Neurologie, neurochirurgie dereglări vasculare medulare ischemice în leptopahimeningită fibrozantă D. Gherman, E. Gavriliuc Catedra de Neurologie, usmf „N. Testemiţanu”
Yüklə 1,15 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- FACTORII DE RISC LA PERSOANELE TINERE CU INFARCT CEREBRAL Cristina Gaberi, Stanislav Groppa, Eremei Zota
- Actualitatea
- Materiale şi metode
- Factorii de risc la pacienţii cu AVC hemoragic
- Factorii de risc la pacienţii cu AVC ischemic
- Factorii de risc pentru HSA la 14 pacienţi
- Bibliografia
|
Bibliografie
FACTORII DE RISC LA PERSOANELE TINERE CU INFARCT CEREBRAL Cristina Gaberi, Stanislav Groppa, Eremei Zota Catedra de Neurologie, Neurochirurgie şi Genetică Medicală Summary Risk factors in young patients with stroke Recent statistic data revealed that stroke tends to affect younger subjects. Different studies confirm that the incidence of this pathology in young people varies from 2,5 to 13 %. Stroke is the third most common cause of death worldwide (after coronary heart disease and all cancers combined) and the major cause of serious, long-term disability in adults. The aim of our study was to identify the risk factors in young people with stroke, the most frequent being arterial hypertension alone or associated with atrial fibrillation, diabetes mellitus and rheumatism. Rezumat Statistica recentă confirmă creşterea incidenţei patologiei vasculare, alarmantă fiind tendinţa de “întinerire” a AVC-lor (8). După datele diferitor autori frecvenţa acestei patologii la tineri variază de la 2,5% la 13%. Infarctul cerebral ocupă locul 3 în clasamentul mortalităţii după patologia coronariană şi cancer. Scopul studiului nostru a fost să evidenţiem factorii de risc la persoanele tinere cu infarct cerebral, cel mai frecvent fiind întâlnită hipertensiunea arterială (HTA) asociată sau nu cu patologii ca fibrilaţia atrială (FA), diabetul zaharat (DZ) sau reumatismul. Actualitatea În tratatele medicale, primele descrieri a accidentelor vasculare cerebrale au apărut cu 2,400 de ani în urmă şi sunt atribuite lui Hippocrates. Grecii antici considerau ictusul ca “o lovitură” din partea zeilor, denumindu-l apoplexie. Până în prezent se utilizează terminul de “atac vascular cerebral”, ce subînţelege stare imprevizibilă şi intratabilă. Însă datele medicinii bazate pe dovezi au demonstrat deja că unele subtipuri ale ictusului pot fi prevenite şi tratate (9). În ţările din sud-estul Europei, mortalitatea cauzată de această afecţiune este de 6-7 ori mai mare decât în ţările din est. Pentru Republica Moldova, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) ocupă locul 2 în structura mortalităţii populaţiei cu 194,2 cazuri după cardiopatia ischemică cu 407,5 cazuri, care sunt urmate de tumori, afecțiuni digestive, traume şi intoxicaţii, afecţiuni respiratorii ş.a. Totuşi AVC rămâne prima cauză a invalidizării severe pe timp îndelungat (10).
Majoritatea studiilor sunt orientate la cercetarea morbidităţii generale a ictusului, fără a diviza pacienţii pe grupe de vârstă. Astfel scopul acestei lucrări este de a determina particularităţile AVC-ului la persoanele în vârstă aptă de muncă (18-55 ani). Factorii de risc pot fi consideraţi criterii ale populaţiei sau a indivizilor în parte care îl predispun faţă de o maladie sau alta. Factorii de risc pentru AVC ar putea fi divizaţi în 2 grupe: factori modificabili şi nemodificabili. Din grupul celor modificabili fac parte fumatul, sedentarismul, obezitatea, patologia cardiacă (fibrilaţia atrială, hipertensiunea arterială (HTA), insuficienţa cardiacă (IC), diabetul zaharat, dislipidemia, etc (7). Din grupul celor nemodificabili fac parte vârsta, rasa, sexul, anamneza familială agravată, greutatea mică la naştere (2).
