Concluzii
1. Factorii de risc major în sensul declanşării/menţinerii depresiei, depistaţi la persoanele cu ni-
vel crescut de anxietate, au fost: vârsta între 30-40 de ani, studiile superioare sau medii de specialitate,
solitudinea, deţinerea posturilor cu nivel crescut de responsabilitate sau şomajul, incapacitatea de a se
adapta la stres, istoricul familial de depresie, statutul socioeconomic nefavorabil, iar dintre factorii in-
dividual-psihologici subiectivi, pacienţii cel mai frecvent au menţionat senzaţia de nelinişte internă.
2. Depresia la persoanele anxioase manifestă particularităţi clinice şi de evoluţie specifi ce în
funcţie de tipul şi nivelul anxietăţii.
3. Calitatea vieţii pacienţilor este semnifi cativ mai redusă şi se ameliorează considerabil mai
difi cil, în special sub aspectul sănătăţii mintale, la persoanele depresive cu nivel crescut de anxietate,
predominant trăsătură.
4. Simptomele somatovegetative sub aspectul sipmpaticotoniei şi tulburările hipnice sunt feno-
mene caracteristice tuturor pacienţilor depresivi, manifestând particularităţi specifi ce, în funcţie de
tipul şi intensitatea anxietăţii.
5. Tulburările depresive la persoanele anxioase necesită tratament complex (psihofarmacologic
şi psihoterapeutic) şi de durată.
Bibliografi e selectivă
1. Revenco M., Railean S., Coşciug I., Conceptul clinic şi aspectul terapeutic contemporan al depresii-
lor. Anale ştiinţifi ce consacrate zilelor USMF „Nicolae Testemiţanu”, 17-18 octombrie, 2001; 3: 324-328.
2. Gheorghe M. D., Depresia - condiţie psihiatrică mereu actuală. Rev. de Medicină Militară, 1997, 2:
199-207.
3. Grecu Gh., Gabos Grecu I., Grecu Gabos Marieta, Depresia. Ed. „Ardealul”, Tg. Mureş, 2000,
p.133-197.
4. World Health Report, 2001, WHO, Geneva, 2001, 178 p.
5. Вeтроградова О. П., Депрессия как общемедицинская проблеммa/ Ж. медицина для всех, 1997,
2, 2-9.
6. Смулевич А. Б., Депрессии при психических и соматических заболеваниях, М., 2003; 430 с.
7. Okasha A., Depression. AMEA Regional Neuroscience Conference Cairo, 2001, p. 167–252.
8. Корнетов Н. А., Депрессивные расстройства. Систематика, диагностика, семиотика, тера-
пия. Томск, Сибирский издательский дом, 2001, 254 c.
214
9. Van Praag H. M., Depression, anxiety, aggression: attempts to unravel the Gordian knot. Medicogra-
phia, vol. 20, no. 2, 1998, p. 107-114.
10. Akiskal H.S., From Dysthymia to the Bipolar Spectrum: Bridging Practica and Research. XII Con-
gress of Psychiatry. Abstracts, vol. 1, 2, 2002, p. 73 – 81.
11. Rendon M. et al., APA Annal. Meeting, № 4, 1994, p. 21–31.
12. Мосолов С.Н., Костюкова Е.Г., Актуальные вопросы фармакотерапии депрессий. Новые
достижения в терапии психических заболеваний, М., 2002, 211–31.
Rezumat
Au fost investigate 124 de femei cu depresie nonpsihotică cu vârsta între 18-45 de ani. La 95 dintre paci-
enţi (grup de studiu), depresia se asocia cu un nivel crescut de anxietate trăsătură sau/şi stare. Lotul de control
l-au constituit 29 de bolnavi la care nivelul de anxietate nu depăşea limita fi ziologică. Utilizând un chestionar
elaborat special şi calculând coefi cienţii de corelare, a fost studiat impactul diferitor factori de risc semnifi ca-
tivi în sensul declanşării depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate.
Au fost evaluaţi coefi cienţii efi cacităţii tratamentului cu antidepresive triciclice şi inhibitori selectivi ai
recaptării de serotonină la această categorie de pacienţi. Au fost evidenţiate particularităţile clinico-evolutive
ale depresiei în funcţie de tipul anxietăţii: la pacienţii cu nivel crescut de anxietate trăsătura depresia evolua
lent, severitatea ei corela direct cu intensitatea anxietăţii, în tabloul clinic predominau simptomele afective fără
fl uctuaţii nictemerale evidente, manifestând tendinţe de recurenţă şi cronicizare. Depresia asociată cu anxietate
situativă debuta acut, simptomele afective se interferau frecvent cu tulburări vegetative, în tabloul clinic erau
prezente ideaţia autolitică şi agitaţia psihomotorie. Evoluţia depresiei corela direct cu evoluţia situaţiei streso-
gene; când depresia evolua pe fundal de anxietate, stare şi trăsătură manifestate în egală măsură, debutul a fost
brusc, cauzat adeseori de situaţii stresogene nesemnifi cative, tabloul clinic a fost polimorf, episoadele depre-
sive fi ind severe cu tendinţe de recurenţă. Tulburările vegetative, mai frecvent sub aspect de simpaticotonie şi
dissomniile, au fost simptome comune tuturor pacienţilor investigaţi.
Tratamentul depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate trebuie să fi e complex (psihoterapeutic
şi farmacoterapeutic) şi de durată, cu utilizarea obligatorie a remediilor antidepresive cu efect anxiolitic.
Summary
There were investigated 124 of women from 18 to 45 years, suffering from a non-psychotic depression.
For 95 patients (basic group), the depression has been accompanied with an increased level of the personal
and/or reactive anxiety. 29 patients, with the anxiety level within the physiologically acceptable limits,
formed a control group. By applying the specially elaborated questionnaire and by establishing the correlation
coeffi cients, the factors contributing to the development of depression at the persons with an increased level
of anxiety have been studied.
The coeffi cients of tricycles antidepressants and selective serotonin recapture inhibitors effi ciency, for
this category of patients, have been studied. The particularities of the depression clinics and course, depending
on the type of anxiety, were established: for the persons with an increased level of the personal anxiety, the
depression was developing gradually, its severity was correlating in a positive way with the anxiety level, in
the clinical picture, the affective symptomatology without any wide daily oscillations was prevailing, having
tendencies to a chronic course and incomplete remissions; the depression against the background of a reactive
anxiety was characterizing with an acute beginning, in the clinical picture, somatic-vegetative and affective
symptoms were observed, the suicidal thoughts, the psychomotor agitation was present; its evolution was
depending on the stressogenic situation dynamics, while the personal and reactive anxiety was declaring
itself to the same extent, the depressions were evolving acutely, even after non-considerable stresses, the
clinic polymorphism, the grave depressive episodes with a tendency to the recidivism were prevailing. The
vegetative dysfunctions, more often in the form of the sympathicotonia and sleep disturbance were present at
the most examined patients.
The treatment of the depression, for anxious persons, must be complex (psychotherapeutic and
pharmacologic) and log-term, and must include obligatory the antidepressants with an anti-anxiety effect.
215
MORFOMETRIA APARATULUI NERVOS DIN PLEXURILE COROIDE ALE
VENTRICULELOR ENCEFALULUI
Alexei Darii, dr. în medicină, conf.univ., USMF „Nicolae Testemiţanu”
Una din problemele fundamentale ale ştiinţelor medicale este cea a structurii, fi ziologiei
şi patologiei circulaţiei sangvine a creierului. În ultimul timp ea capătă o actualitate mai mare,
dat fi ind faptul că dereglările vasculare şi hemodinamice cerebrale devin tot mai frecvente, mai
grave şi cu un grad înalt de letalitate, care, după datele OIS, se afl ă pe locul trei după maladiile
cardiovasculare şi oncologice.
Sunt studiate detaliat fi ziologia circuitului sangvin cerebral şi starea aparatului nervos al
vaselor sangvine la om şi animale [6;7;8;4;2;5] ş. a. Însă o atenţie mică este acordată studierii
structurii, fi ziologiei şi inervaţiei plexurilor coroide ale ventriculelor creierului uman, derivate
ale pia mater, care, după aspectele anatomic, funcţional şi topografi c, reprezintă un sistem deo-
sebit de organe, situat la limita a două medii din organism, cu un rol principal în producerea şi
menţinerea constantă a calităţii şi cantităţii licvorului.
Dereglarea structurii, funcţiei şi inervaţiei acestui sistem poate provoca diferite dereglări şi
maladii ale SNC, care în consecinţă infl uenţează atât confortul neurologic şi psihic al persoanei
afectate, cât şi nivelul ei de adaptare socială [10; 9; 1;3].
Toate aceste considerente au provocat interesul de a studia dezvoltarea, structura şi inerva-
ţia plexurilor coroide din ventriculele creierului uman la unele etape ale ontogenezei.
Materiale şi metode. Materialul (plexurile coroide) a fost colectat de la embrioni şi feţi,
copii şi maturi în primele 12 ore după deces. S-au colectat preparate din toate grupele de vârstă
până la 86 de ani şi prelucrat prin metoda de impregnare cu săruri de argint, după E. Rassckazova
şi V. Kuprianov
Analizei au fost supuse datele morfometrice referitoare la numărul de fi bre nervoase longi-
tudinale şi transversale de pe pereţii arterelor coroide principale ale plexurilor coroide din ven-
triculele laterale (a. anterioară şi posterioară), ventriculul trei (a. medie) şi patru (a. posterioară),
numărul fi brelor nervoase ale reţelei microcirculatorii şi ale stratului tisular al plexurilor coroide
din ventriculele creierului uman. Materialul colectat a fost repartizat în 12 perioade de vârstă a
ontogenezei.
Metodele de evaluare statistică a rezultatelor explorative. Datele investigaţilor au fost
prelucrate computerizat prin metodele de analiză variaţională, descriptivă şi dispersională. Pen-
tru estimarea diferenţelor semnifi cative în mediile a două grupe s-a utilizat criteriul Student.
Pentru estimarea variaţiei unei variabile (unui parametru numeric) sub infl uenţa unei variabile
de grupare s-a folosit procedura de analiză dispersională – Anova. Ca criteriu de testare a ve-
ridicităţii deosebirii între medii s-a utilizat criteriul F. Efi cacitatea modelului s-a stabilit prin
coefi cientul de determinare D. Cu cât acest coefi cient este mai aproape de 1 cu atât modelul este
mai adecvat.
Rezultate. Astfel, conform rezultatelor obţinute ( diagrama 1), valorile medii aritmetice ale
fi brelor nervoase longitudinale prevalează la arterele plexurilor coroide laterale în toate perioa-
dele de vârstă în raport cu numărul de fi bre nervoase longitudinale ale arterelor principale ale
plexurilor coroide din ventriculele trei şi patru.
Fibrele nervoase longitudinale de pe pereţii arterelor principale ale plexului coroid din ven-
triculul trei în primele perioade de vârstă prevalează asupra fi brelor nervoase longitudinale de pe
arterele principale din ventriculul patru.
216
Diagrama 1
Numărul de fibre nervoase longitudinale de pe arterele
coroide principale ale plexurilor din ventriculele creierului
0
5
10
15
20
25
30
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
Loc 1 – plexul coroid din ventriculul lateral; loc 3 – plexul coroid din ventriculul trei;
loc 4 – plexul coroid în ventriculul patru
Valorile numerice medii ale fi brelor nervoase transversale ale arterelor coroide principale ale
plexurilor coroide din ventriculele creierului uman sunt mai mici ca cele ale fi brelor nervoase longi-
tudinale. În aspect ontogenetic, de asemenea, la diferite etape de vârstă prevalează unele sau altele
valori ale arterelor principale coroide din plexurile creierului. Semnifi cativ este faptul că în perioada
copilăriei aceste valori la un moment anumit devin egale, apoi cresc brusc cu diferite variaţii numeri-
ce şi variante de prevalări ( diagrama 2).
Diagrama
2
Numărul de fibre nervoase transversale de pe arterele
coroide principale
0
5
10
15
20
25
30
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
Un număr şi mai mic de fi bre nervoase prezintă reţeaua microcirculatorie a plexurilor coroide
din ventriculele creierului. Aici se observă o creştere lentă a valorilor cantitative ale nervilor pe par-
cursul ontogenezei ( diagrama 3).
Diagrama
3
Num rul de fibre nervoase din re eaua
microcirculatorie a plexurilor coroide
0
5
10
15
20
25
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
217
Cel mai mic număr de fi bre nervoase îl conţine stratul tisular al plexurilor coroide. Aici devierile
numerice ale fi brelor nervoase la diferite perioade de vârstă sunt mai pronunţate ca în reţeaua micro-
circulatorie ( diagrama 4).
Diagrama 4
Numărul de fibre nervoase în substratul tisular al
plexelor coroide
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
et1
et2
et3
et4
et5
et6
et7
et8
et9
et10
et11
et12
loc1
loc3
loc4
De menţionat faptul că în procesul dezvoltării ontogenetice a omului sunt perioade de vârstă în
care numărul fi brelor nervoase de pe pereţii arterelor coroide, din reţeaua microcirculatorie şi stratul
tisular al plexurilor coroide din ventriculele creierului cresc cu diferenţe valorice semnifi cative, iar în
alte perioade diferenţa este neînsemnată.
Valoarea maximă numerică a fi brelor nervoase din plexurile coroide cerebrale se înregistrează
la vârsta maturităţii şi se menţine, practic, la acelaşi nivel până la vârsta de 60 – 65 de ani, după care
se atestă o micşorare importantă a acestor valori.
Concluzii
Rezultatele analizei valorilor morfometrice ale fi brelor nervoase din plexurile coroide ale ventri-
culelor creierului uman diferă pe parcursul dezvoltării ontogenetice de la o perioadă de vârstă la alta
atât în unul şi acelaşi plex coroid, cât şi între plexurile coroide din diferite ventricule. Aceste variaţii
sunt în concordanţă directă cu dezvoltarea morfologică şi funcţională a creierului, a vascularizaţiei
creierului şi a plexurilor coroide, inclusiv ale reţelei microcirculatorii şi stratului tisular al plexurilor
coroide.
Bibliografi e selectivă
Aso M., Kurachi M., Suzuki M. et al.,
1.
Asymenentry of the ventricle and age at the onset of schizop-
hrenia. European Archives of Psychiatry & Clinical Neurosciensce. 245, (3), 142-4, 1995.
Ando K
2.
., Innervation of two peptidergic (substance P and calcitonin gene-related peptide) nerves
in the cerebral arteries and choroid plexus of the Japanese Newt (Triturus pyrrhogaster). Vet Med Sci, 1997
Nov.59(11), 971-6.
Berrardi A., Haxby J., De Carli C. et al
3.
., Face and word memory differences are related to patterus of
right and left lateral ventricle size in healthy aging. Journal of Gerontology. Series B. Psychological Sciences
& Social Sciences, 52, (1), 1997.P54-61.
Edvinson L., Jansen J., Uddman R. et al
4.
., Innervations of the human cerebral circulation. Journal of
The Autonomic Nervous Sistem., 49. Suppl., 591-6, 1994, Sept.
5. Toda N., Ayajiki K., OkamuraT ., Inhibition of nitroxidergic nerve function by neurogenic acetylcho-
line in monkey cerebral arteries. Jurnal of Physiology 498 (Pt2), 453-61, 1997, Jan.15.
6. Добровольский Г.Ф., Изучение срединных структур мозга и системы ликворообразования в
условиях патологии ЦНС. Архив патологии 58(3): 30-3, 1996.
7. Куприянов В.В., Жица В.Т., Нервный аппарат кровеносных сосудов головного мозга. Кишинев,
«Штиинца», 1975, 247с.
218
8. Мотавкин П.А., Ломакин А.В., Черток В.И., Капилляры головного мозга. ДВНЦ АН СССР,
Владивосток,1983, 140 с.
9. Науменко В.Г., Митяева Н.А ., Изменения в легких и сосудистых сплетений головного мозга при
хронической алкогольной интоксикации. Суд.мед. экспертиза, № 4, т. 27, 1984, с. 33-36.
10. Польский В.И., Шарипов Ф.Х ., Морфологические изменения сосудистых сплетений мозга при
гипертонической болезни и атеросклерозе. Здравоохр. Таджикистана, №1, 1975, с.10-15.
Rezumat
Valorile numerice ale fi brelor nervoase din plexurile coroide ale encefalului uman pe parcursul dezvoltă-
rii ontogenetice variază între ele la diferite etape de dezvoltare. Aceste variaţii sunt în concordanţă directă cu
dezvoltarea morfologică şi funcţională a creierului, plexurilor coroide şi a reţelei vasculare.
Summary
The digital values of the nervous fi bres from the choroids plexes of the human brain vary between
them at different stages during ontogenetic development. These variations are in direct concordance with
morphological and functional development of the brain, choroids plexes and of vascular network.
219
ASPECTE DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
Constantin Eţco
1
dr. h. în medicină, prof. univ., Mihai Ciocanu
2
,
dr. în medicină, conf.
univ., Mircea Buga
3
, USMF Nicolae Testemiţanu
1
, Centrul Naţional de Management în
Sănătate
2
, Ministerul Sănătăţii al RM
3
După obţinerea independenţei, în 1991, Republica Moldova a trecut printr- o perioadă de tranzi-
ţie turbulentă, determinată de o criză economică şi socială acută. Trecerea la relaţii economice libere,
de piaţă a infl uenţat negativ asupra dezvoltării Sistemului de Sănătate, reducându-se esenţial numărul
de instituţii medicale, de paturi de spital, asigurarea cu cadre medicale, înrăutăţindu-se indicatorii
demografi ci, nivelul de sănătate a populaţiei etc.
Dezvoltarea sistemului de sănătate este o parte componentă a politicii social economice a statu-
lui, expuse în Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005- 2009 „Modernizarea ţării – bunăs-
tarea poporului”, în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), în Programul
Naţional „Satul Moldovenesc”, în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, în
Politica Naţională de Sănătate şi în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.
În anii ‘90 ai secolului trecut, Republica Moldova dispunea de una dintre cele mai puternice
reţele de instituţii medicale din regiune (tab.1). Numărul de spitale (inclusiv departamentale) era de
6,42±0,4 la 100 mii locuitori, în comparaţie cu media din UE de 3,27±0,3 şi din Europa Centrală şi
de Est de 2,18±0,2 (P<0.01).
Tabelul 1
Numărul de spitale (la 100000 de locuitori) şi numărul de paturi
(la 10000) în Republica Moldova şi în ţările membre ale UE, aa. 1998-2006
Nr.
Indicatori
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1. Numărul de spitale
subordonate
Ministerului Sănătăţii
al RM
245 90 65 65 65 65 65 65 65 65
2 . Numărul de spitale la
100000 de locuitori în
RM, inclusiv spitale
departamentale
6,42 3,50 3,09 2,59 2,60 3,07
3,27
3,23 3,10 3,2
3. Numărul de paturi de
spital
38169 25925 23487 22850 22194 21813 20752 20457 20265 20287
4. Număr de paturi la
10000 locuitori în
RM
104,6 71,1 64,6 63,0 61,3 60,5 57,6 57,0 56,6 56,8
5. Numărul de spitale la
1000000 locuitori în
ţările UE
3,27 3,25 3,24 3,32 3,19 3,09
3,06
3,04 nd nd
6. Număr de paturi la
10000 locuitori în
ţările UE
65,9 64,3 63,2 62,2 61,3 59,7 58,7
58,5 nd nd
Numărul de paturi de spital la 10 mii de locuitori era de 1,6 ori mai mare decât media din ţările
UE (respectiv 104,6 şi 65,9 paturi la 10 mii locuitori). Fiecare teritoriu administrativ avea un spital
raional, 2-5 spitale în localităţile rurale şi mai multe instituţii medicale de ambulator. Spitalele erau
create conform unui model arhitectoral fragmentat, multe servicii, de obicei, afl ându-se, în diferite
INTEGRARE ÎN PROGRAMUL UNIUNII EUROPENE
220
clădiri. Aceasta a determinat sporirea considerabilă a cheltuielilor de întreţinere a imobililor, mai ales
pentru energia termică şi electricitate. Totodată, numărul de instituţii medicale de ambulator la 100
mii locuitori (inclusiv din asistenţa medicală primară) în Republica Moldova în comparaţie cu ţările
membre ale UE era mai mic (tab.2) şi nu acoperea cu servicii medicale de bază întreaga populaţie. De
menţionat faptul că acest număr de instituţii medicale de ambulator a fost obţinut datorită implemen-
tării, începând cu anul 1983, a planului strategic de dezvoltare a reţelei de instituţii de asistenţă medi-
cală primară pentru localităţile rurale, elaborat de către remarcabilul savant şi organizator, profesorul
Nicolae Testemiţanu, sub supravegherea căruia au fost construite circa 250 de instituţii de tip nou.
Tabelul 2
Numărul de instituţii medicale de ambulator în Republica Moldova
şi în ţările membre ale UE la 100000 de locuitori, anii 1998-2006
Nr.
Indicatori
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1. Numarul de Centre ale
Medicilor de familie
36 48 48 48 48 48 48 49 49 49
2. Numărul de Centre de
Sănătate
367 376 381 369 368 392 397 392 393 397
3. Numărul de Ofi cii ale
medicilor de familie
358 360 441 529 542 535 554 551 556 560
4. Instituţii medicale de
ambulator în RM la
100000 de locuitori
14,5 14,2 13,4 12,8 13,3 16,0 17,7 18,2 18,6 19,0
5. Instituţii medicale de
ambulator în ţările
membre ale UE la
100000 de locuitori
23,9 23,5 25,3 25,2 25,5 25,5 26,3 26,4 nd nd
Guvernul a întreprins măsuri susţinute în vederea optimizării infrastructurii şi optimizării
cheltuielilor în sistemul de sănătate. În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din
17.07.1997 „Cu privire la aprobarea concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din Repu-
blica Moldova în condiţiile economiei noi pentru anii 1997-2003” pe parcursul anilor 1988-1999 au
fost reprofi late 195 de spitale rurale, care în trecut aveau o capacitate de 40-80 de paturi de spital şi
erau inefi ciente din punct de vedere economic şi medical. Numărul de spitale s-a micşorat de la 245
în anul 1998 până la 65 în anul 2000. Concomitent, s-a micşorat şi numărul de paturi de spital, de la
38169 în anul 1998 până la 21813 în anul 2003. Începând cu anul 2000, indicele asigurării populaţiei
Republicii Moldova cu paturi de spital s-a egalat cu media din ţările UE. Micşorarea numărului de
paturi, alături de integrarea serviciilor medicale (spitalizări planifi cate cu examinări ale pacienţilor în
condiţii extraspitaliceşti), aplicarea la scară largă a tehnologiilor avansate de tratament (implemen-
tarea standardelor medico-economice de tratament) au condiţionat o îmbunătăţire semnifi cativă a
indicatorilor de activitate în spitale (tab. 3.).
Tabelul 3
Dostları ilə paylaş: |