Obstetrică Şi ginecologie

PARTICULARITĂŢI DE DIAGNOSTIC ŞI MANAGEMENT ALE SARCINII 
ECTOPICE CERVICALE 
Iulia Cotelea, Mihail Surguci, Corina Cardaniuc 
Catedra  Obstetrică şi Ginecologie, USMF “Nicolae Testemiţanu” 
 
Summary  
Particularities of diagnosis and management of cervical ectopic pregnancy 
Cervical ectopic  pregnancy is  a serious pathology that  presents a  real  threat to  the  health 
and life of women. The diagnosis of cervical pregnancy is difficult and the treatment depends on 
the  amount  of  bleeding,  gestational  age,  viability  of  cervical  pregnancy,  gestational sac 
location and  depth  of trophoblast invasion.  The  recent  experience  of  practicing  obstetricians 
shows  impressive  succes  in  the  treatment  of  cervical  pregnancy  with  organ  preservation  using 
Methotrexate. The aim of the present study was to evaluate the diagnostic methods and treatment 
of  cervical  ectopic  pregnancy.  Our  results  indicate  that  the  use  of  3D  mode  transvaginal 
ultrasound allows an early diagnosis of cervical  pregnancy with a prompt intervention to avoid 
serious complications.  The manual vacuum aspiration and uterine  curettage are the methods  of 
choice  used  in  non-evolutive  cervical  pregnancy.  Medical  treatment  with  Methotrexate  1,5 
mg/kg  permits to avoid radical surgery and preserve fertility in patients with cervical pregnancy 
in evolution. 
 
Rezumat  
Sarcina ectopică cervicală reprezintă o patologie foarte gravă ce prezintă un pericol real 
pentru  sănătatea  şi  viaţa  femeii.  Diagnosticul  sarcinii  cervicale  este  dificil,  iar  modalitatea 
tratamentului depinde de volumul hemoragiei, vîrsta gestaţioanală, viabilitatea sarcinii cervicale, 
localizarea sacului gestaţional şi profunzimea invaziei trofoblastice. Experienţa din ultimii ani a 

55 
 
obstetricienilor practicieni demonstrează succese impunătoare în tratamentul sarcinii cervicale cu 
păstrarea  organului  prin  folosirea  Methotrexatului.  Scopul  studiului  prezent  a  fost  evaluarea 
metodelor de diagnostic şi tratament aplicate în sarcina ectopică cervicală. Rezultatele studiului 
reflectă  faptul  că  utilizarea  ecografiei  transvaginale  în  regim  3D  permite  un  diagnostic  clinic 
precoce  al  sarcinii  cervicale  cu  intervenţie  timpurie  pentru  evitarea  complicaţiilor  grave. 
Aspirarea  vacuum  manuală  şi  chiuretajul  uterin  reprezintă  metodele  de  elecţie  aplicate  la 
pacientele  cu  sarcină  cervicală  stagnată.  Tratamentul  medicamentos  cu  Metotrexat  1,5  mg/kgc 
permite  evitarea  chirurgiei  radicale  şi  păstrarea  fertilităţii  la  pacientele  cu  sarcină  cervicală  în 
evoluţie.  
 
Actualitatea  
Prin sarcina cervicală se subînţelege grefarea şi evoluţia oului în canalul cervical în afara 
orificiului intern [4]. Durata perioadei de gestaţie şi, în ultimă instanţă, capacitatea ei de creştere, 
depinde de locul de implantare a embrionului. Cu cît e mai sus implantată în canalul cervical, cu 
atît capacitatea de creştere şi de sîngerare este mai mare [3]. Diagnosticul sarcinii cervicale este 
dificil, gradul dificultăţii diagnostice fiind acelaşi la diverse intervale ale perioadei de gestaţie. 
Tuşeul  vaginal  bimanul  constată  scurtarea  porţiunii  vaginale  a  colului  uterin,  ramolirea  şi 
lărgirea  segmentului  superior  ce  trece  în  corpul  uterin  mai  consistent.  Dimensiunile  celui  din 
urmă  nu  corespund  vîrstei  sarcinii  [5,7].  Dintre  metodele  instrumentale,  importanţă  majoră  în 
vederea  diagnosticării  sarcinii  cervicale  şi  istmicocervicale  o  are  examinarea  cu  ultrasunet.  În 
acest caz se constată colul uterin extins, acesta depăşind corpul uterin după dimensiune. Într-un 
şir  de  cazuri  se  reuşeşte  în  canalul  cervical  extins  nu  numai  a  vizualiza  oul  fetal,  dar  şi  a 
înregistra  activitatea  cardiacă  a  embrionului  [1,4].  Astfel,  este  facilitat  diagnosticul  precoce 
pentru evaluarea gravidelor cu hemoragii vaginale pe parcursul primului trimestru de graviditate. 
Trăsăturile  ecografice,  în  asociere  cu  hemoragiile  dureroase  din  primul  trimestru,  cervixul 
destins şi orificiul extern uşor dilatat sugerează medicului posibilitatea sarcinii ectopice cervicale 
[8]. 
 Opţiunile de tratament pentru sarcinile ectopice cervicale pot fi divizate conceptual în 5 
categorii:  tamponament,  diminuarea  fluxului  sanguin,  excizia  ţesutului  trofoblastic,  feticidul 
intraamniotic  şi  chimioterapia  sistemică.  Modalitatea  tratamentului  depinde  de  volumul 
hemoragiei, vîrsta gestaţioanală, viabilitatea sarcinii cervicale, localizarea sacului gestaţional şi 
profunzimea invaziei trofoblastice [2].  
Cele două tehnici chirurgicale clasice pentru înlăturarea sarcinii cervicale sunt chiuretajul 
şi histerectomia. În trecut, histerectomia era unica rezolvare, mai ales datorită sîngerărilor masive 
care acompaniază îndepărtarea sarcinii cervicale, tergiversările în acţiuni putînd provoca moartea 
pacientei în urma hemoragiei. Datorită pericolului apariţiei unei hemoragii greu de controlat, au 
fost dezvoltate tehnici nechirurgicale. Astăzi, tratamentul chirurgical, este utilizat doar în caz de 
eşec al chimioterapiei sau în cazul unei urgenţe cu hemoragie masivă [3,6,9]. 
Experienţa din ultimii ani a obstetricienilor practicieni demonstrează succese impunătoare 
în  tratamentul  sarcinii  cervicale  cu  păstrarea  organului  prin  folosirea  methotrexatului,  care    se 
utilizează în sarcinile cervicale neînsoţite de hemoragie. Măsurile conservative de tratament au 
devenit standarde de primă linie în tratamentul femeilor care îşi doresc conservarea fertilităţii. 
 
Scopul studiului prezent a fost evaluarea metodelor de diagnostic şi tratament aplicate în 
sarcina ectopică cervicală. 
Material şi metode  
Studiul reprezintă o cercetare retrospectivă, în cadrul căreia au fost studiate 668 fişe de 
observaţie  a  pacientelor  cu  sarcină  ectopică,  inclusiv  9  cazuri  cu  sarcină  ectopică  cervicală, 
internate  în  secţia  Ginecologia  aseptică  a  Spitalului  Clinic  Municipal  nr.1  din  municipiul 
Chişinău,  în  perioada  anilor  2006  –  2011.  Informaţia  din  fişele  de  observaţie  a  fost  colectată 

56 
 
conform  unui  chestionar  special  elaborat,  care  a  inclus  circa  30  criterii  de  apreciere  a  diferitor 
particularităţi  şi  aspecte  clinico-epidemiologice  ale  sarcinii  ectopice  cervicale.  Examenul 
obiectiv general a inclus datele despre aprecierea stării generale, tipului constituţional, caracterul 
pilozităţii, gradul de dezvoltare a glandelor mamare şi caracterul depunerii ţesutului celuloadipos 
subcutanat.  De  asemenea,  au  fost  selectate  din  documentaţia  medicală  rezultatele  unor 
investigaţii  paraclinice  şi  de  laborator,  efectuate  pe  parcursul  sarcinii.  Metodele  specifice 
obstetricale  au  inclus:  efectuarea  examenului  cu  valve,  palparea  bimanuală  cu  aprecierea 
uterului,  care  de  obicei  este  ,,în  formă  de  clepsidră”,  determinarea  localizării  produsului  de 
concepţie.  Din  investigaţiile  efectuate,  au  fost  selectate  următoarele  metode  de  examinare  a 
pacientelor şi de prelucrare a datelor: examenul ultrasonografic şi ecografie Doppler; examenul 
histopatologic  al  placentei  şi  al  pieselor  postoperatorii.  Starea  funcţională  a  sistemului 
fetoplacentar  a  fost  apreciată  în  baza  examenului  ecografic.  Prin  metoda  standard  au  fost 
efectuate  fetometria  şi  placentografia,  au  fost  estimate  starea  uterului  cu  depistarea  localizării 
atât  a  placentei,  cât  şi  produsului  de  concepţie  în  canalul  cervical.  Datele  obţinute  au  fost 
prelucrate  computerizat,  cu  aplicarea  setului  de  programe  statistice  Microsoft  Excel. 
Autentificarea diferenţei valorilor studiate a fost apreciată prin determinarea criteriului t-Student 
(cu o probabilitate mai mare de 95% (p<0,05). 
 
 
Rezultate proprii şi discuţii  
Datele  din  literatura  de  specialitate  reflectă  faptul  că,  în  majoritatea  cazurilor  sarcina 
ectopică  cervicală  este  diagnosticată  o  dată  cu  apariţia  complicaţiilor,  adesea  însoţite  de 
hemoragii  de  diferită  proporţie.  În  cadrul  studiului  nostru,  în  44,4%  cazuri  sarcina  ectopică 
cervicală  a  fost  depistată  până  la  a  şasea  săptămână  de  graviditate.  În  alte  trei  cazuri  (33,3%) 
sarcina ectopică cervicală a fost depistată la termenul de 7 – 8 săptămâni de graviditate şi în alte 
două cazuri (22,2%) sarcina ectopică cervicală a fost depistată la 9 – 10 săptămâni de graviditate. 
33,3%  din paciente au avut o hemoragie de până la 200 ml, în 33,3% cazuri hemoragia a fost 
între 200 – 500 ml sânge şi în 33,3% cazuri hemoragie a depăşit 1000 ml sânge.  
Rezultatele  analizei  efectuate  au  determinat  că,  în  majoritatea  cazurilor  sarcina  ectopică 
cervicală  s-a  soluţionat  prin  metoda  de  vacuum  aspiraţie  (66,6%),  celelalte  două  metode 
menţionate mai sus au fost utilizate în 22,2% şi respectiv 12,2% respectiv. 
 
 
Fig. 1.  Distribuţia sarcinii ectopice cervicale în dependenţă de  
metoda de rezolvare a sarcinii. 
 
În studiul nostru, două paciente s-au prezentat cu sarcini ectopice cervicale în evoluţie, cu 
termenul  de  7  săptămîni,  apreciindu-se  activitatea  cardiacă  fetală  la  examenul  USG.  În  aceste 
cazuri  s-a  recurs  la  administrarea  Metotrexatului  în  sacul  embrionar,  cu  scop  citostatic.  Doza  
metotrexatului administrat a fost de 50 mg, în priză unică, cu efectuarea ulterioară a examenului 

57 
 
USG peste 24 ore. În toate cazurile peste 24 de ore s-a apreciat decesul produsului de concepţie. 
În  unul  din  cazuri  s-a  întreprins  tentativa  de  a  evacua  produsul  de  concepţie  prin  intermediul 
administrării Misoprostolului (50 mg s/l în 2 prize),  care reprezintă o prostaglandină E1 sintetică 
şi induce atît contracţii uterine, cît şi asupra canalului cervical; şi a Mifepristonului 200 mg, care 
este  un  steroid  sintetic  şi  blochează  progesteronul,  hormonul  care  întreţine  sarcina;  determină 
separarea placentei de endometru, înmoaie cervixul si creşte contracţiile uterine pentru a permite 
conţinutului uterin să fie expulzat, însă ambele tentative au eşuat. În celălalt caz, s-a administrat 
doar  Metotrexat (50 mg) direct în produsul de concepţie şi Mifepristone 200 mg per os, într-o 
singură priză. Într-un final, în ambele cazuri, avînd lipsa activităţii cardiace fetale la examenul 
USG, s-a recurs la aspiraţia vacuum manuală a produsului de concepţie din canalul cervical. 
 
În  concluzie,  deşi  multe  tentative  de  tratament  au  fost  întreprinse,  tratamentul  optim  în 
cazul sarcinii ectopice cervicale rămîne discutabil. 
Progresul tehnico-ştiinţific înregistrat în ultimele decenii, posibilităţile depistării precoce 
a  sarcinilor  ectopice  cervicale  la  examenul  ultrasonor,  au  dus  la  îmbunătăţirea  metodelor  de 
diagnostic  şi  posibilitatea  evitării  complicaţiilor  majore.  Un  plan  de  urgenţă  pentru  obţinerea 
hemostazei, aşa ca tamponada locală este de asemenea necesar, însă nu dispunem de experienţa 
necesară de a aplica aceste proceduri în uz cotidian. 
Raritatea  cazurilor  şi  metodele  utilizate  în  prezent  nu  oferă  posibilitate  de  a  face  o 
concluzie în ceea ce priveşte eficacitatea metodei chirurgicale sau conservative. Cu toate acestea, 
publicaţiile  apărute  în  literatura  contemporană  de  specialitate,  cît  şi  datele  noastre  permit  de  a 
recomanda în unele cazuri, în funcţie de evoluţia clinică a sarcinii ectopice cervicale, tratamentul 
conservativ cu utilizarea metotrexatului. 
Problema conduitei sarcinii ectopice cervicale necesită studii ulterioare mai profunde, în 
special în ceea ce priveşte utilizarea terapiei conservative. 
 
Concluzii 
1.
 
Utilizarea  ecografiei  transvaginale  în  regim  3D  permite  un  diagnostic  clinic  precoce  al 
sarcinii cervicale cu intervenţie timpurie pentru evitarea complicaţiilor grave. 
2.
 
Tratamentul  sarcinii  ectopice  cervicale  se  poate  efectua  prin  tehnici  chirurgicale  sau 
medicamentos.  Aspirarea  vacuum  manuală  şi  chiuretajul  uterin  reprezintă  metodele  de 
elecţie aplicate la pacientele cu sarcină cervicală stagnată.  
3.
 
Tratamentul medicamentos cu Metotrexat 1,5 mg/kgc permite evitarea chirurgiei radicale 
şi  păstrarea  fertilităţii  la  pacientele  cu  sarcină  cervicală  în  evoluţie.  Avantajele 
tratamentului medicamentos constau în minimă invazivitate, scăderea ratei complicaţiilor 
severe,  scăderea  numărului  de  zile  internare  cu  reducerea  costurilor  şi  o  perioadă  de 
convalescenţă mai scurtă cu revenirea mai rapidă la locul de muncă. 
 
Bibliografie 
1.
 
Ancăr V., Ionescu C. Obstetrica. Bucureşti, 1999, nr.1, p.15-20. 
2.
 
Cardaniuc C., Surguci M., Friptu V., Mămăligă V., Ostrofeţ C. Abdomenul acut de cauză 
ginecologică Chişinău, 2010.  p.30-35.     
3.
 
Munteanu I. Tratat de Obstetrică. Bucurețti, 2000. p.840-868.   
4.
 
Paladi Gh., Cerneţchi O. Obstetrica patologică. vol. II. Chişinău, 2007, p.255-265.     
5.
 
Rothe  D.  J.,  Birnbaum  S.  J.  Cervical  pregnancy:  Diagnosis  and  management.  Obstet. 
Gynecol. 1973, nr.42, p.675-680.    
6.
 
Ştermberg  M.,  Gladun  E.,  Friptu  V.,  Corolcova  N.    Patologia  sarcinii  Chişinău,  2002. 
p.180-202.  
7.
 
Titircă L. Urgenţele medico- chirurgicale. Sinteze. Bucureşti, 1996, nr.18, p.165-170.   
8.
 
Thomsen M., Johansen F. Two cases of cervical pregnancy. Acta Obstet. Gynecol. Scand. 
1961, nr.40, p.99-113. 

58 
 
9.
 
Zarabi  M.,  Butkiewicz  B.  L.,  Mazer  J.  Diagnosis  of  cervical  pregnancy  by 
ultrasonography. J Ultrasound Med. 1983, nr.2, p.333-335.   
 
 
 
FACTORI DE RISC ŞI PARTICULARITĂŢI CLINICO-EVOLUTIVE ALE SARCINII 
ECTOPICE CERVICALE 
Iulia Cotelea, Mihail Surguci, Corina Cardaniuc 
Catedra  Obstetrică şi Ginecologie, USMF “Nicolae Testemiţanu” 
 
Summary  
Risk factors and clinical-evolutive features of ectopic cervical pregnancy 
Cervical ectopic  pregnancy is  a serious pathology that  presents a  real  threat to  the  health 
and life of women. The aim of the study was to investigate the risk factors and clinical-evolutive 
features of cervical ectopic 
pregnancy. Our 
results 
indicate 
that 
risk 
factors 
for cervical pregnancy  development  include: age over 30  years, multiparity  and  history 
of spontaneous  or  medical  abortions and uterine curettages. The  most severe complications  of 
cervical ectopic pregnancy are the massive bleedings resulting in hemorrhagic shock 
 
Rezumat  
Sarcina ectopică cervicală reprezintă o patologie foarte gravă ce prezintă un pericol real 
pentru sănătatea şi  viaţa femeii.  Scopul  studiului prezent  a fost studierea factorilor de risc şi  a 
particularităţilor  clinico-evolutive  ale  sarcinii  ectopice  cervicale.  Rezultatele  studiului  reflectă 
faptul  că  factorii  de  risc  pentru  dezvoltarea  sarcinii  cervicale  includ:  vârsta  peste  30  ani, 
multiparitatea, avorturile spontane sau medicale şi chiuretajele uterine în antecedente. Cele mai 
severe complicaţii ale sarcinii ectopice cervicale sunt reprezentate de hemoragiile masive soldate 
cu şoc hemoragic. 
 
Actualitatea  
Sarcina  ectopică  cervicală  este  reprezentată  de  nidarea  şi  dezvoltarea  oului  în  canalul 
cervical,  în  afara  orificiului  intern.  Atunci  când  sarcina  se  implatează  la  orificiul  intern, 
placentaţia are loc în regiunea cervico – istmică, dând naştere varietăţii cu acelaşi nume. Aceasta 
din urmă este examinată ca patologie foarte gravă ce prezintă un pericol real pentru sănătatea şi 
viaţa femeii [1,2,4,12,15].  
Conform  datelor  publicate  în  literatura  de  specialitate  sarcina  ectopică  cervicală  este 
înregistrată  în  0,15%  cazuri  din  toate  sarcinile  ectopice,  3,7%  din  totalul  sarcinilor  cervicale 
atestându-se la pacientele cu fertilizare in vitro [3, 9, 10, 13, 14,15]. 
Raritatea  nozologiei  a  determinat  insuccesul  oricăror  studii  prospective  în  determinarea 
cauzelor  definitive  ale  acesteia.  Migrarea  accelerată  a  ovulului  fertilizat  prin  cavitatea  uterină, 
modificări  în  abilitatea  endometrului  de  a  accepta  implantarea  ovulului  fertilizat  şi  afectarea 
canalului cervical pot fi factori contribuabili [5, 6, 7, 8]. 
Studiile  de  specialitate  existente  sugerează  că  sarcina  cervicală  apare  mai  frecvent  la 
multipare, în caz de leziuni ale colului uterin, chiuretaje multiple şi avorturi artificiale repetate în 
antecedente, intervenţii chirurgicale pe uter; miom uterin, complicaţii în naşterile precedente şi 
perioada  puerperală,  constituind  una  dintre  cele  mai  de  temut  complicaţii  ale  gravidităţii  prin 
masivitatea hemoragiei care o însoţeşte [11]. 
 
Scopul  studiului prezent  a fost studierea  factorilor de risc şi  a particularităţilor clinico-
evolutive ale sarcinii ectopice cervicale. 
 

59 
 
Material şi metode  
În scopul evidenţierii particularităţilor clinice şi aprecierea grupurilor cu risc sporit pentru 
sarcina ectopică cervicală au fost studiate fişele de observaţie a pacientelor cu sarcină ectopică, 
internate  în  secţia  Ginecologia  aseptică  a  Spitalului  Clinic  Municipal  nr.1  din  municipiul 
Chişinău, în perioada anilor 2006 – 2011. Studiul reprezintă o cercetare retrospectivă, în cadrul 
căreia  au  fost  utilizate  o  serie  de  metode  de  investigare,  inclusiv  selectarea  datelor  din 
investigaţia  clinică  a  pacientelor  şi  investigaţiilor  instrumentale,  cu  analiza  matematică  şi 
statistică a rezultatelor obţinute. 
 
Informaţia  din  fişele  de  observaţie  a  fost  colectată  conform  unui  chestionar  special 
elaborat,  care  a  inclus  circa  30  criterii  de  apreciere  a  diferitor  particularităţi  şi  aspecte  clinico-
epidemiologice ale sarcinii ectopice cervicale. Principalele date care erau preconizate pentru a fi 
incluse  în  studiu  au  fost  datele  paşaportale  şi  prezenţa  factorilor  de  risc,  inclusiv:  examenul 
general al gravidelor care a inclus intervievarea standart, în rezultatul căruia au fost obţinute date 
referitor la vârsta gravidelor, precum şi antecedentele personale fiziologice şi patologice.  
       
Analiza antecedentelor personale  fiziologice  a mai  inclus: vârsta la menarhă, caracterul 
ciclului  menstrual  (durata,  intervalul,  abundenţa,  eventualele  dereglări  de  ciclu:  hipermenoree, 
hipomenoree, polimenoree, oligomenoree, dismenoree, etc.), debutul şi caracterul vieţii sexuale. 
Studiul funcţiei reproductive la gravide a mai inclus numărul de sarcini în antecedente, numărul 
de avorturi spontane şi artificiale, numărul de naşteri premature şi la termen. 
 
Din  antecedentele  personale  patologice  s-au  selectat  afecţiunile  concomitente 
extragenitale şi ginecologice, termenul la care a fost depistată sarcina cervicală, evoluţia acesteia 
şi modul de rezolvare a sarcinii cervicale. O deosebită atenţie a fost acordată factorilor de risc în 
ceea ce priveşte apariţia şi dezvoltarea sarcinii ectopice cervicale. În special, s-a pus accentul pe 
evidenţierea  fonului  premorbid,  acesta  fiind  considerat  unul  din  factorii  de  risc  de  importanţă 
majoră, ce contribuie la debutul maladiei. 
 
Datele  obţinute  au  fost  prelucrate  computerizat,  cu  aplicarea  setului  de  programe 
statistice  Microsoft  Excel.  Autentificarea  diferenţei  valorilor  studiate  a  fost  apreciată  prin 
determinarea criteriului t-Student (cu o probabilitate mai mare de 95% (p<0,05). 
 
 
Rezultate proprii şi discuţii  
Din totalul sarcinilor ectopice, sarcina ectopică cervicală constituie doar 1,3% (9 cazuri). 
Cota joasă a sarcinilor cervicale nu poate diminua importanţa studiului, marcat prin severitatea 
acestei  patologii,  determinate  în  primul  rând  de  hemoragiile  eventual  masive.  Vârsta  medie  a 
pacientelor  cu  sarcină  ectopică  cervicală  a  constituit  32,8±8,14  ani.  Majoritatea  cazurilor  de 
sarcină  ectopică  cervicală  au  fost  înregistrate  la  pacientele  cu  vîrsta  31-  40  ani  –  6  cazuri 
(66,6%). Conform datelor literaturii de specialitate, incidenţa sarcinii ectopice cervicale este mai 
înaltă în grupul de vârstă după 30 ani. 
Din analiza datelor referitor la statutul social, s-a constatat că 88,8% cazuri (8 cazuri) de 
sarcină ectopică cervicală au fost înregistrate la gravidele angajate în câmpul muncii, cu o cotă 
egală de cazuri,  indiferent  de modul de activitate.  La gravidele neangajate  în  câmpul muncii a 
fost semnalat doar un caz de sarcină ectopică cervicală, ce constituie 11,2% din totalul de cazuri.  
Reieşind din rezultatele studiului, putem concluziona că sarcina ectopică cervicală poate surveni 
la orice femeie, în pofida statutului ocupat în societate şi a păturii sociale şi nu scoate în evidenţă 
unele trăsături semnificative. 
 
La  apariţia  sarcinii  ectopice  cervicale  contribuie  o  serie  de  factori  predispozanţi,  care 
includ:  avorturi  repetate,  naşteri  multiple,  intervenţii  instrumentale  asupra  canalului  cervical, 
anomalii  uterine,  afecţiuni  ale  cavităţii  uterine  (miomul  uterin  submucos,  sinechii),  utilizarea 
dispozitivelor intrauterine ( DIU ), utilizarea tehnicilor de fertilizare in vitro ( FIV) [76]. 
 
O serie de studii indică o incidenţă înaltă a chiuretajelor uterine la pacientele cu sarcină 
cervicală. Chiuretajul poate afecta endometrul şi preveni implantarea oului fertilizat. Inflamaţia 

60 
 
endometrului  din  cauza  utilizării  dispozitivelor  intrauterine  poate  explica  o  incidenţă  aparent 
crescută  a  nozologiei  la  pacientele  respective.  Cîteva  rapoarte  recente  de  caz  de  asemenea  au 
sugerat o incidenţă crescută a sarcinilor ectopice cervicale la pacientele supuse fertilizării in vitro 
[76]. 
 
Rezultatle  studiului  nostru  demonstrează  că  în  majoritatea  cazurilor  sarcina  ectopică 
cervicală se dezvoltă la gravidele multipare (77,8%), fiind în concordanţă cu datele publicate în 
literatura de specialitate (tab 1). 
Tabelul nr.1 
Repartizarea a sarcinii ectopice cervicale în dependenţă de paritatea gravidei 
 
       Paritatea 
   Indici 
 
Primipară 
Multipară 
În total 
Absoluţi 
2 
7 
9 
Extensivi (%) 
22,2 
77,8 
100 
 
 
În  două  cazuri  (22,2%)  din  anamneza  pacientelor  s-a  constatat  până  la  trei  gravidităţi 
anterioare, în alte trei cazuri (33,4%) pacientele au avut până la şase gravidităţi anterioare şi încă 
în două cazuri (22,2%) pacientele au avut 10 şi mai multe sarcini anterioare. 
 
În scopul  aprecierii rolului avorturilor medicale şi  spontane în  apariţia sarcinii  ectopice 
cervicale am analizat acest indice, rezultatele fiind prezentate în tabelul nr. 2. 
Tabelul nr.2 
Repartizarea sarcinii ectopice cervicale 
în dependenţă de avorturile medicale şi spontane anterioare 
 
       Numărul de 
               avorturi  
 
Indici 
În anamneză  
nu sunt 
menţionate 
avorturi 
1 - 2 
avorturi 
3 - 4 
avorturi 
5 şi mai 
multe 
avorturi 
Total 
Absoluţi 
3 
2 
1 
3 
9 
Extensivi (%) 
33,3 
22,2 
11,2 
33,3 
100 
 
Rezultatele obţinute denotă faptul că majoritatea pacientelor cu sarcină ectopică cervicală 
au  suportat  mai  multe  avorturi,  inclusiv  medicale  şi  spontane  în  antecedente  (66,7%).  Astfel, 
33,3% din paciente au suportat cinci şi mai multe avorturi. O pacientă a suportat patru avorturi, 
iar două gravide (22,2%) au suportat până la două avorturi în antecedente. 
 
Reieşind  din  cele  menţionate  putem  constata  că  avorturile  medicale/chiuretajele,  cât  şi 
avorturile spontane reprezintă un factor de risc în apariţia sarcinilor ectopice, inclusiv cervicale. 
În acelaşi timp datele din literatură menţionează faptul apariţiei sarcinilor cervicale preponderent 
la  pacientele  cu  multiple  avorturi/chiuretaje  anterioare,  fiind  în  concordanţă  cu  rezultatele 
obţinute în cadrul studiului prezent. 
 
Datele  din  literatura  de  specialitate  reflectă  faptul  că,  în  majoritatea  cazurilor  sarcina 
ectopică  cervicală  este  diagnosticată  o  dată  cu  apariţia  complicaţiilor,  adesea  însoţite  de 
hemoragii  de  diferită  proporţie.  În  cadrul  studiului  nostru,  în  44,4%  cazuri  sarcina  ectopică 
cervicală  a  fost  depistată  până  la  a  şasea  săptămână  de  graviditate.  În  alte  trei  cazuri  (33,3%) 
sarcina ectopică cervicală a fost depistată la termenul de 7 – 8 săptămâni de graviditate şi în alte 
două cazuri (22,2%) sarcina ectopică cervicală a fost depistată la 9 – 10 săptămâni de graviditate. 
33,3%  din paciente au avut o hemoragie de până la 200 ml, în  33,3% cazuri hemoragia a fost 
între 200 – 500 ml sânge şi în 33,3% cazuri hemoragie a depăşit 1000 ml sânge. 

61 
 
 
Concluzii 
1.
 
Sarcina ectopică cervicală reprezintă o varietate rară de sarcină ectopică ( 1,3 %), dar cu 
consecinţe grave prin risc de histerectomie şi compromitere a fertilităţii pacientei. 
2.
 
Factorii  de  risc  pentru  dezvoltarea  sarcinii  cervicale  includ:  vârsta  peste  30  ani, 
multiparitatea, avorturile spontane sau medicale şi chiuretajele uterine în antecedente. 
3.
 
Cele  mai  severe  complicaţii  ale  sarcinii  ectopice  cervicale  sunt  reprezentate  de 
hemoragiile masive soldate cu şoc hemoragic. 
 
Bibliografie 
1.
 
Ancăr V., Ionescu C. Obstetrica. Bucureşti, 1999, nr.1, p.15-20. 
2.
 
Hung T. H., Shau W. Y., Hsieh T. T., Hsu J. J., Soong Y. K., Jeng C. J. Prognostic 
factors for an unsatisfactory primary methotrexate treatment of cervical pregnancy: a 
quantitative review. Human Reprod. 1998, nr.13, p.2636-42.       
3.
 
Jauchler G. W., Baker R. L. Cervical pregnancy. Review of the literature and a case 
report. Obstet. Gynecol. 1970, nr.35, p.870-874.   
4.
 
Paladi Gh., Cerneţchi O. Obstetrica patologică. vol. II. Chişinău, 2007, p.255-265.     
5.
 
Rubin I. C. Cervical pregnancy. Surg. Gynecol. Obstet., 1911, nr.13, p.625.   
6.
 
Rubin I. European Journal of Contraception & Reproductive Health Care, Sep. 2008, 
Vol. 13 nr.3, p313-319.   
7.
 
Schneider P. Distal ectopic pregnancy. Am. J. Surg. 1946, nr.72, p.526-539.    
8.
 
Schneider P., Dreizin D. H. Cervical pregnancy. Am. J. Surg. 1957, nr.93, p.27-40.    
9.
 
Scott  J.  W.,  Diggory  P.  L.,  Edelman  P.  J.  Management  of  cervical  pregnancy  with 
circumsuture and intracervical obturator. Br. Med. J. 1978, nr.1, p.825.    
10.
 
Su  Y.  N.,  Shih  J.  C.,  Chiu  W.  H.,  Lee  C.  N.,  Cheng  W.  F.,  Hsieh  F.  J.  Cervical 
pregnancy: assessment with three dimensional power Doppler imaging and successful 
management with selective uterine artery embolization. Ultrasound Obstet. Gynecol. 
1999, nr.14, p.284-7.   
11.
 
 Titircă L. Urgenţele medico- chirurgicale. Sinteze. Bucureşti, 1996, nr.18, p.165-170.   
12.
 
Vîrtej P. Patologie ginecologică. Bucureşti, 2002, nr.5, p.327-340.   
13.
 
Werber  J.,  Prasadarao  P.  R.,  Harris  V.  J..  Cervical  pregnancy  diagnosed  by 
ultrasound. Radiology 1983, nr.149, p.279-280.   
14.
 
Worley  K.  C.,  Hnat  M.  D.,  Cunningham  F.  G..  Advanced  extrauterine  pregnancy: 
diagnostic and therapeutic challenges. Am J Obstet. Gynecol. 2008, nr.198, p.297 
15.
 
Zarabi  M.,  Butkiewicz  B.  L.,  Mazer  J.  Diagnosis  of  cervical  pregnancy  by 
ultrasonography. J Ultrasound Med. 1983, nr.2, p.333-335.   
 
 
 

62