60,5 57,6 57,0 56,6 56,8 
5. Numărul de spitale la 
1000000  locuitori în 
ţările UE 
3,27 3,25 3,24 3,32 3,19 3,09
 
3,06
 
3,04  nd  nd 
6. Număr de paturi la  
10000 locuitori în 
ţările UE 
65,9 64,3 63,2 62,2 61,3 59,7 58,7
 
58,5  nd  nd 
 Numărul de paturi de spital la 10 mii de locuitori era de 1,6 ori mai mare decât media din ţările 
UE (respectiv 104,6 şi 65,9 paturi la 10 mii locuitori). Fiecare teritoriu administrativ avea un spital 
raional, 2-5 spitale în localităţile rurale şi mai multe instituţii medicale de ambulator. Spitalele erau 
create conform unui model arhitectoral fragmentat, multe servicii, de obicei, afl ându-se, în diferite 
INTEGRARE  ÎN  PROGRAMUL  UNIUNII  EUROPENE

220
clădiri. Aceasta a determinat sporirea considerabilă a cheltuielilor de întreţinere a imobililor, mai ales 
pentru energia termică şi electricitate. Totodată, numărul de instituţii medicale de ambulator la 100 
mii locuitori (inclusiv din asistenţa medicală primară) în Republica Moldova în comparaţie cu ţările 
membre ale UE era mai mic (tab.2) şi nu acoperea cu servicii medicale de bază întreaga populaţie. De 
menţionat faptul că acest număr de instituţii medicale de ambulator a fost obţinut datorită implemen-
tării, începând cu anul 1983, a planului strategic de dezvoltare a reţelei de instituţii de asistenţă medi-
cală primară pentru localităţile rurale, elaborat de către remarcabilul savant şi organizator, profesorul 
Nicolae Testemiţanu, sub supravegherea căruia au fost construite circa 250 de instituţii de tip nou.
Tabelul 2 
Numărul de instituţii medicale de ambulator în Republica Moldova 
                     şi în ţările membre ale UE la 100000 de locuitori, anii 1998-2006
Nr. 
Indicatori 
1998 1999 2000  2001  2002 2003 2004 2005 2006 2007 
1.  Numarul de Centre ale 
Medicilor de familie
36 48 48  48  48 48 48 49 49 49 
2. Numărul de Centre de 
Sănătate 
367 376 381  369  368 392 397 392 393 397 
3. Numărul de Ofi cii ale 
medicilor de familie 
358 360 441  529  542 535 554 551 556 560 
4. Instituţii medicale de 
ambulator în RM la 
100000 de locuitori 
14,5 14,2 13,4  12,8  13,3 16,0 17,7 18,2 18,6 19,0 
5. Instituţii medicale de 
ambulator în ţările 
membre ale UE la 
100000 de locuitori 
23,9 23,5 25,3  25,2  25,5 25,5 26,3 26,4  nd  nd 
Guvernul a întreprins măsuri susţinute în vederea optimizării infrastructurii şi optimizării 
cheltuielilor în sistemul de sănătate. În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din 
17.07.1997 „Cu privire  la aprobarea concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din Repu-
blica Moldova în condiţiile economiei noi pentru anii 1997-2003” pe parcursul anilor 1988-1999  au 
fost reprofi late 195 de spitale rurale, care în trecut aveau o capacitate de 40-80 de paturi de spital şi 
erau inefi ciente din punct de vedere economic şi medical. Numărul de spitale s-a micşorat de la 245 
în anul 1998 până la 65 în anul 2000. Concomitent, s-a micşorat şi numărul de paturi de spital, de la 
38169 în anul 1998 până  la 21813 în anul 2003. Începând cu anul 2000, indicele asigurării populaţiei 
Republicii Moldova cu paturi de spital s-a egalat cu media din ţările UE. Micşorarea numărului de 
paturi, alături de integrarea serviciilor medicale (spitalizări planifi cate cu examinări ale pacienţilor în 
condiţii extraspitaliceşti), aplicarea la scară largă a tehnologiilor avansate de tratament (implemen-
tarea standardelor medico-economice de tratament) au condiţionat o îmbunătăţire semnifi cativă a 
indicatorilor de activitate în spitale (tab. 3.). 
Tabelul 3
Yüklə 5,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə