Neurologie, neurochirurgie dereglări vasculare medulare ischemice în leptopahimeningită fibrozantă D. Gherman, E. Gavriliuc Catedra de Neurologie, usmf „N. Testemiţanu”

ALODINIA ŞI ALTE TULBURĂRI DE SENSIBILITATE LA PACIENŢII CU MIGRENĂ CRONICĂ

Diana Concescu, Ludmila Sidorenko, Andrei Ganenco

( Conducător ştiinţific prof . I . Moldovanu )

Catedra Neurologie USMF “ Nicolae Testemiţanu “
Summary

Allodynia and other sensibility disturbances in the chronic migraine patients

Cutaneous allodynia (CA) is a neuropathic pain, which appear in the application of some nondolor stimuli on normal skin. The patients with CA can feel this low potential, as a severe pain or challenged contact one or usual compression, fever (cool, warm), or water contact. The patient can’t wear cap, glasses and hair accessories. It is difficult to comb, to brush, to wash and to walk. The study purpose consists of the cutaneous allodynia association research in the chronic migraine patients.

Rezumat

Alodinia cutanată (AC) este o durere neuropatică, care apare în urma aplicării unor stimuli nondolori asupra pielii normale. Pacienţii cu AC pot simţi acest potenţial scăzut, ca o durere arzătoare, sau ca o durere provocată de atingeri sau compresii obişnuite, temperatură (rece, cald), sau atingerea cu apă. Pacienţii nu pot purta ochelari, căciulă, moaţe în păr, să se pieptene, să-şi cureţe dinţii, să primească duş, sau să se plimbe afară (rece, cald).

Scopul studiului constă în cercetarea asocierii allodiniei cutanate la pacienţii cu migrenă cronică.
Introducere

Actualitatea şi gradul de studiere a temei investigate

Durerea de cap (cefaleea sau cefalalgia) este una din cele mai frecvente plîngeri prezentate medicului de către pacienţi. Circa 85% din numărul populaţiei Europei şi 90% din cel al SUA suferă periodic de cefalee. În marea majoritate a cazurilor cefaleele sunt primare, adică fără modificări organice şi doar în 8-10% cauza durerilor de cap este o maladie severă a creierului (tumoare, traumatism cranio-cerebral, ictus cerebral, neuroinfecţii etc).[5]

Migrena este o patologie neurologică cu manifestări, care provoacă dizabilitate, simptomele şi reflectarea ei sunt individuale, care se deosebesc nu numai de la un pacient la altul, dar şi pentru un pacient se prezintă diferit.

Studiile epidemiologice au documentat prevalenţa înaltă şi impactul social şi personal important. Migrena este o patologie răspîndită, din cauza ei suferă 12-15% din populaţie, ¼ din populaţie a suferit în timpul vieţii măcar o dată de migrenă. [7]

Migrena este o maladie cu manifestări paroxistice de cefalee cu o durată de la 4 la 72 ore, deseori unilaterală la debut, cu caracter pulsatil, de intensitate moderată sau severă, care alterează frecvent activitatea cotidiană şi se amplifică la efort fizic. Printre cele bine cunoscute simptome ale migrenei, durerea unilaterală, foto-, fono-, osmofobia şi dereglarea funcţiei autonome, cognitive, senzoriale şi motorii. Mai puţin evidentă şi nu întotdeauna precisă este alodinia cutanată (AC), simptom rar descris, simptom neurologic.

Alodinia cutanată (AC) este o reacţie excesivă dureroasă la stimuli nedureroşi la contact direct (tactil sau termic) sau indirect (lumină, sunet), durere care apare în urma aplicării unor stimuli nondolori asupra pielii normale. [1] Pacienţii cu AC pot simţi acest simptom potenţial scăzut, ca o durere arzătoare, sau ca o durere provocată de atingeri sau compresii obişnuite, temperatură (rece sau cald), sau atingerea cu apă. Pacienţii din această cauză nu pot purta ochelari, căciulă, moaţe în păr, să se pieptene, să-şi cureţe dinţii, să primească duş, sau să se plimbe afară (rece, cald).

AC se întălneşte mai des la persoanele în vîrstă cu migrenă (34-42 ani), care au avut prima criză migrenoasă la 19 ani. [2]

La momentul dat alodinia la pacienţii cu migrenă cronică prezintă un interes mare. În pofida faptului, că pînă în momentul de faţă unele aspecte ale AC la pacienţii cu migrenă cronică rămîn încă necunoscute, acest fenomen este perceput de întreaga comunitate a neurologilor ca o problemă importantă a medicinei contemporane.

Alodinia la pacienţii cu migrenă cronică este puţin cunoscută la momentul dat în medicina Republicii Moldova, ceea ce, luînd în consideraţie seriozitatea problemei şi impactul ei asupra sănătăţii şi dificultăţile diagnosticului ne indică necesitatea efectuării cercetărilor mai profunde în acest domeniu, în scopul elaborării unor metode noi, mai performante de diagnostic şi tratament al acestei maladii.

Scopul şi obiectivele studiului

Scopul studiului constă în cercetarea tulburărilor de sensibilitate la pacienţii cu migrenă cronică asociată cu alodinia cutanată.

În cursul cercetării, a fost folosit un chestionar original de diagnostic al alodiniei la pacienţii cu migrenă cronică (vezi anexa). Unul din scopurile studiului nostru a fost validarea acestui chestionar în calitate de instrument sensibil şi practic de diagnostic clinic al alodiniei la pacienţii cu migrenă cronică. Obiectivele studiului constau în:

1. 
   Constituirea, validarea chestionarului şi utilizarea lui pentru studierea alodiniei cutanate la pacienţii cu migrenă cronică.
   
2. 
   Depistarea şi analiza particularităţilor clinice ale alodiniei cutanate la pacienţii cu migrenă cronică.
   
3. 
   Examinarea complexă a sensibilităţii cefalice şi extracefalice cu diverşi stimuli.
   

Materiale şi metode de cercetare

Metode clinice aplicate pentru studierea pacienţilor cu migrenă cronică

Pentru a realiza scopul şi obiectivele studiului a fost elaborat un chestionar special a pacienţilor cu alodinie şi dereglări de sensibilitate pentru a facilita studiul statistic.

Toţi pacienţii au fost diagnosticaţi după anamneza detaliată şi investigaţiile neurologice bazate pe noile criterii de diagnostic, redate în Clasificarea Internaţională a Tulburărilor Cefalalgice, ediţia a II, 2004.

Chestinarul este compus din două componente: prima parte bazată pe întrebări care includ: datele de paşaport, aspecte social-demografice, evaluarea sindroamelor neuropatice pozitive şi negative prezentate de pacient, istoricul maladiei, statusul somatic, fenomene adiţionale pentru diagnosticul diferenţial, constelaţii comorbide, fenomenele alodiniei cefalice şi extracefalice la pacienţii cu migrenă cronică. A doua parte a chestionarului cuprinde rezultatele probei practice, care ţine de testarea alodiniei cu ajutorul unui set de instrumente speciale la pacienţii cu migrenă cronică.

Au fost studiate primele manifestari ale maladiei, vîrsta de debut, prima criză de migrenă instalată, durata acestora, relaţia cu un posibil factor declanşator, (expunerea la substanţe toxice, foamea, menstuaţia, alte nocivităţi ce ţin de consumul de alcool, fumat, mirosuri puternice, stres sau încetarea stresului, somn insuficient, somn profund sau exces de somn, oboseală, încordare psihică, lumini intense sau solare, schimbări meteorologice, lucrul fizic, mişcări ale capului, exerciţii fizice, sex, orgasm, unele alimente (ciocolată, caşcaval, fructe, ceai, cafea, ceriale), medicamente, comunicarea la telefon mobil.

Au fost studiate particularităţile de evoluţie ale maladiei la pacienţii cu migrenă cronică, fiind acordată o atenţie deosebită examinării sensibilităţii acestor pacienţi.

Pentru examinarea completă a sensibilităţii au fost utilizate următoarele tehnici:

1. 
   Examinarea punctelor emergente prin compresie digitală cu o forţă de aproximativ 4 kg.
   
2. 
   Examinarea sensibilităţii tactile şi la presiune cu monofilamentul Semmes Weinstein.
   
3. 
   Examinarea sensibilităţii la durere cu neurotips-ul (testul pin-prick).
   
4. 
   Examinarea sensibilităţii termice cu Tip-Therm-ul (cald, rece).
   
5. 
   Examinarea sensibilităţii vibratorii cu diapazonul neurologic calibrat Rydel Seiffer.
   

Toate aceste metode de examinare au fost folosite pentru studiul punctelor cefalice şi extracefalice. Pentru examinarea cefalică au fost folosite puncte utilizate în acupunctură (V4, S1, S2, S3) şi locurile de apariţie a ram. n. trigemen pe faţă (V1, V2, V3). Punctele cefalice pe scalp au fost testate asemănător punctelor cefalice pe faţă. Pentru examinarea extracefalică au fost folosite pentru studiu 11 puncte utilizate în fibromialgie, 5 puncte din anterior (T1-T5) şi 6 puncte din posterior (T6-T11).

Pacientul aprecia intensitatea senzaţiilor neplăcute şi durerii pe o scală de la 0-3 puncte: 0-absentă, 1-neplăcută, 2-durere, 3-durere severă. Toate aceste examinări au fost repetate de 2-3 ori, după un repaos de 15-20 minute fiecare.

Structura grupelor de pacienţi

Studiul a cuprins examinarea a 50 persoane, inclusiv pacienţi cu migrenă cronică cu alodinie cefalică şi extracefalică sau cu alte cuvinte alodinie generală (MC+AG), (lotul I-7 pacienţi), pacienţi cu migrenă cronică cu alodinie cefalică (MC+AC), (lotul II-17 pacienţi), pacienţi cu migrenă cronică fără alodinie (MC fără A), (lotul III-10 pacienţi) şi lotul martor (LM), (lotul IV-16 persoane).

Cercetarea a fost realizată la Catedra de Neurologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Pacienţii au fost examinaţi în incinta Institutului Neurologie şi Neurochirurgie, secţia de afecţiuni paroxistice şi cefalee, din Chişinău, Republica Moldova în perioada de timp martie-decembrie 2007 (34 de pacienţi şi 16 voluntari sănătoşi).

Toţi pacienţii care au fost supuşi studiului sunt de sex feminin, cu vîrste cuprinse între 16 şi 68 ani, vîrsta medie fiind 42,0 ani.

Primul (I) a inclus 7 pacienţi cu migrenă cronică şi alodinie cefalică şi extracefalică (generală). Au fost examinate 7 femei cu vîrste cuprinse între 34-68 ani, vîrsta medie 52,0 ani. Dintre aceşti 7 pacienţi cu migrenă cronică şi alodinie generală, 5 pacienţi au prezentat migrenă cronică cu alodinie generală anterior şi 5 pacienţi cu migrenă cronică cu alodinie generală anterior şi posterior.

Al II lot de studiu a fost compus din 17 pacienţi la care a fost determinată migrenă cronică cu alodinie cefalică. Au fost examinate 17 femei cu vîrste cuprinse între 22-46 ani, vîrsta medie fiind 40,58 ani.

Lotul III a fost compus din 10 pacienţi cu migrenă cronică fără alodinie. Acest lot a fost format din 10 femei cu vîrste cuprinse între 16-40 ani, vîrsta medie 28 ani.

Al IV lot a fost format din 16 voluntari sănătoşi, cu vîrste cuprinse între 16-68 ani, vîrsta medie fiind 42,0 ani, examinarea cărora a permis stabilirea valorilor normale pentru examenul sensibilităţii superficiale şi profunde şi alodiniei.

Rezultatele cercetării clinice

Validarea chestionarului a fost efectuată sub controlul conducătorului ştiinţific al acestei lucrări, profesorului universitar Ion Moldovanu, care a consultat pacienţii cu diagnostic de migrenă cronică cu sau fără alodinie cutanată stabilită cu ajutorul chestionarului nostru. Părerea specialistului a coincis cu rezultatele interogării pacienţilor cu ajutorul chestionarului în 33 din 34 de cazuri. Astfel, putem recomanda acest chestionar în calitate de instrument util în diagnosticul migrenei cronice asociat alodiniei cutanate.

Caracteristica clinică generală a pacienţilor

Conform criteriilor de repartiţie pe vîrste grupele de pacienţi cu MC+AG şi lotul martor (LM) nu s-au deosebit statistic semnificativ, spre deosebire de grupele MC+AC şi MC+AG, MC+AC şi MC fără A şi MC+AC cu LM, unde s-a evidenţiat o distincţie statistică semnificativă.

Vîrsta medie pe grupe se evidenţiază în tabela 1.

Tabela 1

Vîrsta medie pe grupe

Item	MC+AG (n=7)	MC+AC (n=17)	MC fără A (n=10)	LM (n=16)
Valoarea indicelui mediu de vîrstă	52,00±1,33 ●○○	40,58±1,19▲	28,00±1,02	42,00±1,23

Notă: ● - diferenţă statistică semnificativă dintre grupele MC+AC şi MC+AG

● - p< 0,05; ●● - p< 0,01; ●●● - p< 0,001

▲- diferenţă statistică semnificativă dintre grupele MC+AC şi MC fără A

▲- p< 0,05; ▲▲ - p< 0,01; ▲▲▲ - p< 0,001

■- diferenţă statistică semnificativă între grupele MC+AC şi LM

■- p< 0,05; ■■ - p< 0,01; ■■■ - p< 0,001

○- diferenţă statistică semnificativă între grupele MC+AG şi MC fără A

○- p< 0,05; ○○ - p< 0,01; ○○○ - p< 0,001

- diferenţă statistică semnificativă între grupele MC+AG şi LM

- p< 0,05;  - p< 0,01; - p< 0,001

◊- diferenţă statistică semnificativă între grupele MC fără A şi LM

◊- p< 0,05; ◊◊ - p< 0,01; ◊◊◊ - p< 0,001

După cum se vede în tabela 1 MC+AC marchează pacienţii la o vîrstă mai tînără, spre deosebire de MC+AG, unde vîrsta de afectare a lor este mai avansată. În grupul MC+AC pacienţii în vîrsta de ≤ 20 ani - nici unul, de 21-30 ani – 3 (17,64%), de 31-40 ani – 9 (52,94%), 41-50 ani – 5 (29,41%), 41-50 ani nici unul, 51-60 ani – nici unul, 61-70 ani – nici unul; în grupul MC+AG respectiv ≤ 20 ani – nici unul, 21-30 ani – nici unul, 31-40 ani – 1 (14,28%), 41-50 ani -3 (42,85%), 51-60 ani – 1 (14,28%), 61-70 – 2 (28,57%) pacienţi.

Studiind distribuţia pacienţilor pe grupe de vîrste am constatat că, frecvenţa cea mai mare o are grupa cu vîrste cuprinse între 31-40 ani – 7 (52,94%) cazuri pentru grupul MC+AC şi 3 (42,85%) cazuri pentru grupul MC+AG, urmată de grupul de vîrstă 41-50 ani pentru grupul MC+AC – 5 (29,41%) cazuri, evidenţiind tendinţa de afectare mai precoce, spre deosebire de grupul MC+AG, unde pe plan secund se plasează grupa de vîrstă 61-70 ani – 2 (28,57%) cazuri, evidenţiind tendinţa de afectare a vîrstei mai avansate.

Astfel se poate observa frecvenţa crescută a MC+AC la pacienţii cu vîrstă mai tînără – 14 (82,35%) cazuri versus MC+AG, unde incidenţa domină la persoane în exclusivitate de vîrstă înaintată 6 (85,71%) cazuri.

Grupele de pacienţi, deasemenea, s-au distins statistic conform criteriului vîrstei de debut a bolii, aceasta constituind 11,85±1,23 pentru grupul MC+AG şi 13,64±1,31 pentru grupul MC+AC, şi 17,60±1,77 pentru grupul MC fără A (p<0,01).

Structura loturilor de pacienţi conform criteriului vîrstei de debut a bolii a evidenţiat pentru grupul de pacienţi cu MC+AG debutul bolii la o vîrstă mai precoce versus pacienţilor grupelor MC+AC şi MC fără A, care au debutat mai tardiv.

Structura loturilor de pacienţi conform criteriului durata bolii a evidenţiat pentru grupul MC+AC durata bolii pînă la vîrsta de 23,00±1,67 ani, pentru grupul MC+AG vîrsta de 29,14±1,89 ani şi pentru MC fără A vîrsta de 12,9±1,05 ani.

Repartizarea pe grupe de vîrstă conform criteriului durata bolii se evidenţiază în tabela 2.

Tabela 2

Durata bolii la pacienţii cu migrenă cronică pe grupe

Item	MC+AG (n=7)	MC+AC (n=17)	MC fără A (n=10)
Valoarea indicelui mediu de durată a bolii	29,14±1,89 ● ○○○	23,00±1,67 ▲▲	12,9±1,05

Notă: ● - p< 0,05; ●● - p< 0,01; ●●● - p< 0,001

▲- p< 0,05; ▲▲ - p< 0,01; ▲▲▲ - p< 0,001

○- p< 0,05; ○○ - p< 0,01; ○○○ - p< 0,001
Durata maladiei fiind mai mare în grupul MC+AG, constituind 29,14±1,89 ani versus 23,00±1,67 ani în grupul MC+AC şi 12,9±1,05 ani în grupul MC fără A, fiind semnalată o diferenţă statistică conform acestui criteriu cercetat.

Pentru stabilirea alodiniei şi altor dereglări de sensibilitate la pacienţii cu migrenă cronică s-au efectuat şi anumite examinări cu ajutorul unui set de instrumente speciale: monofilamentul Semmes Weinstein, neurotips-ul, tip-thermul (rece, cald), diapazonul neurologic calibrat C128 şi compresia digitală cu o forţă de aproximativ 4 kg.

Rezultate relevante s-au obţinut în urma studierii punctelor emergente prin compresie digitală şi în urma testării sensibilităţii termice la rece. S-a stabilit că în urma examinărilor efectuate, conform diagramei 1, grupul de pacienţi cu MC+AG a prezentat durere în timpul testărilor cu o intensitate de 7 ori mai mare ca la pacienţii din grupul MC+AC. Deasemenea, s-a observat că sensibilitatea punctelor studiate de pe scalp S1-S3 este mai mare la grupul de pacienţi cu MC+AGd faţă de MC+ACd de 7,06 ori, ceea ce ar presupune implicarea sistemului trigemino-cervical. Şi acelaşi lucru se observă la pacienţii cu MC+AG şi din partea stîngă faţă de cei din grupul MC+ACs, la care intensitatea durerii este de 7,15 ori mai mare. La fel şi punctele studiate de pe scalp la pacienţii cu MC+AGs prezintă o sensibilitate de 6,56 ori mai mare decît la grupul de pacienţi cu MC+ACs.
Diagrama 1

P
** ** ** ** ** ** ** ******************

uncte emergente la compresia digitală pe faţă şi scalp

Notă: diferenţa statistică seminificativă între grupele de pacienţi cu MC+AG şi MC+AC

* - p<0,05; ** -p<0,01; ***- p<0,001

De o mare importanţă sunt rezultatele obţinute în urma testării sensibilităţii termice la rece. Datele impunătoare sunt reprezentate grafic în diagrama 2.

Diagrama 2

Sensibilitatea termică (rece) pe faţă şi scalp

N
** ** ** ** ** ** ** ******************

otă: diferenţa statistică seminificativă între grupele de pacienţi cu MC+AG şi MC+AC

* - p<0,05; ** -p<0,01; ***- p<0,001

S-a stabilit că în urma examinărilor efectuate, conform diagramei 2, grupul de pacienţi cu MC+AG a prezentat durere în timpul testărilor cu thip-termul (rece) cu o intensitate de 6,5 ori mai mare ca la pacienţii din grupul MC+AC.

Deasemenea, s-a observat că sensibilitatea punctelor studiate de pe scalp S1-S3 este mai mare la grupul de pacienţi cu MC+AGd faţă de MC+ACd de 6,86 ori, ceea ce ar presupune implicarea sistemului trigemino-cervical. Şi acelaşi lucru se observă la pacienţii cu MC+AG şi din partea stîngă faţă de cei din grupul MC+ACs, la care intensitatea durerii este de 7,15 ori mai mare. La fel şi punctele studiate de pe scalp la pacienţii cu MC+AGs prezintă o sensibilitate de 6,33 ori mai mare decît la grupul de pacienţi cu MC+ACs.

Discuţii

Creşterea sensibilităţii cefalice la pacienţii cu migrenă cronică şi alodinie cutanată, duce la apariţia senzaţiilor neplăcute şi de durere în timpul pieptănatului, purtării diferitor accesorii pentru păr, ochelarilor, în timpul primirii duşului, curăţatul dinţilor şi plimbărilor la aer liber (rece, cald). Acest fenomen se explică prin instalarea sensibilităţii centrale (ipoteza lui Woof). Sensibilitatea centrală se începe cu influienţa activă a fibrelor periferice C, care pot fi activate cu stimuli termici, mecanici şi chimici. Stimularea repetitivă a fibrelor primare aferente C cu o intensitate constantă induce fenomenul de „întreţinere” (wind-up), care constă în creşterea sensibilităţii neuronilor nociceptivi din coarnele dorsale atît în amplitudine, cît şi în durată, la fiecare stimulare ulterioară superioară unei anumite frecvenţe. [6] În cazurile în care se produce o activare prelungită de tip nociceptiv la nivel periferic, celulele din cornul posterior al măduvii pot să se modifice din punct de vedere al modului în care sunt activate. Cele care în mod normal sunt activate numai de factori nociceptivi încep să răspundă la aferenţele cu prag scăzut, astfel încît stimulii periferici lipsiţi de nocivitate pot să evoce senzaţii dureroase. O astfel de activitate constituie cauza alodiniei (tulburare caracterizată prin aceea că toate tipurile de stimuli provoacă senzaţii dureroase).

Un punct important este faptul că activitatea nociceptorilor periferici induce cu uşurinţă sensibilizarea neuronilor centrali, dar nu intervine în menţinerea ei. [4]

În mod practic, este nevoie de a face să cedeze cefaleea migrenoasă cît mai repede posibil pentru a nu permite să se dezvolte sensibilizarea centrală contra căreia nu există încă pînă acum un tratament eficient: astfel recent a fost demonstrat că efectul triptanelor „se dizolvă” dacă ei sunt administraţi după apariţia alodiniei cutanate. [3]

Concluzii

1. Studiul a confirmat validitatea chestionarului alodiniei prin faptul coincidenţei acuzelor subiective a pacienţilor cu gradul mărit de sensibilitate la testarea zonelor de reper.

2. Alodinia generalizată este caracteristică pentru pacienţii cu vârsta mai mare şi durata bolii mai lungă; factorul determinant nu este atât vârsta, cât durata bolii.

3. Pentru pacienţii cu migrenă cronică şi alodinie cefalică şi generală sensibilitatea este mărită în special la 2 stimuli: digito-presiune şi la stimularea termică (rece).

Bibliografie

1. Burstein R, Yarnitsky D, Goor-Aryeh I, Ransil BJ, Bajwa ZH. An association between migraine and cutaneous allodynia. Ann Neurol 2000a; 47: 614-24.

2. Burstein R, Cutrer MF, Yarnitsky D. The development of cutaneous allodynia during a migraine attack. Clinical evedence for the sequential recruitment of spinal and supraspinal nociceptive neurons in migraine. Brain 2000b; 123: 1703-9.

3. Burstein R, Collins B, Jakubowski M. Defeating migraine pain with triptans: a race against the development of cutaneous allodynia. Ann Neurol 1990; 28: 183-7.

4. Burstein R, Yamamura H, Malick A, Strassman AM. Cheminal stimulation of the intracranial dura induces enhances responses to facial stimulation in brain stem trigeminal neurons. J Neurophysiol 1998:964-82.

5. Gherman D, Moldovanu I, Zapuhlîh Gr. Neurologie şi neurochirurgie. Centrul Editorial Poligrafic Medicina, Chişinău,2003.

6. Silberstein S.D. Headache in clinical practice. Medical media, 1998.

7. Е. Л. Coков, Л. Е. Корнилов: Головная боль. Первичная головная боль. Мигрень. Москва 2001: 240-256.

ANALIZA CONTROLATĂ A FACTORILOR ETIOLOGICI ALE POILNEUROPATIEI AXONALE IDIOPATICIE

(reviul literaturii)

Octavian Misic

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie

Summary

Controlled analysis of ethiological factors in axonal idiopathic polyneuropathies

(literature review)

The axonal polyneuropathies or axonopathies can be caused by different factors, but in almost 50-60% of cases ethiological factor is not established correctly and patients with peripheral polyneuropathies are referred to the specialized centers without ethiological diagnosis. This study was based on evaluation of the literature published in the last years on the topic of ethilogical factors of axonal polyneuropathies.

Rezumat

Polineuropatiile axonale sau axonopatiile pot fi cauzate de multi factori etiologici, însă frecvent în circa 50-60 % cazuri factorul etiologic al axonopatiilor este stabilit incorect şi pacienţii cu neuropatie periferica îndreptaţi la centrele specializate nu au un diagnostic etiologic. Studiul a fost bazat pe analiza literaturii cu evidenţierea factorilor etiologici posibili care provoacă apariţia polineuropatiilor axonale.