Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu



Yüklə 3,29 Mb.
Pdf görüntüsü
səhifə14/23
tarix07.04.2017
ölçüsü3,29 Mb.
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   23
2

.

Grupaţi maladiile în corespundere cu genericul etiologic la care aparţin



Grupul:

Bolile ereditare neuromuscu- 

lare.

Bolile  ereditare  ale  sistemu­



lui extrapiramidal.

Maladiile:

Amiotrofia neurală Charcot-Marie-Tooth. 

Atrofia  spinală  infantilă  Werding-Hoff- 

mann.

Atrofia spinală  Kugelberg-Welander. 



Atrofia spinală Aran-Duchenne.

Boala Parkinson.

Scleroza laterală amiotrofică Charcot. 

Coreea cronică degenerativă Huntigton. 

Paraplegia spastică ereditară Strümpell. 

Tremorul esenţial.

10.  Distonia de torsiune.

11.  Paralizia  supranucleară  progresivă  Ste- 

ele-Richardson-Olszewski.

12. Torticolis spasmodic.

IV.  RELAŢIE  CAUZĂ-EFECT

Răspunsurile se vor nota cu:

A -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele;

В -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele; 

С -  dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;

D —


 dacă prima afirmaţie este falsă,  iar cea de a doua este adevărată;

E -  dacă ambele afirmaţii sunt false.

1

.

In martie 2000, a fost descifrat genomul  uman,  ceea ce i-а făcut pe genetici­



eni să preconizeze că peste circa 20 de ani,  prin corectarea „erorilor eredita­

re”, se vor naşte numai copii sănătoşi.

2.  Distrofia  musculară  pseudohipertrofică  Duchenne  se  transmite  autosomal 

X-lincat-dominant. Astfel,  boala debutează  la  vârsta de  10-20  ani  şi  se în­

tâlneşte la ambele sexe.


RĂSPUNSURI

1.

II.

III.

1. A,  p.462.

1. C, D, IЕ, р. 462.

1.

2. E, p.464.



2. A,  B.p

С

О



а. 2, 5, 7, 8,

3.  D, p


>. 

464.


3. A, C,  D,  E,  p. 464-465.

P- 465—466.

4. A,  p.465.

4.  B, D, Е,  р. 465.

Ь. 1, 3.4, 6,9,

5. C, p


». 

466.


5. A,  B, C,  p. 468.

Р- 471-472.

6.  B,p .467.

6. A, E, p1. 469.

7.  B,p .468.

7. C,  D, Е, р. 470.

2.

8.D.P). 468.



8. A, B, C,  D, p. 470-471.

а. 1, 2, 3, 4, 6, 8,

9.  D, p). 469.

9. A, B, C,  p. 472-473.

Р- 477-481.

10. A, p. 469.

10. А,  В D,  р. 474.

Ь. 5, 7, 9,  10,  11,  12

11.  B, p. 471.

11. С,  D р. 474.

р. 485-491.

12. A, p. 472.

12.  D,  E р. 475.

13. C, p. 472.

13. А,  В С,  D, р. 475.

14. C, p. 473.

14. А, В D,  Е, р. 475-476.

15. A, p. 474.

15. А. В С,  D, р. 477.

16.  6, p. 474.

16. А,  В С,  D,  р. 480.

17.  E, p. 474.

17. В, С Е, р. 481.

18.  B, p. 476.

18.  В, С D, р. 481.

19.  E, p. 478.

19. А,  В С, р. 482.

20.  D, p. 478.

20. А,  В С,  D,  р. 483.

21. C, p. 479.

21. А,  В D,  Е, р. 484.

22.  E, p. 478.

22.  В,  С D,  Е,  р. 484.

23. A, p. 480.

23. А,  В С,  р. 486.

24.  B, p. 480.

24.  В,  С D,  Е, р. 486.

25. A, p. 481.

25. А,  В С, Е,  р. 486.

26. C, p. 485.

26.  В, С Е,  р. 488.

27. C, p. 488.

27. А, В С,  D. р. 489-490.

28.  D, p. 490.

28. А, В С,  D, р. 490.

29.  C, p. 491

29. В, С D,  Е,  р. 491.

30. A, p. 493.

30. А, С, Е, р. 491.

31.  B, p. 494.

31. А,  В, С,  D,  р. 492-493.

32.  E, p. 494.

32. А,  В, р. 493.

33.  D, p. 495.

33.  В,  С D,  Е,  р. 494.

34.  D, p. 495.

35.  B, p. 495.

36. A, p. 496.

332


25. 

B O LILE   Ş l  SIN D R O AM ELE  V E G E T A T IV E . 

C LA S IF IC A R E A   PATOLOGIEI  V E G E TA TIV E

I.  COMPLEMENT SIMPLU

1.  Bolile enumerate mai jos reprezintă afecţiuni vegetative generalizate segmentare 

şi mixte (suprasegmentar-segmentare), cu excepţia:

A.  Maladiei Hirsprung.

B.  Hipotensiunii ortostatice Bradbury-Eggleston.

C.  Atrofiei multisistemice.

D.  Maladiei Charcot-Marie-Tooth.

E.  Disautonomiei familiale (Maladiei Thevenard).

2.  Bolile enumerate mai jos reprezintă afecţiuni vegetative de focar, cu excepţia:

A.  Sindromului Claude Bernard-Homer.

B.  Sindromului Pourfour du  Petit.

C.  Sindromului Ваггё-Lieou.

D.  Sindromului Adie.

E.  Maladiei Steinert.

3.  Care din manifestările enumerate mai jos deseori este o parte importantă a crizei 

vegetative?

A.  Spasmul carpo-pedal.

B.  Sincopa neurogenă.

C.  Sindromul Raynaud.

D.  Sindromul de hiperventilaţie.

E.  Eritromelalgia.

4.  Tratamentul complex al sindromului de hiperventilaţie se face după aceleaşi prin­

cipii ca şi tratamentul:

A.  Sincopelor neurogene.

B.  Crizelor vegetative.

C.  Crizelor epileptice.

D.  Migrenei.

E.  Crizelor miastenice.

5.  Care afirmaţie defineşte sincopele nictemerale?

A.  Apar la trecerea pacientului din poziţie orizontală în poziţie verticală.

B.  Sunt provocate de mişcările capului, de procesul prizelor alimentare.

C.  Apar la tuse, de obicei în unele maladii respiratorii.

D.  Se manifestă la deglutiţie, prin intensificarea activităţii nervului vag.

E.  Apar, de obicei,  noaptea, în timpul actului de micţiune.

6.  în conformitate cu criteriile de stabilire a diagnosticului în boală Raynaud, elabo­

rate de E. Ellen şi W.  Brown în  1932, durata bolii trebuie să fie de cel puţin:

A.  Două luni.

B.  Trei luni.

C.  Şase luni.



D.  Un an.

E.  Doi ani.

334

7.  Care din metodele de tratament enumerate poate fi folosită în tratamentul forme­



lor grave ale bolii  Raynaud?

A.  Oxibaroterapia.

B.  Iradierea sângelui cu raze ultraviolete.

C.  Plasmafereza.

D.  Chimioterapia.

E.  Iradierea cu raze Roentgen.

8.  Principala manifestare clinică a eritromelalgiei sunt:

A.  Accesele de acrocianoză a extremităţilor inferioare, influenţate de emoţii sau 

frig.

B.  Paroxismele de dureri arzătoare în extremităţile distale ale membrelor inferi­



oare în orice condiţii de încălzire a bolnavului.

C.  Gangrenele digitale la extremităţile inferioare.

D.  Semnele vasculare şi trofoplegice strict simetrice la extremităţile inferioare.

E.  Accesele de hiperemie a porţiunilor proximale ale extremităţilor superioare şi 

feţei.

9.  Dereglările  polisistemice  din  distonia  neuro-vegetativă  de  stres  pot fi  observate



izolat, timp relativ îndelungat, fiind determinate de următorii factori, cu excepţia:

A.  Conflictului intrapsihic (conştient sau inconştient).

B.  Ritmului crescând al vieţii.

C.  Suprainformaţiei.

D.  Creşterii  ponderii muncii intelectuale.

E.  Surmenării psihice.

10.  Actualmente,  se  consideră  că  sindromul  de  bază  al  tulburărilor vegetative  seg­

mentare este:

A.  Insuficienţa vegetativă periferică.

B.  Atacul de panică.

C.  Restructurarea hormonală.

D.  Sindromul Raynaud.

E.  Sindromul de hiperventilaţie.

11.  Hipotensiunea ortostatică Bradbury-Eggleston este:

A.  O  maladie  ereditară,  considerată  anomalie a cromozomului  9,  cu debutul în 

perioada copilăriei, ce se manifestă prin episoade de hipotensiune ortostatică 

şi  episoade  hipoglicemice  rec divante,  ptoză,  flasticitate,  determinate  de  un 

deficit de  sinteză  noradrenergică  de către  suprarenală  (insuficienţa  enzimei 

dopamin-ß-hidroxilaza).

B.  O  maladie degenerativă  a  neuronilor preganglionari  simpatici  ai tractului  in- 

termediolateral toraco-lombar cu denervarea muşchilor netezi şi a glandelor.

C.  O maladie ce se manifestă prin hipotensiune posturală sistolică cu tahicardie, 

hiperemie a feţei şi a extremităţilor.

D.  O maladie ereditară,  moderat progresivă, a cărei manifestare de bază o con­

stituie semnele de atrofie în extremităţile distale ale membrelor inferioare.

E.  O  maladie  autosomal-dominantă,  cu  progresie  lentă,  care  clinic se  prezintă 

prin tulburări senzitivo-trofice, acropatii, dureri spontane în membre.


12.  Medicamentul de elecţie în tratamentul hipotensiunii ortostatice Bradbury-Eggles- 

ton este preparatul:

A.  Midordrin (gutron).

B.  Pindolol (visken).

C.  a-fludocortizon (Florinet).

D.  Indometacin.

E.  Eritropoetină.

13. în care din cele cinci tipuri de neuropatii ereditare, cu vârsta, apar scolioza, dere­

glările gustative, mersul defectuos?

A.  Acropatia ulcero-mutilantă dominantă (maladia Thevenard).

B.  Neuropatia senzitivo-congenitală  precoce.

C.  Neuropatia senzitivă.

D.  Disautonomia familială (Riley-Day).

E.  Analgezia congenitală cu anhidroză.

14.  Hemiatrofia facială este semnul patognomonic al sindromului:

A.  Claude Bernard-Horner.

B.  Pourfour du Petit.

C.  Parry-Romberg.

D.  Barre-Lieou.

E.  Adie.

15.  Principala cauză a sindromului  Barre-Lieou este:

A.  Afecţiunea nucleului sau a nervului oculomotor.

B.  Cancerul apexului pulmonar.

C.  Anevrismul aortic.

D.  Adenopatiile cervicale.

E.  Cervicartroza.

16.  Sindromul Adie este determinat de:

A.  Degenerescenţă fibrelor parasimpatice postganglionare ale ganglionului ciliar.

B.  Afectarea concomitentă a plexului simpatic perivertebral şi a nervilor cervicali.

C.  Inhibarea trunchiului simpatic cervical.

D.  Excitarea trunchiului simpatic cervical.

E.  Atrofia emisferei cerebrale omolaterale.

17. în sindromul auriculo-temporal  (sindromul  Frey,  epihidroza  parotidiană), în  locul 

reflexului gusto-salivar normal,  alimentarea iniţiază:

A.  Dereglări de deglutiţie pentru solide.

B.  Dereglări de deglutiţie pentru lichide.

C.  Un reflex gusto-sudoral.

D.  Un acces de migrenă.

E.  Sughiţ intens,  rezistent la terapia medicamentoasă.

18.  Baza patogenică a maladiei Hirsprung o constituie:

A.  'Dilatarea patologică congenitală a intestinului gros.

B.  Modificările  histostructurale  ale  aparatului  nervos  intramural  într-un  anumit 

sector al intestinului gros.

C.  Mutaţia  genei  structurale  (o  deleţie  sau  inserţie),  responsabilă  de  formarea 

embrionară a intestinului gros.


D.  Lipsa chemărilor la defecaţie.

E.  Tulburarea  procesului  de  digestie din  cauza  lipsei  (scăderii)  peristaltismului 

gastric.

19. Tratamentul de bază ai maladiei  Hirsprung:

A.  Preparatele atropinice.

B.  Platifilina.

C.  Dieta.

D.  Clistirele,  preparatele purgative.

E.  Tratamentul chirurgical.

20.  Fenomenul „transplant contra gazdei”,  care poate să apară în transplantarea de

organe, este determinat de:

A.  Incompatibilitatea în locusul HLA-D.

B.  Formarea conflictului intrapsihic şi la dezvoltarea dereglărilor In sfera emoţi­

onală. 


*

C.  Aferenţele  masive  generate  de sistemul  nervos vegetativ  periferic,  direcţio­

nale spre structurile cerebrale.

D.  Dereglările dintre terminaţiile axonale ale organismului-gazdă şi ale ţesuturi­

lor transplantului.

•   E.  Modificările  histostructurale  ale  aparatului  nervos  vegetativ  intramural  al 

transplantului.

■  ''V-


II.  COMPLEMENT MULTIPLU

1.  Criza vegetativă (atacul de panică) se manifestă prin tulburări vegetative cu com­

ponente:

A.  Emoţional-afective.

B.  Licvoro-dinamice.

C.  Epileptice.

D.  Comportamentale (frică, panică, alarmă).

E.  Cognitive.

2.  Medicamentele  cele  mai  eficiente  în  tratamentul  crizei  vegetative  (atacului  de 

panică) s-au dovedit a fi:

A.  Antidepresivele  (amitriptilină,  melipramină,  anafranil  (clomtpramin)  lerivon 

(mianserin)).

B.  Anticonvulsivantele (valproatul de sodiu, carbamazepina, fenobarbitaiul  clo- 

nazepamul, fenitoina).

C.  Benzodiazepinele (clonazepam, alprazolam, relanium).

D.  Beta-adrenoblocantele (atenolol,  propranolol, metapralol).

E.  Blocatorii canalelor de calciu (nimodipina, nifedipina).

3.  Varianta clasică a sindromului de hiperventilaţie, întâlnită mai ales în stările acu­

te,  include:

A.  Respiraţie intensă, forţată.

B.  Parestezii.

C.  Greţuri, vome.

D.  Tetanie,

E.  Sughiţ



4.  Simptomul clinic care de obicei precedă sincopa neurogenâ, numit aură, include:

A.  Presimţirea unei neplăceri.

8.  Senzaţii afectiv-vizuale.

C.  Senzaţii afectiv-acustice.

D.  Vertijuri.

E.  Chemări imperioase la micţiune.

5.  Se cunosc următoarele clase de stări sincopale:

A.  Neurogene.

B.  Psihogene.

C.  Somatogene (de obicei, cardiogene).

D.  Metabolice.

E.  Nedeterminate.

6.  Tratamentul sincopei neurogene în timpul accesului include:

A.  Asigurarea poziţiei orizontale.

B.  Aeraţia locului unde se află bolnavul, înlăturarea factorilor de disconfort.

C.  Stimularea centrului respirator (amoniac, stropirea feţei cu apă etc.);

D.  Terapie  simptomatică  cu  simpaticotonice  (mezaton,  efedrină,  masaj  cardiac 

extern).


E.  Plasmafereză.

7.  Diminuarea  gradului  hiperexcitabilităţii  şi  reactivităţii  neuromusculare  în  trata­

mentul pacientului în perioada intersincopală se obţine prin administrarea:

A.  Preparatelor  ce  influenţează  metabolismul  calciului  (vit.  D2  (ergocalciferol), 

gluconat de calciu,  lactat de calciu).

B.  Antidepresivelor (amitriptilină,  melipramină, fluoxetină).

C.  Vegetotropelor (beta-adrenoblocanţi, beloid,  bellataminal).

D.  Preparatelor de magneziu (lactat de magneziu, asparaginat de magneziu etc.).

E.  Tranchilizantelor (seduxen,  relanium, elenium, fenazepam).

8.  Boala  Raynaud  reprezintă  o  patologie  vegeto-vasculară  a  extremităţilor disiale 

ale membrelor, cu caracter paroxismal, constituită din următoarele faze:

A.  Faza de hiperventilaţie.

B.  Crampe  dureroase  în  muşchii  mâinilor şi  picioarelor (predominant grupurile 

distale).

C.  Paloarea şi răcirea degetelor, însoţite de durere.

D.  Apariţia acrocianozei,  intensificarea durerii.

E.  Hiperemia membrelor şi dispariţia durerilor.

9.  în stadiile avansate ale eritromelalgiei pot apărea:

A.  Sectoare necrotice.

B.  Atrofii cutanate.

C.  Deformări ale degetelor.

D.  Deformări ale membrelor.

E.  Semne piramidale.

10.  Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la distonia neuro-vegetativă constituţională:

A.  Are un caracter familial-ereditar, cu manifestare permanentă.

B.  Debutează în a treia decadă a vieţii.

C.  Se caracterizează prin nestabilitatea parametrilor vegetativi.


D.  Deseori, se asociază cu unele boli organice (Parkinson, hipotonia ortostatică 

ideopatică, boli degenerative,  neuropatii).

E.  Sindroamele de bază sunt: psihovegetativ, vegeto-vascular, trofic etc.

11.  Analizându-se căile corelativ-integrative ale  hipotalamusului,  au fost evidenţiate 

următoarele grupe de sindroame:

A.  Hipotalamo-hipofizar.

B.  Hipotalamic.

C.  Adenohipofizar.

D.  Hipotalamo-comportamental.

E.  Dishormonal.

12.  Pacienţii cu afecţiuni vegetative asociate cu tetania neurogenă acuză:

A.  Parestezii  distale,  de  regulă  simetrice  (impulsaţii,  amorţeli,  senzaţie de  „cu­

rent electric”, dureri etc.).

B.  Senzaţia „bătăilor de inimă”.

C.  Transpiraţie.

D.  Frison.

E.  Spasme musculare.

13.  Activitatea  spontană  repetitivă  în  cadrul  examenului  electromiografic  (EMG)  al 

pacientului cu tetanie neurogenă se manifestă prin:

A.  Fuse miotonice.

B.  Descărcări pseudomiotonice.

C.  Duplete.

D.  Triplete.

E.  Multiplete.

14.  Posibilitatea  de  stabilire  a  diagnosticului  de  atrofie  multisistemică  creşte  atunci 

când:


A.  Sindromul  Parkinson este rezistent faţă de tratamentul cu  L-dopa.

B.  Se instalează tulburări de sensibilitate „ciorapi", „mănuşi”.

C.  Tulburările vegetative progresează.

D.  Apar sindroame alterne de trunchi cerebral.

E.  Este prezent sindromul cerebelos sau piramidal.

15.  Deficitul de dopamin-ß-hidroxilazä  (maladie ereditară cu debut în  perioada copi­

lăriei) se manifestă prin:

A.  Dereglări de deglutiţie pentru solide.

B.  Episoade de hipotensiune ortostatică.

C.  Episoade hipoglicemice recidivante.

D.  Ptoză.

E.  Flasticitate.

16.  Hiperbradikininemia familială se manifestă prin:

A.  Hipotensiune posturală sistolică cu tahicardie.

B.  Anizocorie.

C.  Hiperemia feţei.

D.  Hiperemia extremităţilor.

E.  Hiperglicemie.



17.  Manifestările clinice de bază ale maladiei Charcot Marie-Tooth sunt:

A.  Amiotrofiile simetrice, la început în grupul de muşchi extensori şi abductori ai 

treimii inferioare a piciorului.

B.  Stepajul.

C.  Atrofia muşchilor capului, gâtului,  corpului.

D.  Lipsa sau  diminuarea  reflexelor osteotendinoase;  uneori însă,  reflexele ten- 

dinoase pot fi mărite.

E.  Tulburările de sensibilitate (algice şi termice) şi trofice (edeme, cianoză).

18.  Neuropatiile ereditare se caracterizează prin:

A.  Dereglări senzoriale în extremităţile distale ale membrelor.

B.  Formarea de ulcere nedureroase.

C.  Tulburări cerebeloase.

D.  Dureri spontane în zonele afectate.

E.  Tulburări trofice.

19.  Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la afectarea selectivă a fibrelor mielinice de 

calibru mic:

A.  Este rezultatul recepţionării excesive a stimulilor dureroşi şi termici.

B.  Se întâlnesc mai frecvent în neuropatiile alcoolice, diabetice etc.

C.  Pot să apară dureri spontane.

D.  Printre semnele care însoţesc durerea sunt: accelerarea pulsului, respiraţiei, 

creşterea TA etc.

E.  Deseori,  pacienţii mor prin pneumonii aspiratorii.

20.  Distrofia simpatică reflectorie are următoarele semne clinice (PR. Wilson,  1990):

A.  Dureri insuportabile,  hiperpatii, alodinii.

B.  Modificări ale temperaturii şi culorii tegumentelor, edem.

C.  Schimbări în creşterea unghiilor şi părului.

D.  Tulburări ale tuturor formelor de sensibilitate.

E.  Apariţia erupţiilor ulceroase  pe falangele  membrelor,  până  la  acropatii  (pier­

derea completă a degetelor).

21.  Selectaţi enunţurile corecte referitoare la pandisautonomia acută pură:

A.  Este o paralizie acută  sau subacută,  totală sau  parţială a funcţiei vegetative 

(simpatice sau parasimpatice), cu evoluţie reversibilă.

B.  Debutează la orice vârstă.

C.  începe cu dereglări ale văzului,  urmate de disfuncţii  simpatice:  hipotensiune 

ortostatică,  hipo- sau atranspiraţie; lipsesc reacţiile pupilare,  ejacularea.

D.  Pot fi şi disfuncţii  parasimpatice:  alăcrimare,  hipo- sau  asalivaţie,  lipsesc re­

acţiile  pupilare,  aciditatea  şi  motilitatea  gastrointestinal  -   diminuate,  atonii 

vezicale.

E.  Se asociază cu grave tulburări de motilitate şi sensibilitate.

22.  Manifestările clinice ale sindromului Barre-Lieou sunt următoarele:

A.  Cefalee occipitală,  asociată  cu  vertij  la întoarcerea  capului  (fără  alte semne 

vestibuläre obiective).

B.  Anosmie (mai ales pentru substanţele aromatice).

C.  Acufene (mai des vâjâituri).

D.  Disfonie.

E.  Tulburări vizuale (episodice).



23.  Sindromul Adie se manifestă prin:

A.  îngustarea moderată a pupilei.

B.  Fotoreacţie  diminuată,  cu  păstrarea  reacţiei  pupilare  la  medicamentele  cu 

efect pupilodilatator sau pupiloconstrictor.

C.  Dispariţia reflexelor osteotendinoase.

D.  Constipaţie cronică.

E.  Alopeţii.

24.  Sindromul Adie se întâlneşte mai frecvent în:

A.  Miotonii congenitale.

B.  Atrofii progresive musculare.

C.  Unele forme de encefalite.

D.  Neuroboreliozâ.

E.  Herpes zoster ophthalmicus.

25.  Sindromul  auriculo-temporal  (sindromul  Frey,  epihidroza  parotidiană)  este  un 

complex de tulburări vegetative în regiunea auriculo-temporală, care se manifes­

tă prin:


A.  Hipersecreţie lacrimală.

B.  Hiperacuzie.

(

5



Hiperhidroză.

D.  Hiperemie.

E.  Hiperestezie a pielii.

26.  Etiologia  sindromului  auriculo-temporal  (sindromul  Frey,  epihidroza  parotidiană) 

include:

A.  Chimioterapia,  pe motiv de tumori cerebrale maligne.

B.  Cicatrice cauzate de operaţii la glanda tiroidă.

C.  Traumatisme ale glandei parotide.

D.  Supuraţii, oreion al glandei tiroide.

E.  Tumori operate ale glandei tiroide.



III.  ASOCIERE SIMPLĂ

1. Asociaţi  manifestările  vegetative  suprasegmentare  cu  grupul  de  manifestări  la 

care se referă:

Grupul:


a.  Paroxistic.

b.  Neparoxistic.



2

.

3.



4.

5.

6



.

7.

8



9.

Manifestările:



I.  Criza vegetativă (atacul de panică). 

Distonia  vegetativă  de  stres  şi/sau  ne­

vrotică.

Distonia neuro-vegetativă constituţională. 

Sindromul de hiperventilaţie.

Migrenele.

Tulburările  vegetative  asociate  cu  teta- 

nie neurogenă.

Sincopele neurogene.

Boala  Raynaud.

Maladiile  neurologice,  psihice,  somatice 

şi psihosomatice.

10.  Restructurările  hormonale  (perioadele: 

pu bertate/adolescenţă, climacterică).

I I .   Eritromelalgia.

2.  Realizaţi clasificarea insuficienţei vegetative periferice (IVP) primare şi secundare:

Afecţiunile:

1.  Afecţiuni endocrine.

2.  IVP în asociere cu  atrofia  multisistemică 

(sindromul Shy-Drager).

3.  IVP  în  asociere  cu  manifestările  clinice 

de parkinsonism.

4.  Disautonomia familială (Raily-Dey).

5.  Maladii de sistem şi autoimune.

6.  Afecţiuni metabolice.

7.  Intoxicaţii medicamentoase.

8.  Afecţiunile structurilor vegetative truncu- 

lare,  medulare.

9.  Afecţiuni  carcinomatoase,  sindroame 

paraneoplazice.

10. Afecţiuni infecţioase.

11.  Insuficienţă  vegetativă  idiopatică  (izolată, 

„genuină", sindromul Bradbury-Eggleston).

IVP:


a.  Primară.

b.  Secundară.

3.  Asociaţi sindroamele cu semnele lor:

Sindromul:

a.  Claude Bernard-Horner.

b.  Pourfour du Petit.

Semnele:

1.  Midriază.

2.  Mioză.

3.  Ptoza pleoapei superioare.

4.  Lărgirea fantei palpebrale.

5.  Exoftalmie.

6.  Enoftalmie.


IV.  RELAŢIE CAUZĂ-EFECT

Răspunsurile se vor nota cu:

A -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele;

В -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele;

С -  dacă prima afirmaţie este adevărată,  iar cea de a doua este falsă;

D -  dacă prima afirmaţie este falsă,  iar cea de a doua este adevărată;

E -  dacă ambele afirmaţii sunt false.

1.  Stresul acut sau cronic poate provoca la persoanele practic sănătoase disto­

nia neuro-vegetativă de stres sau nevrotică, care, la rândul său, se manifestă 

prin dereglări vegetative permanente,  polisistemice,  implicând sistemele car­

diovascular, respirator, gastrointestinal, termoreglator.

2.  în perioada climacterică tulburările vegetative sunt determinate de unele dis­

proporţii  şi accelerări dintre  parametrii fizici şi  potenţialul  asigurărilor circula­

torii,  ceea ce generează  manifestările clinice „valuri de căldură”, transpiraţie 

abundentă, crize vegetative.


RĂSPUNSURI

I- 


II. 

III. 


IV.

1.A,  p. 497.  1. A, D, E, p. 498. 

1. 

1.

2.  E,  p. 498.  2. A, C, D, p. 499. 



a.  1, 4, 5, 7,  8, 11. 

A.  p.502.

3.  D,  p. 499.  3. A, B, D, p. 499. 

b.  2, 3, 6, 9,  10,

4.  B,  p. 499. 

4.  B,  C,  D,  p. 499. 

p. 497. 

2.

5.  E,  p. 500. 



5. A, C, p.  500. 

D.  p.504-505.

6.  E,  p.  501.  6. A, B, C,  D, 

p. 500-501.  “

7.  C,  p.  501. 

7. A,  D, p. 499, p.  501.




Yüklə 3,29 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə