Testele la Medicina Internă reumatologie care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui ains la pacienţii cu artrită psoriazică



Yüklə 3,99 Mb.
səhifə26/28
tarix05.05.2017
ölçüsü3,99 Mb.
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   28

ANGINĂ PECTORALĂ

  1. CS. Numiți cea mai frecventă cauză a apariției anginei pectorale

  1. aterocleroza

  2. tromboza

  3. hemoragia

  4. stenoza arterei carotide

  5. restenoza

Răspuns: A

  1. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:

  1. moartea subită fără șoc cardiogen

  2. infarctul miocardic vechi

  3. angina pectorală silențioasă

  4. angina pectorală vasospastică

  5. angina pectorală tardivă postinfarct

Răspuns: DE

  1. CM. Menționați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:

  1. moartea subită fără șoc cardiogen

  2. infarctul miocardic vechi

  3. angina pectorală silențioasă

  4. angina pectorală vasospastică

  5. angina pectorală tardivă postinfarct

Răspuns: ABC

  1. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:

  1. moartea subită fără șoc cardiogen

  2. infarctul miocardic

  3. angina pectorală silențioasă

  4. angina pectorală vasospastică

  5. angina pectorală tardivă postinfarct

Răspuns: BDE

  1. CM. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:

  1. moartea subită cu șoc cardiogen

  2. infarctul miocardic acut

  3. angina pectorală silențioasă

  4. angina pectorală vasospastică

  5. angina pectorală tardivă postinfarct

Răspuns: ABDE

  1. CM. Menționați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:

  1. moartea subită cu șoc cardiogen

  2. infarctul miocardic acut

  3. angina pectorală silențioasă

  4. angina pectorală stabilă

  5. aritmiile și blocurile de origine ischemică

Răspuns: ABD

  1. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată:

  1. accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele precedente

  2. accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele precedente

  3. accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca în zilele precedente

  4. accesele de durere se suprimă în repaus

  5. accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente

Răspuns: ABC

  1. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică:

  1. accesele de durere sunt condiționate de stress

  2. accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minute

  3. accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic

  4. accesele de durere sunt condiționate de temperature reci

  5. accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente

Răspuns: ABD

  1. CS. Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce postinfarct:

  1. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni

  2. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni

  3. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut

  4. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut

  5. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut

Răspuns: C

  1. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct:

  1. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni

  2. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni

  3. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut

  4. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut

  5. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut

Răspuns: DE

  1. CS. Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală „de novo”:

  1. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni

  2. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni

  3. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut

  4. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut

  5. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut

Răspuns: A

  1. CM. Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „de novo”:

    1. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni

    2. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni

    3. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut

    4. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut

    5. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut

Răspuns: BCDE

  1. CM. Menționați ce patologii include sindromul coronarian acut:

  1. angina pectorală de efort

  2. angina instabilă

  3. infarctul miocardic acut

  4. moartea subită

  5. angina stabilă

Răspuns: BCD

  1. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:

A. angina pectorală

B. angina instabilă

C. infarctul miocardic acut

D. aritmiile de origine ischemică

E. insuficienţa cardiacă de origine ischemică

Răspuns: ABC



  1. CM. Notați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:

  1. moartea subită coronariană fără șoc cardiogen

  2. tulburările de ritm şi de conducere de origine ischemică

  3. angina pectorală

  4. insuficienţa cardiacă de origine ischemică

  5. angina pectorală silenţioasă

Răspuns: ABDE

  1. CM. Menționați simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalenţii anginei pectorale”:

  1. dispneea de efort

  2. durerea toracică atipică

  3. durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”

  4. discomfortul toracic de repaus

  5. sindromul Tietze

Răspuns: ABD

  1. CM. Indicați factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu:

  1. tromboplastina tisulară

  2. factorul Willbrand

  3. nodulii Heberden

  4. colagenul

  5. factorul activator al plachetelor

Răspuns: ABDE

  1. CM. Menționați ce dereglări ECG se înregistrează în timpul crizei de angor pectoral:

  1. P pulmonar

  2. subdenivelarea segmentului ST >1 mm

  3. P mitral

  4. unda T negativă

  5. supradenivelarea segmentului ST

Răspuns: BDE

  1. CM. Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:

  1. umărul stâng

  2. regiunea lombară

  3. scapula stânga

  4. partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V

  5. partea stângă a feţei şi gâtului

Răspuns: ACDE

  1. CM. Menționați ce forme clinice reuneşte angina instabilă:

  1. angina „de novo”

  2. angina tardivă postinfarct

  3. angina agravată

  4. angina precoce postinfarct

  5. angina Prinzmetal

Răspuns: ACDE

  1. CM. Menționați grupele de preparate care posedă efect antianginal și sunt utilizate în farmacoterapia anginei pectorale stabile:

  1. nitraţii

  2. β-Blocantele

  3. diureticele

  4. blocantele canalelor de calciu

  5. alfa-blocantele

Răspuns: ABD

  1. CM. Menționați ce date oferă examenul fizic în timpul crizei anginoase:

  1. poziţia ,,spectatorului în vitrină”

  2. paloarea tegumentelor

  3. transpiraţii

  4. poziţia ,,rugăciune mahomedană”

  5. semne de anxietate

Răspuns: ABCE

  1. CM. Indicați în ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se

consideră pozitiv pentru angină pectorală:

A. apare un acces tipic de angină pectorală

B. apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu

C. apare inelul Kayser-Flaischer

D. apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste

0.08 sec


E. apare supradenivelarea segmentului ST

Răspuns: ABDE



  1. CM. Menționați ce medicamente veți administra în tratamentul anginei variante (vasospastice, spontane):

  1. nitroglicerina

  2. α – blocantele

  3. antagoniştii canalelor de calciu

  4. tratament trombolitic

  5. tratament diuretic

Răspuns: AC

  1. CM. Enumerați modificările care pot fi apreciate la Holter monitor ECG (înregistrarea electrocardiografică prelungită):

  1. tipului modificărilor ischemice

  2. severitatea modificărilor ischemice

  3. durata modificărilor ischemice

  4. evidența plăcilor aterosclerotice

  5. evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă

Răspuns: ABCE

  1. CM. Enumerați patologiile în care este contraindicat testul cu efort:

  1. stenoza aortică semnificativă

  2. infarctul miocardic recent

  3. hipertensiunea arterială necontrolabilă

  4. extrasistole polimorfe

  5. torticolisul

Răspuns: ABCD

  1. CM. Enumerațitestele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice:

  1. testul cu dipiridamol

  2. testul cu ergometrină

  3. testul cu izoproterenol

  4. testul Coombs direct

  5. testul Coombs indirect

Răspuns: ABC

368. CM. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică:



    1. proces patologic localizat în endocard

    2. afecţiune întotdeauna acută

    3. proces patologic în sistemul arterelor coronariene

    4. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic

    5. reducerea circulaţiei sangvine în miocard

Răspuns: CDE

369. CS. Menționați afirmația necaracteristică pentru angina pectorală:



    1. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii

    2. modificări patologice ireversibile

    3. schimbări patologice reversibile

    4. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal

    5. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene

Răspuns: B

370. CM. Notați afirmațiile adevărate pentru angina pectorală de efort:

A. crize de durere tranzitorie

B. durerile sunt provocate de schimbarea poziţiei corpului

C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale

D. durerile sunt cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocardului

E. durerile se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus

Răspuns: ADE

371. CM. Indicați ce reprezintă angina pectorală de novo:

A. variantă clinică a anginei pectorale instabile

B. variantă clinică a infarctului miocardic acut

C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize

D. sindromul dureros este mai intens

E. poate regresa, stabiliza sau progresa

Răspuns: ACE

372. CS. Menționați afirmația corectă pentru stabilirea clasei funcţionale a anginei pectorale de efort:

A. vârsta pacientului

B. durata bolii

C. toleranţa la efort fizic

D. tratamentul administrat

E. sexul pacientului

Răspuns: C

373. CS. Identificați definiția corectă a patologiei în care creşte frecvenţa, intensitatea şi durata crizelor anginoase:

A. angina pectorală silenţioasă

B. angina pectorală agravată

C. angina pectorală spontană

D. angina pectorală de novo

E. angina pectorală stabilă

Răspuns: B

374. CS. Indicați care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian:

A. angina pectorală de efort

B. angina pectorală de novo

C. angina pectorală spontană (Pinzmetal)

D. angina pectorală agravată

E. angina pectorală silenţioasă

Răspuns: C

375. CM. Menționați care afirmaţie se referă la angina de decubit:

A. apare spre dimineaţa

B. apare imediat la culcare

C. cedează în poziţie şezândă

D. accesele sunt mai intense

E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min

Răspuns: BC

376. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene:

A. tulburarea coagulabilităţii sangune

B. infecţia

C. modificarea organică a vaselor coronariene

D. spasmul vascular

E. tulburări autoimune

Răspuns: ACD

377. CS. Menționați care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor:

A. prostaciclina

B. endotelina

C. angiotensina II

D. oxidul de azot

E. tromboplastina

Răspuns: B

378. CS. Menționați cum se manifestă electrocardiografic ischemia miocardului:

A. deformarea complexului QRS

B. negativizarea undei T

C. scurtarea intervalului PQ

D. micşorarea amplitudinei undei P

E. subdenivelarea segmentului ST

Răspuns: B

379. CM. Menționați scopul efectuării probei cu efort fizic dozat:

A. aprecierea calităţii vieţii pacientului

B. clasamentul anginei pectorale

C. diagnosticul anginei pectorale

D. evaluarea pronosticului bolii

E. selectarea tratamentului

Răspuns: BC

380. CM. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei coronariene şi bypass-ului aortocoronarian:

A. monitorizarea Holter

B. testul cu efort fizic dozat

C. scintigrafia miocardului

D. ecocardiografia

E. coronaroangiografia

Răspuns: E

381. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:

A. diuretice

B. nitraţii

C. antagoniştii ionilor de Ca

D. statinele

E. β-blocantele

Răspuns: BCE

382. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:

A. vertije

B. somnolenţă

C. dureri abdominale

D. cefalee

E. edeme pe gambe

Răspuns: D

383. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru administrarea β-blocantelor:

A. tahicardia sinusală

B. bradicardia sinusală

C. bloc AV complet

D. hipertensiunea arterială

E. hipotensiunea arterială

Răspuns: BCE

384. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca:

A. enalapril

B. nifedipina

C. diltiazem

D. metoprolol

E. verapamil

Răspuns: BCE

385. CS. Indicați care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei ischemice:

A. ticlopidina

B. dipiridamolul

C. pentoxifilina

D. aspirina

E. acidul nicotinic

Răspuns: D

386. CS. Menționați din ce grup de remedii medicamentoase face parte Simvastatina:

A. antiagregante

B. hipolipimiante

C. metabolice

D. hipotensive

E. vasodilatatoare

Răspuns: B



HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

      1. CS. Menționați ce determinăm în stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:

    1. hipertrofia ventriculului sting

    2. îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei

    3. proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice

    4. lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă

    5. plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace, femurale şi în aortă

Răspuns: D

388. CS. Menționați de ce este cauzat semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:



    1. hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.

    2. edemul retinei.

    3. edemul difuz al papilei nervului optic

    4. spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.

    5. comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.

Răspuns: E

  1. CS. Indicați ce denotă semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:

A. hipertensiune arterială de scurtă durată.

  1. hipertensiune arterială de timp îndelungat

  2. hemoragie în regiunea maculară

  3. edem papilar marcat

  4. vedere ca prin ceaţă

Răspuns: B

  1. CM. Menționați semnele de afectare a organelor ţintă prezente în stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale:

    1. hipertrofia ventriculului stâng (ECG, ecografic)

    2. îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei

    3. ictus

    4. proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)

    5. plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide, iliace, femurale şi în aortă

Răspuns: ABDE

  1. CS. Indicați ce reflectă în cardiopatia hipertensivă „ritmul de galop”:

A. leziuni aterosclerotice în arterele mezenterice

B. complianţa ventriculară afectată

C. leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem

D. leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne

E. reflectă afectarea renală

Răspuns: B



  1. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată:

A. sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg

B. sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.

C. sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.

D. sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg.

E. sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg.

Răspuns: C



  1. CS. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu hipertensiune arterială:

A. coarctaţie aortică

B. obezitate trunculară

C. decompensarea gravă biventriculară

D. sindrom Cushing

E. tromboflebită superficială

Răspuns: C



  1. CM. Menționați simptomele tipice pentru hipertensiunea arterială:

A. cefalee (frontală,occipitală,constrictivă, matinală)

B. diaree

C. manifestările neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)

D. tulburări de vedere şi auditive (vedere neclară, scotoame, acufene)

E. constipaţii

Răspuns: ACD



  1. CS. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un hipertensiv în stare critică:

    1. criză hipertensivă

    2. disecţie de aortă

    3. obezitate

    4. personalitate astenică

    5. afectare cerebrovasculară

Răspuns: B

  1. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul II (moderată):

    1. tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.

    2. tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg.

    3. tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85- 89 mmHg.

    4. tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.

    5. tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.