Studiul nostru a fost desfăşurat în cadrul secţiei de Boli Cerebro-Vasculare din Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic în Domeniul Medicinii de Urgenţă (CNŞPMU). Informaţia colectată a inclus examinarea clinică a pacienţilor, cercetarea factorilor de risc cu prezenţa maladiilor concomitente, datele examinărilor paraclinice. La toţi pacienţii a fost colectată anamneza, cercetat statusul neurologic, cu supunerea lor unui examen complex de laborator cu aprecierea stării metabolismului lipidic. Cei cu suspecţii la embolii cardiogene au fost examinaţi prin doppler transcranian cu dispozitiv pentru detecţia embolilor. Alte examinări instrumentale au inclus ECG de rutină, doppler vaselor intra- şi extracraniene, duplex-ul vaselor extracraniene, angio-CT a fost indicat la persoanele cu suspecţie la ruptură de anevrism sau malformaţie arterio-venoasă (MAV). Rezultatele examinărilor clinice au fost fixate în fişa medicală a pacienţilor. Analiza şi prelucrarea matematică a materialului colectat s-a efectuat prin metoda statisticii variaţionale.
Au fost analizate datele a 217 pacienţi cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani, trataţi la CNŞPMU în perioada anilor 2006-2007. Din numărul total de 1152 de AVC internaţi, pacienţii noştri au constituit 18.83%. Vârsta medie pentru bărbaţi a constituit 44.2 ani şi pentru femei 46.5 ani. Lotul de studiu a fost împărţit în trei grupe de vârstă: 18-35 ani, 36-45 ani şi 46-55 ani. Din primul grup de vârstă au fost 11 bărbaţi şi 4 femei, din grupul 2: 21 bărbaţi şi 25 femei şi din grupul 3: 86 bărbaţi şi 70 femei. AVC tip ischemic (ICH) a fost diagnosticat la 75.12% pacienţi ( 11 pacienţi din primul grup de vârstă, 28 cazuri din grupul 2 şi 124 cazuri din grupul 3), AVC tip hemoragic (HC) la 18.43 % (4 cazuri la primul grup de vârstă, 9 cazuri pentru grupul 2 şi 27 cazuri din grupul 3) şi hemoragia subarahnoidiană (HSA) la 6.45% respectiv (9 cazuri din grupul 2 şi 5 cazuri din grupul 3). Raportul dintre AVC ischemic şi cel hemoragic este de 3.8:1. Raportul bărbaţi/femei pentru toate subtipurile de AVC a fost 1,14:1. În tabelul 1 este prezentată informaţia referitor la factorii de risc întâlniţi în AVC hemoragic (41 pacienţi). Din acest tabel se vede că majoritatea din aceşti pacienţi care au suportat hemoragia intracerebrală, au avut ca factor de risc hipertensiunea arterială în 66,6% pentru bărbaţi şi 61,3% pentru femei, diabetul zaharat în 22,22% la bărbaţi şi 19,35% pentru femei şi tabagismul în 22,22% la bărbaţi. Printre factorii mai rar întâlniţi se enumeră ateroscleroza, alcoolismul, dislipidemiile şi fibrilaţia atrială. Tabelul 1 Factorii de risc la pacienţii cu AVC hemoragic
Decesul în rândurile pacienţilor cu AVC hemoragic a fost înregistrat în 9 cazuri. Din grupul de vârstă 36-45 ani a decedat un bărbat cu hipertensiunea arterială şi diabet zaharat şi 3 femei cu hipertensiune arterială, reumatism şi ateroscleroză. Din grupul de vârstă 46-55 ani au decedat 4 bărbaţi toţi cu HTA, la 2 dintre ei asociindu-se şi diabetul zaharat, şi o femeie cu HTA. Factorii de risc ale AVC-ului ischemic (163 bolnavi) sunt prezentate în tabelul 2. Este evidentă tendinţa de asociere a mai multor factori chiar şi la vârsta mai tânără, precum şi diferenţa acestor factori între bărbaţi şi femei. Tabelul 2 Factorii de risc la pacienţii cu AVC ischemic
Trebuie notat faptul că la femei cauza emboliilor cardiogene s-a întâlnit de 0,8 ori mai frecvent ca la bărbaţi, iar cauza principală a acestor emboli a fost reumatismul (7,60% bărbaţi şi 11,84% femei). Pentru factor de risc, hipertensiunea arterială ocupă la fel primul loc cu 43,27% la bărbaţi şi 41,44% femei. După aceasta urmează dislipidemiile cu procentajul de 13,45% bărbaţi şi 8,55% femei şi diabetul zaharat cu 10,53% bărbaţi şi 16,44% femei, urmată de tabagism, ateroscleroza, obezitatea şi alcoolism. După AVC ischemic au decedat 3 persoane din al treilea grup de vârstă din totalul de 14 decese. Decesul a fost semnalat la 2 bărbaţi cu hipertensiune arterială asociat cu alcoolism şi o femeie cu asocierea a hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat şi fibrilaţiei atriale. Hemoragia subarahnoideană (HSA) s-a întâlnit mult mai rar ca celelalte 2 subtipuri, lipsind în primul grup de vârstă, în al doilea am avut 9 bolnavi şi în al treilea 5. În tabelul 3 sunt incluşi factorii de pentru HSA. Tabelul 3 Factorii de risc pentru HSA la 14 pacienţi
Din 14 pacienţi cu HSA 10 au fost bărbaţi şi 4 femei. HTA continuă să fie cel mai important factor de risc şi pentru acest subtip de AVC cu 52,94% pentru bărbaţi şi 28,57% pentru femei. Pe locul 2 se plasează diabetul zaharat pentru bărbaţi (17,65%) şi anevrismele pentru femei (42,86%), urmând într-o măsură egală MAV, dislipidemiile, obezitatea şi alcoolismul. Discuţii Din cele analizate concludem că HTA este cel mai frecvent factor de risc, prezent în toate cele 3 grupe de vârstă şi caracteristic celor 3 subtipuri de AVC. Este cel mai important factor de risc, dar care poate fi controlat. Studiile au arătat că valorile crescute ale TA în faza acută a AVC-ului este un prognostic nefavorabil (3). Diabetul zaharat este un factor de risc ce creşte rapid cu vârsta, iar femeile sunt afectate de 2 ori mai frecvent ca bărbaţii.(5) A fost demonstrat faptul că diabetul zaharat creşte riscul unui ictus de la 1,8 la 6 ori decât în populaţia neafectată. Mai este cunoscut şi faptul că diabetul zaharat tip 2 predispune pacientul pentru ateroscleroză şi alte patologii ca hipertensiunea arterială, obezitatea şi disfuncţia echilibrului lipidic în sânge (4). Dislipidemia este un factor foarte des întâlnit în practica medicală la aceşti pacienţi, care variază, dar este prezent practic în toate 3 grupe de vârstă. Interrelaţia dintre nivelul crescut al colesterolului sanguin şi patologia cerebrovasculară este indiscutabilă. De altfel contează foarte mult şi aşa numitul fenomen “de urbanizare” cu modul de alimentare a populaţiei şi a schimbării grăsimilor vegetale pe cele animale. Trebuie menţionat faptul că nivelul crescut al lipoproteinelor creşte riscul unui AVC cu aproximativ 60% faţă de populaţia cu nivel normal al colesterolului, trigliceridelor şi beta-lipoproteidelor (1). Fibrilaţia atrială este asociată cu un risc crescut pentru tromboembolismul sistemic şi AVC. După datele Asociaţiei Americane de AVC din 2000, 15% din pacienţii cu AVC suferă de FA. Deci este un factor important, dar care poate fi monitorizat la fel ca toţi cei enumeraţi până acum. Aproximativ 5% din indivizii afectaţi de FA, anual suferă de un AVC acut, ceea ce reprezintă un risc de 5-6 ori mai mare decât în populaţia cu ritm sinusal. Reumatismul este un factor care trebuie supravegheat şi monitorizat foarte serios pentru a nu dezvolta valvulopatiile care la rândul lor sunt cauza infarctelor cerebrale. Cauzele mai puţin comune, dar tot mai des întâlnite în populaţia tânără sunt tabagismul, alcoolismul, sedentarismul şi obezitatea. Fumatul este un factor al AVC-ului şi al morbidităţii generale care cu certitudine poate fi evitat. În prezent mai mult de 1 bilion de oameni fumează. Regional, cel mai mare consum de ţigări pe cap de locuitor s-a înregistrat în Europa cu 2080 ţig/an, în America cu 1530 ţigări/an pe cap de locuitor şi Africa cu cel mai mic consum de 480 ţigări/an pe cap de locuitor (6). Obezitatea creşte riscul morbidităţii cardiovasculare mai încet decât HTA, diabetul zaharat şi nivelul lipidic din plasmă, însă indicele masei corporale tinde la o creştere alarmantă, iar pe an ce trece tot mai mare este procentul populaţiei cu grad divers de obezitate. Până la urmă acest factor de risc nu este altceva decât un start pentru cascada de alte patologii (ca HTA, dislipidemiile şi ateroscleroza, DZ) ce induce accidentul vascular cerebral. Concluzii Făcând o analiză succintă a factorilor de risc ce pot fi controlaţi putem conclude următoarele:
Bibliografia 1. Scandinavian Simvastatin Survival Study Group (1994) Randomised trial of cholesterol lowering in 4444 patients with coronary heart disease: the Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S). Lancet 344: 1383–1389 2. Schwartz SM, Siscovick DS, Longstreth WT Jr, et al. (1997) Use of low-dose oral contraceptives and stroke in young women. Ann Intern Med 127: 596–603 3. The INDIANA (Individual Data Analysis of Antihypertensive intervention trials) Project Collaborators (1997) Effect of antihypertensive treatment in patients having already suffered from stroke: gathering the evidence. Stroke 28: 2557–2562 4. Tuomilehto J, Rastenyte D (1999) Diabetes and glucose intolerance as risk factors for stroke. J Cardiovasc Risk 6: 241–249 5. Vasan RS, Larson MG, Leip EP, Evans JC,O’Donnell CJ,Kannel WB, Levy D (2001) Impact of high-normal blood pressure on the risk of cardiovascular disease. N Engl J Med 345: 1291–1297 6. Viscoli CM, Brass LM,Kernan WN, Sarrel PM, Suissa S,Horwitz RI (2001) A clinical trial of replacement-replacement Therapy after ischemic stroke.N Engl J Med 345: 1243–1249 7. Walker SP, Rimm EB,Ascherio A, et al. (1996) Body size and fat distribution as predictors of stroke among US men. Am J Epidemiol 144: 1143–1150 8. Wannamethee SG, Shaper AG, Ebrahim S (2000) HDL Cholesterol, total cholesterol, and the risk of stroke in middle-aged British men. Stroke 31: 1882–1888 9. West of Scotland Coronary Prevention Study Group (1998) Influence of pravastatin and plasma lipids on clinical events in the West of Scotland Coronary Prevention Study. Circulation 10. World Health Organization (1996) Ischaemic stroke and combined oral contraceptives: results of an international, multicentre, case-control study: WHO Collaborative Study of Cardiovascular Disease and Steroid Hormone Contraception. Lancet 348: 498–505
Yüklə 1,15 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||