Motilitatea

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL 

 

1. Bulbare 

 

Sindrom 

Structuri anatomice afectate 

Clinic 

Paramedian 

(interolivar) 

Tract piramidal 

 

Bandeleta Reil paramediană

 

 

Nucleul motor al hipoglosului 

  Hemiplegie contralateral 

 

Disociaţie tabetică contralateral

 

 

Tulburări de motilitate a limbii 

- 

ipsilateral 

Retroolivar 

(Wallenberg) 

Nucleu ambiguu 

 

Nucleul senzitiv al 

trigemenului 

 

Structuri simpatice  

 

Nuclei vestibulari 

 

Fascicul spinotalamic lateral 

 

Peduncul cerebelos inferior 

 

Paralizia corzii vocale şi vălului palatin 

–

 ipsilateral 

Hemianestezi

a feţei –

 ipsilateral 

 

 

Sindrom Claude-Bernard-Horner 

 

Sindrom vestibular central 

 

Hipo-

, anestezie termoalgică –

 

contralateral 

 

Sindrom cerebelos - ipsilateral 

Sindrom de hemibulb 

Babinski Nageotte 

Reuneşte caracteristicile celor 

două sindroame anterioar

e. 

 

 

 

 

 

2. Pontine 

Sindrom 

Structuri anatomice afectate 

Clinic 

Millard Gubler 

Nucleul nervului VI 

 

Nucleul nervului VII 

 

Fascicul corticospinal 

ş

i corticobulbar 

Paralizia muşchiului drept extern 

ipsilateral 

PFP ipsilaterală

 

 

Hemiplegie  

*

În tromboza bazilară, apare afectare 

 

12 

motorie bilaterală –

 paraplegie, 

tetraplegie. 

Foville inferior   Fascicul corticospinal 

Fibre cortico-oculogire 

 

 

 

Nucleul nervului VI 

 

Nucleul nervului VII 

 

Deficit motor 

–

 

hemipareză sau 

hemiplegie 

Pareza mişcărilor de lateralitate a

le 

globilor oculari (pacientul îşi priveşte 

membrele paralizate) 

Paralizia muşchiului drept extern 

ipsilateral 

PFP ipsilaterală

 

Paralizii 

internucleare 

Fasciculul longitudinal medial 

(conectează formaţiunea reticulată 

pontină cu nucleul abducensului 

contr

alateral şi al oculomotorului 

comun ipsilateral). 

În leziuni rostrale, este afectat şi centrul 

convergenţei şi fiecare ochi priveşte 

divergent. 

Sindromul 1 şi jumătate (afectare FLM 

ipsilateral şi formaţiune reticulară 

pontină): posibilă doar abducţia ochi

ului 

contralateral, dar convergenţa este 

posibilă.

 

Sindrom 

locked-in 

Substanţa reticulată anterioară

 

Nu este posibilă nicio mişcare cu 

excepţia oculomotricităţii şi, uneori, a 

clipitului. 

 

3. Mezencefalice 

 

Sindrom 

Structuri anatomice afectate 

Clinic 

Hemiplegii alterne 

Tract piramidal 

 

Nucleul nervului III 

Hemiplegie+PFC 

contralaterale 

Paralizie nerv III ipsilateral 

Benedikt 

Nucleul nervului III 

 

Nucleul roşu

 

 

 

Tract piramidal 

Paralizie de oculomotor 

ipsilateral 

Mişcări involuntare 

coreoatetozice contralaterale 

Hemipareză contralaterală

 

Claude 

Nucleul nervului III 

 

Neocerebel 

Paralizie de oculomotor 

ipsilateral 

Sindrom neocerebelos 

contralateral 

De nucleu roşu

 

Nucleul roşu

 

Mişcări involuntare coreiforme

 

 

13 

Ataxie contralateral 

Foville superior 

Tract piramidal 

 

Fibre cortico-oculogire  

Deficit motor; poate asocia 

sindrom cerebelos 

Bolnavul priveşte leziunea

 

Parinaud 

Centrul mişcărilor de 

verticalitate ale ochilor 

Centrul convergenţei

 

Nucleul Edinger-Westphal 

Paralizia mişcărilor de 

verticalitate 

Paralizia 

convergenţei

 

Areflexie pupilară

 

Argyll-Robertson 

Nucleul Edinger-Westphal 

Absenţa reflexului fotomotor

 

Păstrat reflexul de 

convergenţă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14 

SINDROAME MEDULARE 

 

 

Aprecierea din punct de vedere clinic a leziunilor medulare va stabili: 

nivelul medular afectat 

tipurile de fibre afectate 

–

 

se stabileşte cunoscând topografia fasciculelor la nivel medular

 

extinderea transversală a leziunii –

 

secţiune medulară totală sau parţială

 

extinderea longitudinală a leziunii

 

 

Sindromul secţiunii me

dulare totale 

 

Este vorba de secţionarea transversală a măduvei spinării.

 

1. Faza de şoc spinal

 

- 

abolirea motilităţii, sensibilităţii şi reflexelor sub nivelul leziunii, deoarece sunt întrerupte toate 

fasciculele descendente şi ascendente care conduc impu

lsurile la efectori, respectiv de la 

receptori. 

 

2. Recuperarea din şoc

 

 

3. Automatismul medular 

- unele reflexe revin 

- reflexe patologice 

- 

tulburări ale micţiunii prin apariţia vezicii neurogene (golire prin prea plin) şi defecaţie 

(automatism rectal) 

 

Hemisecţiunea medulară –

 sindromul BROWN SEQUARD 

 

- 

compresia laterală a măduvei spinării predominent cervicale sau toracale

 

 

Ipsilateral: deficit motor important pe membru inferior sau hemiplegie (fascicul piramidal deja 

încrucişat)

 

      Sindrom de neuron motor periferic doar la nivelul segmentului interesat de 

leziune 

                         

Tulburări de sensibilitate profundă

 

 

 

       

Tulburări vegetative

 

- 

Contralateral: anestezie termoalgică.

 

 

 

 

 

 

 

15 

SINDROAME ALE ARIILOR DE ASOCIA

ŢIE

 

 

AFAZIA 

 

Reprezint

ă o tulburare a limbajului caracterizată prin alterarea atât a înţelegerii, cât şi a capacităţii 

de exprimare verbală.

 

 

Afazia Wernicke sau senzorială

 

-

 

tulburări ale înţelegerii (aude, dau nu înţelege mesajul)

 

-

 

afectată repetiţia

 

-

 

discurs fluent, dar cu parafazii, jargonafazie, ecolalie 

-

 

intoxicaţie prin ordin –

 

înţelege ordine simple, pe care perseverează în a le executa chiar 

dacă primeşte alt ordin

 

-

 

nu înţelege nici cuvintele scrise –

 alexie (nu poate citi) 

-

 

apare în leziuni ale lobului temporal sau ale girusu

lui supramarginal sau angular. 

 

Afazia Broca sau motorie 

-

 

caracteristice tulburările de exprimare mai ales în vorbirea spontană

 

-

 

tulburări ale scrisului

 

-

 

nu poate repeta cuvintele 

-

 

apare în leziuni ale girusului rolandic sau nucleului lenticular.

 

 

Afazia mixtă

 

-

 

combinaţie în proporţie variabilă a afaziei Wernicke şi Broca

 

-

 

se datorează vascularizaţiei comune din artera cerebrală medie.

 

 

Afazia transcorticală senzorială

 

-

 

apare prin disconectarea dintre aria auditivă unde sunt percepute undele sonore şi ariile 

care 

integrează aceste impulsuri pentru a deveni inteligibile

 

-

 

afectată înţelegerea

 

-

 

vorbire cu parafazii, dar cursivă

 

-

 

repetiţie posibilă –

 

o diferenţiază de alte afazii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16 

SINDROAME CORTICALE 

 

SINDROMUL DE LOB FRONTAL 

 

1. Regiunea motorie 

- deficitele moto

rii pot fi segmentare, mai mult distale, cu interesarea mai importantă a membrului 

superior faţă de cel inferior; se poate asocia paralizie facială uni

- 

sau bilaterală; de asemenea, 

pot lua aspectul afectărilor radiculare sau de nerv periferic; 

 

- crize focale jacksoniene 

–

 

specifică afectării acestei regiuni; criza focală debutează distal la 

nivelul unui membru de partea opusă faţă de leziune, se extinde în pată de ulei către rădăcina 

membrului, apoi poate cuprinde hemifaţa şi chiar hemicorpul de aceeaşi parte; asociază 

manifestări vegetative, vocalizare, rotirea capului de aceeaşi parte cu criza (deci pacientul 

priveşte în partea opusă leziunii!! –

 

important pentru localizarea focarului generator), manifestări 

senzitive.  

 

2. Regiunea premotorie 

- 

tulburările motorii se caracterizează nu atât prin slăbiciune musculară, cât prin o dizarmonie a 

mişcărilor complexe coordonate

 

- 

apar şi spasticitate, şi reflexe patologice (de exemplu reflexul Hoffman, Mendel

-Bechterev, care 

conform lui C. Arseni ar fi specifice leziunilor frontale) 

- 

prin lezarea ariei 8, apare devierea conjugată a ochilor opus faţă de leziune

 

- 

lezarea căilor dento

-talamo-

corticale determină tulburări cerebeloase

 

 

3. Regiunea prefrontală

 

- 

lipsă de iniţiativă, de spontaneitate, comportament pla

t 

- 

modificări de comportament şi personalitate, bolnavii nemaicontrolându

-

şi reacţiile, care devin 

dezinhibate şi, de multe ori, inadecvate sau reactivitate scăzută

 

- 

tulburări de atenţie, de memorie de fixaţie anterogradă, dezorientare temporo

-

spaţială, 

sindrom 

confuzional 

- 

apraxii: tulburări de orientare spaţială, apraxia mersului, apraxia buco

-

linguală, apraxie 

ideomotorie în funcţie de localizarea leziunii 

 

 

4. Regiunea orbitară şi mediană

 

-

 

tulburări vegetative contralaterale: hipotensiune arterială, vasodiltaţie, hipersudoraţie, 

tulburări pupilare, tulburări sfincteriene, tulburări de somn

 

-

 

tulburări de memorie, orientare

 

-

 

tulburări intelectuale cu scăderea performanţelor, afectarea comportamentului.

 

Etiologie 

-

 

vasculară

 

-

 

tumorală

 

 

17 

-

 

traumatică

 

-

 

postchirurgica

lă.

 

 

SINDROMUL DE LOB PARIETAL 

 

-

 

deficite motorii de tip hemipareză, uneori cu predominenţă crurală

 

-

 

tulburări de sensibilitate caracterizate prin conservarea relativă a sensibilităţii 

termoalgice, presionale, vibratorii, dar prezenţa de tulburări de discriminare senzorială şi 

de sensibilitate epicritică

 

-

 

asomatognozia unilaterală sau anosognozia deficitului

 

-

 

neglijarea unui hemispaţiu

 

-

 

apraxie ideomotorie şi ideativă

 

-

 

tulburări de vorbire: afazie mixtă

 

-

 

tulburări vestibulare

 

-

 

tulburări ale vederii: hemianopsie, cvadrantoanopsie homonime, inatenţie vizuală

 

 

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL 

 

-

 

tulburările de vedere sunt importante, datorită prezenţei radiaţiilor optice la acest nivel: 

cvadrantoanopsie, uneori deficit vizual în semilună, hemianopsie homonimă laterală

 

-

 

se pot as

ocia tulburări pupilare: inegalitate pupilară prin compresie

 

-

 

uneori pareză de oculomotor comun

 

-

 

tulburări de auz: acufene, hipoacuzie uni

- 

sau bilaterală

 

-

 

tulburări vestibulare

 

-

 

crize epileptice caracterizate prin halucinaţii olfactive, auditive, senzaţii de „deja vu” sau 

„jamais vu”, stare de vis („dreamy state”), senzaţia de înstrăinare, de depersonalizare, 

automatisme psihomotorii;  

-

 

tulburări de vorbire dacă leziunea este în emisferul dominant: afazie Wernicke cu 

afectarea predominantă a înţelegerii, dar fluenţă verbală cu parafazii, jargonafazie

 

-

 

tulburări psihice

. 

 

 

 

 

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL 

 

-

 

tulburări vizuale: cecitate corticală, tulburări de câmp vizual, agnozii vizuale când sunt 

interesate ariile 18 şi 19 de asociaţie, halucinaţii vizuale, metamorfops

ii 

-

 

apraxie constructivă

 

 

18 

-

 

sindrom Balint (paralizie psihică a privirii): este tot un tip de agnozie în care pacientul nu 

poate urmări cu privirea un obiect, iar atunci când i se arată o imagine nu îşi 

concentrează atenţia pe toate componentele imaginii, pe unele le ignoră şi nu percepe 

relaţiile dintre obiectele din imagine

 

-

 

sindrom Anton (anosognozie vizuală): nu recunoaşte faptul că prezintă cecitate 

 

-

 

tulburări de memorie: sindrom Korsakoff –

 

amnezie anterogradă şi retrogradă, cu 

confabulaţii

. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19 

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (STROKE) 

 

 

   

Accidentul vascular cerebral (AVC) denumit şi stroke reprezintă o importantă cauză de deces şi 

principala cauză de dizablitate.

 

   

OMS  defineşte  stroke

-

ul  ca  “dezvoltarea  rapidă  a  semnelor  de  disfuncţie  cerebrală  focală,  cu 

durata  de  cel  puţin  24  de  ore  sau  ducând  la  deces,  fără  o  altă  cauză  aparentă  decât  cea 

vasculară”.

 

 

   Accidentul vascular cerebral (AVC) 

–

 stroke cuprinde: 

1.  stroke ischemic (75-80%) 

2. 

hemoragie intracerebrală primară (10

-15%) 

3.  h

emoragie subarahnoidiană (5%).

 

 

 

I. 

Accidentul vascular cerebral (stroke) ischemic 

 

 

Defini

ţ

ii 

Stroke ischemic: deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata de cel pu

ţ

in 24 de 

ore. 

Atac ischemic tranzitoriu (AIT): un deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata 

sub 24 de ore. Cele mai multe AIT-uri au durata  sub 20 de minute. 

Deficit neurologic ischemic reversibil (RIND): 

un deficit neurologic focal care durează mai mult de 

24 de ore dar mai pu

ţ

in de 7 zile. 

Str

oke progresiv sau în evoluţ

ie: 

agravare secundară în cadrul unui stroke.

 

Boală  cerebrovasculară  asimptomatică:

 

descoperirea  unei  stenoze  sau  ocluzii  arteriale  în  lipsa 

unei simptomatologii de focar. De obicei, acestea se descoperă în cadrul explorărilor pe

ntru  un 

suflu laterocervical. 

 

Tablou clinic 

Elementu

l esenţial este deficitul neurologic focal cu debut brusc.

 

-

 

simptomatologia se dezvoltă brusc, în decurs de secunde, minute

 

-

 

deficit motor 

-

 

tulburări de sensibilitate

 

-

 

tulburări de coordonare

 

-

 

tulburări de oc

ulomotricitate 

-

 

greaţă

 

-

 

vărsături

 

-

 

alterarea stării de conştienţă

 

 

20 

-

 

puseu hipertensiv 

-

 

AIT precede instalarea unui stroke ischemic în 10

-20% din cazuri 

-

 

10-

20% din cazuri se agravează în primele 1

-2 zile, definind stroke-

ul în progresie.

 

 

Vom prezenta în continuare manifestările clinice în funcţ

ie de teritoriul arterial afectat: 

 

Sindrom de arteră oftalmică

 

Vascularizează retina ş

i nervul optic 

Tablou clinic 

Cecitate monoculară

 

 

Sindrom de arteră coroidală anterioară

 

Vascularizează globus pallidus, capsula internă

 

ş

i plexul coroid 

Tablou clinic 

-

 

hemipareză contralaterală

 

-

 

tulburări de sensibilitate

 

-

 

hemianopsie homonimă

 

 

Sindrom de arteră cerebrală medie (ACM)

 

Tablou clinic: 



 

pareză facială de tip central

 



 

hemipareză contralaterală

 



 

tulburări de sensibilitate (hemisindro

m senzitiv contralateral) 



 

hemianopsie homonimă

 



 

devierea capului 

şi a gâtului

 



 

tulburări conjugate a privirii

 



 

afazie (emisfer dominant) 



 

dizartrie 



 

apraxie ideomotorie 



 

alterarea percepţiei spaţiale (emisfer non

-dominant) 

–

 

inatenţie tactilă, vizuală

 



 

deficitul 

motor care apare este în general sever, cuprinde faţa, membrul superior şi 

inferior prin afectarea capsulei interne. 

 

 

Sindrom de arteră cerebrală anterioară (ACA)

 

Tablou clinic  

Infarct unilateral 

în teritoriul ACA

 



 

deficit motor contralateral cu predomina

nţă crurală

 



 

tulburări de sensibilitate

 



 

tulburări de vorbire –

 afazie (emisfer dominant) 

 

21 



 

incontinenţă urinară

 

Infarct bilateral în teritoriul ACA

 



 

tulburări de comportament –

 abulie, mutism akinetic

, incontinenţă, spasticitate

 

 

 

Sindrom de arteră cerebrală posterioară (ACP)

 

 

Tablou clinic 

Infarct unilateral de ACP 



 

hemianopsie homonimă 

 



 

inabilitate de a citi (emisfer dominant) 



 

semne de afazie (alexie fără agrafie)

 

Infarct bilateral de ACP 



 

cecitate corticală completă

 



 

vedere în tunel

 



 

agnozie vizuală

 



 

acromatopsie 



 

alterarea memoriei 



 

tulburări de comportament –

 

agitaţie psihomotorie

 



 

infarct talamic cu hemipareză contralaterală accentuată si paralizie de nerv oculomotor 

ipsilateral (sindrom Weber) 

Sindrom talamo-perforat 

-

 

artera talamo-

perforată (talamo

-

subtalamică) 

- 

vascularizează partea postero

-

medială a 

talamusului inferior 

-

 

deficit motor 

-

 

tulburări de sensibilitate

 

 

Sindrom talamo-geniculat 

-

 

vascularizează talamusul ventrolateral

 

-

 

hemisindrom senzitiv 

-

 

amnezie.