Răspuns: B

  1. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale înhipertensiunea arterială de gradul III (severă):

    1. tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.

    2. tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg.

    3. tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg.

    4. tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.

    5. tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.

Răspuns: E

  1. CM. Indicați semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă:

    1. accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare

    2. „imaginea cifrei 3”

    3. edem pulmonar interstiţial

    4. edem pulmonar alveolar

    5. eroziuni costale

Răspuns: ACD

  1. CM. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă:

    1. „imaginea cifrei 3”

    2. accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare

    3. edem pulmonar interstiţial

    4. edem pulmonar alveolar

    5. eroziuni costale.

Răspuns: AE

  1. CM. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului include:

    1. atacul ischemic tranzitoriu

    2. ictusul

    3. encefalopatia hipertensivă avansată

    4. îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei

    5. claudicaţie intermitentă.

Răspuns: ABC

  1. CS. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient cu hipertensiune arterială îndelungată:

    1. stenoza aortei

    2. disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică

    3. complianţă cardiacă afectată

    4. majorarea presiunii telediastolice în VS

    5. prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.

Răspuns: B

  1. CM. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din sindromul Cushing:

    1. obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)

    2. „faţă în lună plină”

    3. atrofia pielii cu desen vascular manifest

    4. striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului

    5. „livedo reticularis”

Răspuns: ABCD

  1. CS. Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:

    1. voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice

    2. unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de 35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)

    3. unda T este aplatizată sau negativă

    4. segmentul ST subdenivelat

    5. devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.

Răspuns: B

  1. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară):

    1. tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.

    2. tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg.

    3. tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg.

    4. tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.

    5. tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.

Răspuns: D

  1. CM. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu hipertensiune arterială:

    1. dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)

    2. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei

    3. proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl

    4. obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 88 cm)

    5. fumatul

Răspuns: ABDE

  1. CM. Menționați acuzele bolnavului cu hipertensiune arterială:

    1. palpitaţii

    2. dispnee la efort fizic

    3. accese de angor pectoral

    4. durere precordială de diferită durată

    5. surditate

Răspuns: ABCD

407. CS. Indicați valoarea indecelui intimă medie care indică afectarea subclinică de organ ţintă:

A. > 0,5 mm

B. > 0,6 mm

C. > 0,7 mm

D. > 0,8 mm

E. > 0,9 mm

Răspuns: E

408. CM. Indicați valoarea indecelui gleznă - braț care indică afectarea subclinică de organ ţintă:

A. >1,3

B. < 0,12

C. < 0,11

D. < 0,10

E. < 0,9

Răspuns: AE

409. CM. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:

A. scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2

B. scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min

C. scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2

D. scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min

E. microalbuminurie 30-300 mg/24h

Răspuns: ABE

410. CS. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor cu sindrom metabolic:

A. beta blocant şi diuretice tiazidice

B. blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie

C. blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei

D. blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic

E. beta blocant şi blocant al canalelor de calciu

Răspuns: A

411. CM. Indicați care sînt preparatele de elecţie în hipetensiunea sistolică izolată la vârstnic:

A. diuretice

B. blocante canalelor de calciu

C. alfa-1 blocante

D. alfa-2 agonişti cu acţiune centrală

E. vazodilatatoare directe

Răspuns: AB

412. CS. Indicați care grupă de preparate în hipetensiunea arterială la diabetici întîrzie apariţia nefropatiei:

A. beta blocantele

B. diureticele tiazidice

C. diureticele care economisesc potasiu

D. antagonişti ai receptorilor de aldosteron

E. inhibitorii enzimei de conversie

Răspuns: E

413. CM. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în sarcină:

A. metildopa

B. inhibitorii enzimei de conversie

C. sartani

D. amiodarona

E. blocantele canalelor de calciu

Răspuns: AE

414. CS. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:

A. captopril

B. enalapril

C. lisinopril

D. ramipril

E. nitroprusiat de natriu

Răspuns: E

415. CS. Notați doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant:

A. 25 - 50 mg/zi

B. 50 - 65 mg/zi

C. 75 - 100 mg/zi

D. 110 - 150 mg/zi

E. 325 mg/zi

Răspuns: C

416. CS. Menționați mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic:

A. inhibă oxidazele citocromului hepatic

B. inhibă acţiunea serotoninergică

C. inhibă receptorii H1

D. inhibă receptorii H2

E. inhibă sinteza de tromboxan A2



Răspuns: E


Yüklə 3,99 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə