Ordin nr. 1142 din 03/10/2013 privind aprobarea procedurilor de practică pentru asistenţi medicali generalişti. Publicat în Monitorul Oficial nr. 669 din 31/10/2013

Recoltarea sângelui pentru examene imunologice

Pentru unele probe se respectă strict protocolul laboratorului!

 

Nr. Crt.	Examenul cerut	Tipul de vacuum	Precizări speciale	Observaţii
1	Determinări de anticorpi	Roşu	Pentru anticorpi antimembrană bazală glomerulară se impune post 8 ore
2	Antigenul HLA B27	Cel puţin 10 ml/Verde	Se trimite la laborator în curs de 24 ore de la recoltare	Se face pentru spondiloză ankilozantă
3	Antistreptolizina O (ASLO)	Roşu		Importantă în infecţii streptococice
4	Crioglobuline serice	10 ml/ Roşu	- Pacientul nu mănâncă 8 ore deoarece ingestia de alimente bogate în grăsimi modifică rezultatul
5	Electroforeza	Roşu
6	Factorul reumatoid	7 ml/Roşu	Nu are legătură cu orarul meselor	Se foloseşte pentru diagnosticarea poliartritei reumatoide
7	Proteina C reactivă	Roşu	- valorile pot fi influenţate de scăderea ponderală, suprasolicitare fizică, administrare de fibraţi şi statine Nu se consumă alimente cel puţin 4 ore înaintea testului

Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice

 

Nr. Crt.	Examenul cerut	Tipul de vacuum	Precizări speciale	Observaţii
1	Hemocultura	Flacoane speciale pentru aceste probe	- se recoltează cel puţin 10-15 ml sânge - se transportă la laborator în cel mult 30 minute - recoltarea se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice - în recoltarea setului de probe, eprubetele pentru hemocultură se umplu primele - probele nu se ţin la frigider, pot fi păstrate cel mult o oră la temperatura camerei - se notează pe buletin germenii suspectaţi pentru alegerea mediului de cultură adecvat - recoltarea se face în timpul puseului febril	Materiale necesare - 2 flacoane cu medii de cultură (pentru germeni aerobi şi anaerobi) - ac holder - materiale de dezinfecţie: soluţii, tampoane - comprese sterile, mănuşi sterile - câmp steril, mască, tavă medicală Pregătirea pacientului - se explică procedura - se obţine consimţământul - se spală locul puncţiei cu apă şi săpun - se dezinfectează locul Efectuarea procedurii - se spală mâinile cu apă şi săpun - se dezinfectează - se izolează locul cu câmp steril - se aplică garoul - se dezinfectează locul - se puncţionează vena - acul se adaptează la flacon - se recoltează sânge
2	Brucella, Chlamidia Trahomatis	7-10 ml Roşu	Se poate demonstra prin culturi sau teste ELISA	Examinarea se face în paralel cu alimentul suspect
3	Clostridium botulinicum	30 ml Roşu	Proba constă în determinarea toxinei în sânge	- se asociază cu determinări din scaun, secreţie gastrică, vărsături
4	Helicobacter pilory	Conform laboratorului protocolului	Nu e obligatoriu postul, sângele se recoltează conform protocolului laboratorului	Se asociază şi cu alte tipuri de determinări (ELISA pentru antigeni)
5	Legionella	5-7 ml Roşu
6	Treponema pallidum	7 ml Roşu	Evitarea consumului de alcool cu cel puţin 24 ore înainte

Recoltarea sângelui pentru examene virusologice

Se recoltează 5-7 ml sânge venos în eprubeta cu capac albastru sau mov.

Se pot identifica:

- virusul citomegalic (recoltare vacuum roşu);

- virusul herpetic (vacuum roşu);

- virusul HIV – 7 ml. sânge, vacuum roşu-mov;

- virusul Parvo B19 – conform protocolului laboratorului;

- virusul rabic – capac mov-albastru;

- virusul rubeolic – 7 ml, roşu;

- virusul rujeolic – 7 ml, roşu;

- virusul urlian – roşu/albastru;

- virusul varicelo zosterian – roşu/albastru;

- virusul variolei – 2 eprubete cu capac roşu;

- virusul West Nile – 2 ml/roşu;

- virusul Coxsakie – roşu/albastru;

- virusurile hepatitice – 5-7 ml/roşu;

- virusul poliomielitic – roşu.

Examene parazitologice

- în eprubete cu capac roşu: se colectează sânge venos pentru ascarizi, echinococus, entamoeba histolitica, strangyloides stercocalis, toxocara, toxoplasma, trichinella;

- în eprubete cu capac albastru: examene în picătură groasă, se colectează 5-10 ml sânge.

SUBCAPITOLUL 2: 5.2 Recoltarea probelor de urină pentru examene de laborator

(1)_

Scopul/Indicaţii

- screening;

- evaluarea balanţei hidroelectrolitice şi acidobazice;

- identificarea infecţiei de tract urinar;

- monitorizarea diverselor terapii.

Modalităţi de recoltare

- prelevarea din urină de dimineaţă prin emisia spontană din mijlocul jetului (urina de dimineaţă este mai concentrată şi are un ph mai scăzut);

- sondaj urinar steril când pacientul nu poate urina;

- prin puncţia suprapubiană (efectuată de către medic);

- o mostră din urina eliminată şi colectată în 24 de ore pentru dozarea substanţelor a căror excreţie variază de-a lungul zilei.

Tipuri de examene

- examen sumar de urină;

- examene biochimice (Ca, K, Na, uree, creatinină, acid uric, etc.);

- examen bacteriologic (urocultură).

Pregătirea pacientului

- se anunţă pacientul, se explică scopul şi modul de derulare a procedurii;

- se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;

- dacă pacientul este capabil să recolteze corect se explică clar etapele care trebuie respectate;

- la recomandarea medicului administrarea unor medicamente poate fi întreruptă pentru 48-72 ore;

- unele teste necesită restricţii alimentare pentru care pacientul va fi informat (pentru unele examene biochimice);

- pentru urina recoltată în 24 de ore, aportul de lichide este normal exceptând situaţiile când examenul o cere (conform recomandărilor medicului);

- pacientul este instruit cum să colecteze urina în 24 de ore: prima urină de dimineaţă se aruncă, se recoltează începând cu a doua micţiune inclusiv prima micţiune din dimineaţa următoare. Se păstrează la rece.

Erori de colectare

- pacientul nu este corect informat;

- colectoarele nu sunt sterile;

- nu se colectează corect urina pe 24 ore;

- cantitatea recoltată nu este suficientă.

Materiale necesare

- colectoare sterile;

- mănuşi de cauciuc (dacă pacientul nu poate recolta singur);

- material pentru toaleta locală;;

- etichete/cod de bare

- material pentru dezinfecţia mâinilor;

- comprese de tifon;

- material pentru dezinfecţia meatului urinar.

Observaţii

Materialele diferă în funcţie de situaţia clinică a pacientului: cooperant sau nu, continent sau nu, cu sondă sau nu.

La pacientul cu sondă se foloseşte o seringă de 10 ml şi un ac hipodermic.

(2)Efectuarea procedurii de recoltare a urinii

a)Recoltarea de către pacient din micţiune spontană

- se face toaleta perineală;

- se spală mâinile;

- se declanşează micţiunea şi primul jet se elimină în toaletă;

- se opreşte voluntar micţiunea (dacă este posibil) şi se recoltează eşantionul pentru examinare;

- se continuă micţiunea;

- se închide colectorul fără a atinge interiorul;

- se etichetează, se trimite la laborator.

b)Recoltarea de către altă persoană din micţiune spontană (când pacientul nu are capacitatea de a recolta singur)

- se face toaleta perineală;

- se spală mâinile, se dezinfectează;

- se îmbracă mănuşi de cauciuc;

- se invită pacientul să declanşeze micţiunea, se recoltează din mijlocul jetului;

- se închide colectorul fără a atinge interiorul;

- se etichetează, se expediază la laborator.

c)Recoltarea urinii la pacientul cu sondă

- se clampează sonda urinară la câţiva cm. deasupra locului prelevării;

- se aşteaptă 15-20 minute;

- se dezinfectează mâinile;

- se dezinfectează sonda la locul de prelevare, folosind alcool 70% sau un alt dezinfectant adaptat;

- se înţeapă sonda cu un ac hipodermic şi se aspiră cantitatea necesară cu o seringă de 20 ml.

d)Recoltarea urinei pentru urocultură

Proba se recoltează din urina de dimineaţă sau la cel puţin 3 ore de la micţiunea anterioară. Volumul probei trebuie sa fie aproximativ de 10 ml.

Recoltarea la femei

- se îndepărtează lenjeria intimă;

- se spală mâinile cu apă şi săpun;

- se pun mănuşi de unică folosinţă;

- se usucă zona cu hârtie de toaletă;

- se încalecă vasul wc-ului (sau un alt vas colector);

- cu o mână se îndepărtează labiile mici şi se menţin în această poziţie tot timpul recoltării;

- cu cealaltă mână se şterge zona vulvară din faţă spre spate executând 3 manevre cu câte un tampon steril îmbibat în săpun lichid;

- se spală regiunea cu apă fiartă şi răcită pentru îndepărtarea săpunului;

- se usucă regiunea vulvară cu tampoane sterile printr-o singură manevră de ştergere din faţă spre spate;

- se declanşează micţiunea menţinând îndepărtate labiile mici;

- urinează aproximativ 100 ml şi fără a întrerupe jetul se colectează în urocultor cantitatea necesară având grija să nu se atingă gura recipientului;

- se retrage recipientul din jet, se continuă micţiunea ţinând în continuare labiile depărtate.

Recoltarea la bărbat

- se spală mâinile cu apă şi săpun;

- se usucă folosind prosop de hârtie;

- se decalotează glandul;

- se şterge glandul cu o mişcare fermă dinspre meatul urinar spre şanţul balanoprepuţial;

- se spală zona cu comprese sterile îmbibate în săpun lichid;

- se clăteşte cu apă fiartă şi răcită pentru a îndepărta resturile de săpun;

- se usucă glandul prin tamponare cu comprese sterile ştergând din faţă spre fren;

- se menţine glandul în continuare decalotat şi se declanşează micţiunea;

- se elimină aproximativ 100 ml, apoi se introduce urocultorul în jet şi se recoltează 10 ml fără să se atingă marginea;

- se retrage recipientul şi se continuă micţiunea.

(3)Observaţii

Recipientul se etichetează şi se trimite la laborator.

În timpul recoltării capacul urocultorului se menţine steril.

SUBCAPITOLUL 3: 5.3 Recoltarea materiilor fecale pentru examenele de laborator

(1)_

Scopul/Indicaţii

- depistarea persoanelor purtătoare de germeni patogeni;

- diagnosticarea bolilor infecţioase şi grastrointestinale;

- diagnosticarea parazitozelor intestinale;

- evaluarea eficacităţii tratamentului.

Modalităţi de recoltare

- prelevarea din scaunul emis spontan;

- prelevarea spontană.

Tipuri de examene

- examen coproparazitologic;

- examen bacteriologic (coprocultură);

- determinarea sângerărilor oculte în scaun;

- determinarea lipidelor în scaun.

Pregătirea pacientului – reguli generale

- se anunţă pacientul se explică scopul şi modul de derulare a procedurii;

- pentru copil se informează familia;

- se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;

- dacă pacientul este capabil să recolteze corect i se explică foarte clar etapele procedurii;

- se atenţionează pacientul să nu amestece scaunul cu urina;

- se informează pacientul în legătură cu regimul alimentar, durata acestuia dacă este necesar postul, dacă trebuie sa ia purgativ;

- se instruieşte pacientul să-şi facă toaleta perianală.

Erori de recoltare – cauze:

- pacientul nu este instruit corespunzător;

- pacientul nu respectă recomandările privind dieta, consumul de medicamente;

- folosirea recipientelor inadecvate, cantitate insuficientă recoltată, recoltare incorectă;

- conservarea necorespunzătoare, netrimiterea în timp util la laborator;

- etichetare incorectă.

Materiale necesare

Pentru toate tipurile de recoltare se pregătesc următoarele materiale:

- coprocultor steril;

- prosop de hârtie/hârtie igienică;

- ploscă;

- mănuşi de unică folosinţă.

(2)Prelevarea probelor

a)Recoltarea materiilor fecale pentru examen coproparazitologic

Recoltarea se face din materiile fecale emise spontan fără utilizare de purgative uleioase sau laxative pe baza de cărbune.

Pregătirea pacientului şi recoltarea

- se instruieşte pacientul să-şi spele mâinile;

- se explică pacientul necesitatea folosirii mânuşilor;

- este instruit să elimine în ploscă sau într-un recipient curat (de exemplu oliţă la domiciliu);

- recoltează cu linguriţa coprocultorului câteva fragmente (circa 5 gr) din diferite zone suspecte (mucozităţi, produse nedigerate);

- se introduce linguriţa coprocultorului în colector şi se închide;

- se îndepărtează mănuşile;

- se spală mâinile;

- se etichetează recipientul cu numele pacientului data, ora recoltării, examenul cerut;

- se trimite la laborator în maxim 4 ore de la recoltare;

- dacă nu este posibil se păstrează la +4 grade celsius şi se trimite la laborator în maxim 24 ore.

Observaţii

- Dacă pacientul nu este capabil să recolteze se instruieşte o persoană din familie.

- La pacientul internat incapabil să recolteze, prelevarea se face de către o persoană instruită sau de către un asistent medical.

- Examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori din scaune emise spontan consecutive (daca pacientul are un scaun pe zi se aduce câte o probă în fiecare zi; dacă are două scaune în aceeaşi zi se aduc ambele probe în recipiente diferite şi încă o probă din ziua a doua).

b)Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură (examen bacteriologic)

Investigaţia urmăreşte izolarea şi identificarea agenţilor etiologici motiv pentru care prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui tratament antimicrobian.

Prelevarea se face din scaunul emis spontan sau direct din rect.

Prelevarea din scaun emis spontan

- se recomandă în toate formele de diaree acută când emisia de materii fecale este frecventă;

- se recomandă pacientului să folosească pentru defecare containere de unică utilizare din material plastic sau carton care pot fi decontaminate sau îndepărtate cu uşurinţă după folosire;

- în lipsa acestora se foloseşte un vas de metal dezinfectat prin fierbere;

- pacientul este instruit să nu urineze în vasul în care a defectat;

- se recoltează din masa fecaloidă cu spatula coprocultorului, în mod deosebit prelevarea făcându-se din porţiuni lichide mucoase sau sarghinolente dacă există;

- cantitatea recoltată este 3-5 cm³;

- se recomandă în infecţii la purtătorii de shigella sau sallmonela: prelevarea se poate face cu sonda Nelaton sau cu tampoane adecvate.

Prelevarea rectală – Recoltarea cu sonda Nelaton

Material necesar

- sonde Nelaton sterile nr. (14-16);

- seringă de 10 ml sterilă;

- mănuşi de unica folosinţă;

- eprubete.

Pregătirea pacientului

- se face toaleta ano-perineală;

- se aşează pacientul în decubit lateral cu piciorul de jos întins iar cel de deasupra flectat.

Efectuarea procedurii

- se spală mâinile;

- se îmbracă mănuşi sterile;

- se îndepărtează fesele şi se evidenţiază orificiul anal;

- se introduce sonda la o profunzime de aproximativ 15 cm şi se racleză uşor peretele, nu se folosesc geluri lubrifiante;

- se fixează seringa la capătul sondei şi se execută 1-2 aspiraţii;

- se retrage sonda şi se introduce într-o eprubetă în mediul de conservare.

Prelevarea rectală – Recoltarea cu ajutorul tamponului steril

Materiale necesare

- tampoane sterile cu tija lungă, tamponul fiind bine ataşat pentru a nu permite retenţia intrarectală. Se pot folosi tampoane comerciale în tuburi de plastic cu sau fără mediul de conservare;

- ser fiziologic steril;

- mănuşi de unică folosinţă;

Pregătirea pacientului

- se face toaleta ano-perineală;

- se aşează pacientul în decubit lateral cu piciorul de jos întins iar cel de deasupra flectat.

Efectuarea procedurii

- se spală mâinile;

- se îmbracă mănuşi sterile;

- se îndepărtează fesele şi se evidenţiază orificiul anal;

- tamponul trebuie umezit în ser fiziologic;

- se introduce tamponul în rect şi se roteşte uşor;

- se retrage uşor tamponul se introduce în eprubetă sterilă.

Observaţii

Scaunul recoltat se trimite imediat la laborator după etichetarea corespunzătoare. Nu se congelează.

Conservarea se face, dacă este cazul, în soluţia tampon.

c)Determinarea sângerării oculte în scaun

Indicaţii:

- anemie cu etiologie necunoscută;

- screening la persoanele cu vârsta mai mare de 50 de ani şi antecedente heredo-colaterale pentru neoplasm gastrointestinal.

Materiale necesare

- coprocultor;

- mănuşi de unică folosinţă;

- teste colorimetrice.

Pregătirea pacientului

- este instruit ca cel puţin 3 zile înainte să nu consume carne roşie, să nu ia medicamente pe baza de fier;

- se obţin informaţii dacă pacientul a prezentat gingivoragii, extracţii dentare, epistaxis;

- dacă a folosit vitamina C rezultatele pot fi fals negative.

Efectuarea procedurii

- materiile fecale se pot recolta ca şi pentru celelalte probe;

- se pot folosi teste colorimetrice la care rezultatele se obţin imediat:

- Testul hemocult constă în aplicarea a doua picături de reactiv pe o hârtie din guiac cu materii fecale; în prezenţa sângelui în scaun apare colorarea în albastru;

- Testul cu tableta presupune plasarea unei probe pe scaun pe hârtia developatoare, aplicarea unei tablete pe materiile fecale şi adăugarea a 2-3 picături de apă. Prezenţa sângelui determină modificarea culorilor.

d)Determinarea lipidelor în materii fecale (absorbţia şi digestia lipidelor)

Examenul studiază absorbţia intestinală insuficientă pancreatică, şi permite monitorizarea terapiei.

Materiale necesare

- colector;

- mănuşi de unică folosinţă;

- teste.

Pregătirea pacientului

- se recomandă pacientului să consume 100 grame lipide timp de 3 zile;

- nu se fac clisme;

- nu se dau laxative;

- nu se pun supozitoare.

Efectuarea procedurii

- se recoltează scaunele emise în 3 zile consecutive;

- se notează data şi ora la care a fost obţinut fiecare eşantion;

- probele recoltate se trimit imediat la laborator.

Prezenţa lipidelor în scaun arată maldigestie şi malabsorbţie, se numeşte steatoree

SUBCAPITOLUL 4: 5.4 Recoltarea exudatului faringian

Scop/Indicaţii

- izolarea şi identificarea germenilor care populează nazofaringele în vederea stabilirii diagnosticului sau a stării de purtător;

- stabilirea sensibilităţii la antibiotice;

- monitorizarea tratamentului.

Pregătirea pacientului

- se oferă pacientului instrucţiuni clare, precise, adaptate nivelului de înţelegere;

- în cazul în care pacientul este copil instruirea trebuie făcută aparţinătorului;

- se recomandă efectuarea recoltării înaintea administrării antibioticelor deoarece modifică rezultatele;

- în dimineaţa recoltării pacientul:

- nu mănâncă, nu bea;

- nu face gargară, nu-şi instilează picături în nas;

- nu-şi face igiena orală;

- se atenţionează pacientul că este posibil să aibă senzaţie de vomă.

Erori de recoltare

- nerespectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie determină contaminarea probei;

- folosirea antisepticelor orale poate induce inhibiţia dezvoltării germenilor;

- atingerea limbii sau buzelor, a dinţilor cu tamponul poate modifica rezultatul datorită germenilor existenţi în aceste zone;

- atingerea luetei poate declanşa reflexul de vomă.

Materiale necesare

- tavă pentru materiale;

- eprubetă cu tampon steril;

- spatulă linguală sterilă;

- mănuşi de unică folosinţă;

- mască de protecţie;

- colector pentru materiale;

- etichete.

Efectuarea recoltării

- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările privind procedura;

- pacientul este rugat să colaboreze şi să respecte întocmai sfaturile celui care recoltează;

- dacă pacientul este un copil, poziţia sa va fi asigurată de aparţinător sau altă persoană;

- se orientează pacientul cu faţa spre lumină, în poziţie şezând pentru a asigura o mai bună vizibilitate a zonei;

- se spală mâinile cu apă şi săpun;

- se îmbracă mănuşile de unică folosinţă;

- se pune masca de protecţie;

- pacientul este invitat să deschidă larg gura, să inspire adânc şi să stea nemişcat;

- se scoate tamponul pentru recoltare din eprubetă;

- cu ajutorul spatulei se apasă limba;