1 Sindromul de condensare a tesutului pulmonar neretractil Definiţie



Yüklə 0.83 Mb.
səhifə7/14
tarix13.03.2017
ölçüsü0.83 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   14

XXIII.Angina pectorala


Se manifastă prin crize repetate dureroase de tip anginos, care apar la efort fizic sau la alte conditii de suprasolicitare a cordului.
Angina pectorala de efort:

Clasificarea canadiana a anginei pectorale:

Clasa I - activitatea tipica obisnuita nu produce angina;accesul poate aparea la efort intens si prelungit

Clasa II - angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers grabit; existao usuoara limitarea activitatii obisnuite

Clasa III – angina apare la efortul de mers obisnuit sau la urcatul scarilot in conditii normale: activitatea fizica obisnuita este limitata considerabil

Clasa IV – angina apare la oricare efort fizic (chiar minimal); angina poate fi prezenta in repaus

A.Acuzele


  1. Dureri apar restrosternal

  2. Caracterul specific a durerilor (de apasare, de arsură, de extenzie)

  3. Intensitate diferită (mai des moderată)

  4. Dureri apar la efort fizic

  5. Durerei apar la efort psihoemotional, cresterea tensiunii arteriale

  6. Iradierea durerei – mina stinga, umarul sting, partea stinga a gîtului, mandibula

  7. Dureri dispar in citeva minute dupa folosirea nitroglicerinei

  8. Dureri dispar in 10-15 minute dupa oprirea efortului fizic

  9. Dispnea retrosternala care apare la efort fizic ca echivalentul durerilor retrosternali


Tabloul clinic:

Examen clinic ofera putine date. Uneori pozitia fortata – in timpul crizei anginoase pozitia “spectatorului de vitrina”. Cresterea usuoara tensiunii arteriale si frecventei contractiilor cardiace, extrasistoliile si aritmiile, suflu sistolic.

Investigatiile paraclinice:


  1. ECG in acces de angina pectorala –

  1. subdenivelare orizontala sau oblicdescendenta segmentului ST mai mult de 1 mm

2. Unda T negativa

  1. Unde T inalte, simetrice

  2. Supradenivelare segmentului ST




  1. Inregistrarea electrocardiografica Holter – semnele asemanatoare ca si la ECG

  2. Testul cu efort fizic

  3. Testele farmacologice (cu dipiridamol sau izoproterenola)

  4. Stimularea transesofagiana

  5. Ecocardiografia transesofagiana bidimensionala – zonele de cicatricii sau zone de ischemie

  6. Coronarografie


Angina pectorala de repaus – durerile apar in repaus, accesele sunt mai prelungite, efectul nitroglicerinei mai slab.

Angina pectorala varianta (spastica, spontana, angina Prinzmetal)- dureri nocturne, spre dimneaţa, sunt intense, se rezolva spontan. La ECG – supradenivelarea segmentului ST.

Angina agravata – accesele devin mai frecvente si mai intense, durează mai mult timp, apar la un efort mai mic comparativ cu tip vechi a anginei pectorale.

Angina instabila – angina cu risc sporit de dezvoltare a infarctului miocardic a diferitelor variantelor de angina- angina de novo, angina agravata, angina precoce postinfarctă, angina Prinzmetal

Angina de novo – accesele de efort sunt recent aparute (sub 1 luna).
Infarctul miocardic acut.

Prezinta necroza unei portiuni a miocardului de origine ischemica.

Acuzele:


  1. Durerea – sediul si iradierea este asemanator cu angina pectorala. De obicei dureri sunt insuportabile si este necesar folosirea opiatilor. Efectul nitriglicerinei este slab. Durerea dureaza de obicei mai mult de 30 min si rar mai mult de 24 ore.

  2. Dispneea – din causa insuficientei ventriculare stingi

  3. Sincopa – poate fi din cauza aritmiei, hipotensiunii

  4. Fatigabilitatea

  5. Simptome digestive

Examenul fizic:

Pacientul de obicei este palid, se observ transpiratii reci, ameteli, agitatie psihomotorica.

Sistemul pulmonar – dispnee mixta, murmur vesicular diminuat, raluri umede.

Sistemul cardiovascular – zgomotele cardiace diminuate, ritm de galop, suflu sistolic la apex, tahicardie. Socul apexian slabit si deplasat lateral.
Investigatii paraclinice.

ECG: semnele principale infarctului miocardic acut



  1. Aparitia undei Q patologice

  2. Evolutia segemntului ST

  3. Aparitia undei T negative


Infarctul miocardic extins parcurge 3 stadii evolutive:

1.stadiul acut-



  1. faza acuta initiala – 3-6 ore – supradenivelare segmentului ST cu concavitatea in sus si cu inglobarea undei T

  2. faza de infarct acut constituit – 2-3 saptamini - aparitia undei Q cu micsorarea undei R. Reducerea progresiva supradenivelari segmentului ST. Unda T devine negativa.

  1. Stadiul subacut – de la citeva saptamini pina citeva luni – revenirea segmentuli ST la izolinie, pozitivizarea undei T.

  2. Stadiul cronic – dureaza toata viata – prezenta undei Q, complexului QS.


Localizarea anatomica a infarctelor:

  1. anteroseptal – semne directe in derivatiile V1-V4, I, aVL

  2. lateral – semne directe in V5-V6, I, aVL

  3. inferior - semne directe in II, III, aVF

  4. posterior – semne inderecte in V1-V2


Testele biologice:

  1. Leucocitoza usuoara

  2. Cresterea VSH

  3. Creatinfosfokinaza – cresterea in primele 6 ore de la debutul infarctului, nivel maxim 18-24 ore

  4. Lactat dehidrogenaza – cresterea peste 24-48 de ore dupa debutul infarctului, nivel maxim la 3-6 zi.

  5. Mioglobina – cresterea lq 12 ore dupa infarct, nivel maxim la 24-36 ore.

Scintigrafia miocadului cu TL– prezenta defectelor de perfuzie miocardica

Ecocardiografia – evidetieaza zonele de necroza




1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   14


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə