Obstetrică Şi ginecologie


INCIDENŢA ANOMALIILOR CROMOZOMIALE ÎN DEPENDENŢĂ DE VÂRSTA



Yüklə 14,54 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə9/28
tarix05.05.2017
ölçüsü14,54 Kb.
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   28

INCIDENŢA ANOMALIILOR CROMOZOMIALE ÎN DEPENDENŢĂ DE VÂRSTA 
GRAVIDEI, DIAGNOSTICUL PRE ŞI POSTNATAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA 
Veaceslav Moşin, Aliona Dobrovolskaia-Catrinici, Elena Halabudenco,  
Victoria Sacară, Mihail Stratilă  
Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală 
 
Summary 
Incidence of age-dependent chromosomal abnormalities,  
pre and postnatal diagnosis in the Republic of Moldova 
With  advanced  age  of  the  pregnant  woman,  the  risk  of  pregnancy  evolution  and 
appearance of genetic malformations increases. It is therefore important to make earlier a genetic 
consultation as an effective and in time complex prenatal diagnosis. 
This study was intended for coverage of the risk of advanced age of mother in connection with 
pre-and postnatal data dianostics in Republic of Moldova over three years. 
 
Rezumat 
Cu  vârsta  avansată  a  gravidei,  riscul  evoluţiei  unei  sarcini  şi  apariţia  malformaţiilor 
genetice creşte. În acest context, este important de a efectua un consult genetic precoce cât şi un 
diagnostic prenatal complex efectiv şi la timp. 
Studiul  dat a fost destinat  mediatizării  riscului unei  vârste înaintate a mamei  în  corelare 
cu  datele dianosticului pre şi postnatal în Republica Moldova, pe parcursul a trei ani.  
 
Actualitatea  
Relaţia  de  intercondiţionare  între  starea  de  sănătate  şi  evoluţia  socială  în  ansamblu,  cu 
alte componente ale economiei şi calităţii vieţii, este determinată de nivelul general de dezvoltare 
economico-social, de standardul valorilor individuale, de gradul de cultură, şi nu în ultimul rând, 
de sistemul îngrijirilor de sănătate. 
Timp  de  trei  decenii  precedente,  era  considerată  o  raritate  sarcina  după  35  de  ani,  care 
necesita o monitorizare specială. Actualmente, tendinţa de a avea copil la vârsta dupa 35 ani nu 
mai e ceva neobişnuit şi a devenit un obicei comun. Acest fenomen, este condiţionat de numărul 
impunător de căsătorii la o vârstă înaintată. Multe cupluri preferă să îşi crească copii deja după 
ce  au  o  anumită  siguranţă  financiară  cu  posibilitatea  de  ai  oferi  toate  condiţiile  necesare  şi  o 
relaţie stabilă.  
Începând  cu  anii  1970  în  ţările  economic  dezvoltate  se  atestă  o  tendinţă  de  creştere  a 
ponderii naşterilor la femei de vârsta peste 35 ani. Studiile referitoare la rata natalităţii arată, că 
odată cu creşterea calităţii vieţii, a crescut şi numărul gravidelor trecute de vârsta de 35 ani. De 
exemplu, în SUA pe parcursul ultimilor 30 ani rata naşterilor femeilor de vârsta peste 35 ani a 
crescut de la 5% până la 13% [1]. În Finlanda, în anul 1997, se atestau 16,7% gravide după 35 
ani, iar în 2007, numărul gravidelor  a crescut până la 19,2%. Un procentaj aproximativ similar 
s-a determinat şi în Suedia în perioada respectivă [2,3]. 
În Republica Moldova, în  ultimii ani  creşte ponderea naşterilor la femeile după 35 ani. 
Conform datelor Centrului Naţional de Statistică, pe parcursul anilor 1980 - 2010, din numărul 
total de naşteri pe republică, ponderea natalităţii la femei peste 35 ani a crescut de la 3,74% până 
la  7%.  Acest  indice  s-a  mărit,  în  special,  din  contul  născuţilor  din  mediu  urban.  Acum  câteva 
decenii, prevalau naşterile femeilor după 35 ani din mediul rural, iar astăzi raportul natalităţii în 
mediul  rural  şi  cel  urban  s-a  egalat.  Acest  fapt  a  condiţionat  augmentarea  calităţii  de  viaţă  a 
femeii  după  35  ani.  Urbanizarea  populaţiei  a  îmbinat  condiţiile  mai  favorabile  de  trai,  şi  o 
creştere a valorilor rolului profesional în societate. A schimbat viziunea femeii de a fi mamă prin 
prizma  oferirii  unei  eficacităţi,  calităţi  şi  stabilităţi  pentru  viitorul  său  copil.  Din  acest 

70 
 
considerent este atât de importantă susţinerea femeii după 35 ani, care a hotărât sa devină mamă, 
prin preântâmpinarea riscurilor căuzate de sarcina târzie. 
Multe studii denotă riscuri minime a evoluţiei unei sarcini la femeile cu o vârstă înaintată, 
dacă are o stare generală de sănătate satisfăcătoare şi echilibrul psiho-emoţional stabil. 
Însa  siguranţa  conceperii  unui  copil  sanătos,  este  condiţionat  de  mai  mulţi  factori: 
preconcepţionali  -  excluderea  patologiilor  organice,  precum  şi  o  stare  satisfăcătoare  a  gravidei 
pâna  la  perioada  sarcinei;  factori  prognostici  -  consultul  genetic  anticipat  sarcinii,  diagnosticul  
prenatal  informativ,  precum  şi;  factori  de  risc  -  particularităţile  psiho-emoţionale  şi  evoluţia 
acestei sarcini fără complicaţii [4]. 
Odată  cu  vârsta,  sistemul  reproductiv  al  organismului  femeii  se  epuizează,  favorizând 
apariţia defectelor de dezvoltare a fătului, care pot apărea în prezenţa anomaliilor ale materialului 
genetic, anomalii morfologice ale diferitelor organe sau modificări în homeostazia biochimică a 
organismului,  ceea  ce  duce  la  creşterea  riscului  de  a  da  naştere  unui  copil  cu  anomalii 
cromozomiale.  Defectul  de  dezvoltare  a  fătului,  are  un  impact  de  perturbare  a  calităţii  vieţii 
acestuia,  cât  şi  o  dezechilibrare  a  stării  psiho-emoţionale  a  mamei  la  naşterea  unui  copil  cu 
dezabilităţi,  deasemenea  intervine  necesitatea    anumitor  cheltuieli  bugetare  din  patea  statului, 
care însă pot fi preântâmpinate şi minimizate în urma unui diagnostic prenatal la timp. 
Gravidelor după 35 ani,  se recomandă efectuarea diagnosticului  prenatal  pe parcursul  a 
trei  trimestre  de  sarcină,  pentru  identificarea  viciilor  congenitale  a  fătului:  a)  examenul 
ultrasonografic, b) metode citogenetice şi cercetări la nivelul ADN-lui, c) screeningul biochimic. 
Termenele optime pentru diagnosticul prenatal sunt: trimestrul I de graviditate (9-11 sapt.) când 
poate  fi  efectuată  biopsia  corionului  şi  a  testelor  de  screening  serologic;  trimestrul  II  (16-22 
sapt.)  când  se  face  amniocenteza  şi  triplul  test  din  sangele  matern,  care  în  corelare  cu  alţi 
parametri (ponderea, vârsta gestaţională, diabet zaharat, noxe profesionale şi obiceiurile negative 
etc), duc deasemenea la estimarea unui risc [5,6]. 
Astăzi se cunosc peste 12.000 de anomalii provocate de o mutaţie sau o alterare a unei 
gene şi incidenţa lor creşte exponenţial odată cu avansarea vârstei gravidei după 35 ani. În bună 
parte,  anomaliile  cromozomiale  survenite  pe  parcursul  formării  oului  fetal  sunt  cauzele 
principale  ale  avortului  spontan  care  se  produce  în  majoritatea  cazurilor  (80%)  în  primul 
trimestru de sarcină. La gravidele cu vârsta între 35-39 ani, incidenţa avortului spontan este de 
25%, iar la 40-44 ani,  riscul  creşte până la 51%. După vârsta de 45 ani,  circa 50% din  gravide 
sunt predispuse avortului spontan [7]. 
 
Obiectivele  
1.
 
Identificarea solicitării diagnosticului prenatal în Republica Moldova pe perioada anilor 2009-
2011, incidenţa aberaţiilor cromozomiale. 
2.
 
Determinarea tendinţei riscurilor trisomiei 21 condiţionate de vârsta gravidei. 
 
Materiale şi metode 
I.  Pacienţi 
Studiul clinic a inclus 16 253 persoane, care au efectuat consultul genetic în Centrul Naţional de 
Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală pe parcursul anilor 2009-2011, din acestea, 10 021 
au fost gravide, care au fost supuse diagnosticului prenatal neinvaziv, cât şi a celui invaziv. 
II. Screeningul prenatal neinvaziv
a.)  ecografia sau/şi fetoscopia a fost efectuata cu ajutorul ecografului, pentru a vizualiza starea 
intrauterină fetală, poziţia şi vârsta gestaţională a fătului.  
b.)  markeri  biochimici  din  sângele  gravidei,  pentru  a  evidenţia  prezenţa  unor  malformaţii 
genetice şi anomalii congenitale la făt. 
III.  Screeningul invaziv citogenetic

71 
 
a.)  amniocentezei  au  fost  supuse  1  230  gravide.  Manipularea  a  fost  efectuată  sub  ghidaj 
ecografic, transabdomenal, s-au extras 20 ml lichid amniotic pentru examenarea citogenetică. 
b.)  biopsia  de  corion  a  fost  efectuată  la  59  gravide.  În  condiţii  aseptice,  sub  ghidaj  ecografic, 
transcervical, prin aspiraţia „Portex” s-a absorbit bioptatul din ţesutul placentar. Probele au fost 
extempore transportate în laborator.  
IV.  Diagnosticul molecular-genetic  
După  extragerea  ADN-lui  din  leucocite,  chorion  şi  amniocite,  au  fost  utilizate  reacţia  de 
polimerizare  în  lanţ  (PCR),  polimorfizmul  lungimelor  fragmentelor  de  restricţie  (RFLP),   LD-
PCR, analiza heteroduplex, electroforeză în gel poliacrilamid şi agarosa. 
 
Rezultate şi discuţii 
Din  cele  16  253  persoane  consultate  pe  parcursul  anilor  2009-2011  în  departamentul 
genetic  a  Centrului  Naţional  de  Sănătate  a  Reproducerii  şi  Genetică  Medicală,  11  197  au  fost 
maturi,  5  056  copii  şi  10  021  gravide.  Ponderea  consultaţiilor  genetice  la  femei  gravide,  pe 
parcursul  a trei  ani a constituit 33,7%  în anul 2009, 32,8% în 2010 şi 33,5% în 2011, fapt  ce 
demonstrează că rata investigaţiilor genetice prenatale este relativ stabilă pe parcursul ultimelor 
ani, cu toate că în anul 2011 au fost efectuate cu 296 consulte genetice mai multe decât în 2009. 
Consecutiv în ultimii trei ani, au crescut numărul consultaţiilor genetice efectuate la copii:  1 179 
în  anul  2009, 1 828 în  2010 şi  2 049 în  2011. Totodată, în  aceşti ani  a crescut  considerabil şi 
numărul  investigaţiilor  efectuate  pentru  cariotipare  (498  în  anul  2009,  613  în  2010  şi  691  în 
2011),  ceea ce a determinat şi creşterea numărului total a patologiilor depistate (189, 192 şi 288 
respectiv).  Din  patologiile  determinate  o  deosebită  atenţie  se  acordă  anomaliilor  cu  aberaţii 
cromozomiale.  În  anii  2009-2011  sindromul  Down  a  fost  depistat  respectiv  la  57,  54  şi  46 
persoane,  ceea  demonstrează  o  diminuare  consecutivă  a  numărului  cazurilor  depistate,  fapt 
atestat şi în privinţa cazurilor noi cu sindromul Turner (respectiv 15, 13 şi 12). Cu toate acestea, 
a crescut numarul persoanelor depistate cu sindromul Klinefelter (7 cazuri în 2011 comparativ cu 
câte 4 în anii 2009 şi 2010) şi cu sindromul Edwards (3 în 2011 comparativ cu câte 1 caz în anii 
precedenţi). 
Astfel,  procentul ridicat  al  nou-născuţilor diagnosticaţi anual  cu anomalii  cromozomiale 
din care majoritate sunt cele numerice, testarea prenatală se impune ca unica metodă preventivă.  
Ecografia fetală la moment rămâne a fi cea mai răspândită metodă de diagnostic prenatal 
cu  ajutorul  căreea  se  pot  descoperi  modificări  ale  cordului,  sistemului  nervos,  scheletului, 
sistemului  digestiv,  genito-urinar,  se  calculează  cantitatea  de  lichid  amniotic,  şi  se  determină 
posibila  existenţă  a  unor  malformaţii  congenitale.  Pe  parcursul  anilor  2009-2011  au  fost 
efectuate 6 872 investigaţii ecografice prenatale în care au fost depistate 39 cazuri cu malformaţii 
congenitale (10 în 2009, 14 în 2010 şi 15 cazuri în anul 2011).  Fiind larg accesibilă, din punct 
de  vedere  cost/beneficiu,  neinvazivă  pentru  mamă  şi  făt,  această  metodă  este  limitată  ca 
posibilitate de diagnostic.  
Confirmarea  prezenţei  anomaliilor  congenitale  în  cadrul  studiului,  a  fost  efectuat  prin 
intermediul metodei invazive  de diagnostic prenatal. 
Pe  parcursul  ultimilor  trei  ani,  au  fost  efectuate  1  239  amniocenteze.  (Complicaţii    în 
urma  acestei  metode  invazive  de  diagnostic  prenatal  pe  parcursul  anilor  2009  –  2011  nu  s-au 
identificat). 
În  anii  2009  şi  2010  au  fost  investigate  câte  398  gravide,  iar  în  anul  2011  lichidul 
amniotic  a  fost  prelevat  şi  examinat  de  la  443  gravide.  Aproximativ  jumătate  (588)  din  toate 
investigaţiile  invazive  au  fost  efectuate  la  gravide  cu  vârsta  peste  35  ani.  În  anul  2009 
intervenţiei au fost supuse 198 gravide, ceea ce a constituit 49,7%, iar în anii 2010 şi 2011 câte 
169 (42,4%) şi respectiv 221 (49,9%) cazuri. 
În urma investigaţiilor invazive s-au depistat 34 patologii ale cariotipului, care au putut fi 
întrerupte după indicaţii medicale cu acordul gravidei, dintre care 27 anomalii cromozomiale au 

72 
 
fost numerice, ca exemplu s-au identificat prenatal 5 cazuri de trisomia 21 în anul 2009, 6 cazuri 
în 2010 şi 5 cazuri în anul 2011. Cu toate acestea, în perioada 2009-2011 s-au născut 202 copii 
cu aberaţii cromozomiale, marea majoritate (157) fiind diagnosticaţi cu sindromul Dawn (tab.1). 
Tabelul 1  
Aberaţiile cromozomiale numerice identificate prenatal şi postnatal în anii 2009-2011 
 
Patologia 
Diagnostic 
Prenatal 
2009 
Diagnostic 
Postnatal 
2009 
Diagnostic 
Prenatal 
2010 
Diagnostic 
Postnatal 
2010 
Diagnostic 
Prenatal 
2011 
Diagnostic 
Postnatal 
2011 
Maladia Down 

57 

54 

46 
Sdr. Edwards 






Sdr. Patau 






Sdr. Turner 

15 

13 

12 
Triploidii 






 
Odată  ajunsă  însărcinată,  femeia  după  35  ani,  conform  Ghidului  Naţional  de 
Perinatologie,  este inclusă în grupul de risc şi necesită o monitorizare adiţională, care va include 
teste  specifice  pentru  depistarea  malformaţiilor  conginetale.  Screeningul  include  determinarea 
markerilor  serici,  teste  duble,  triple  sau  combinarea  lor,  determinarea  nucleului  transparent, 
investigaţii  ultrasonografice  suplimentare,  prelevarea  lichidului  amniotic  prin  amniocenteză  şi 
neapărat  consultul  la  medicul  genetician  de  la  Centrul  Naţional  de  Sănătate  a  Reproducerii  şi 
Genetică Medicală. 
Vârsta  înaintată  a  gravidei  este  deseori  cauza  dezvoltării  unui  făt  cu  malformaţii 
congenitale grave.  
În anul 2009 din cei 40 803 nou-născuţi pe ţară, 2 829 copii au fost de la mame cu vârsta 
după  35  ani,  ce  prezintă  (6,9%),  iar  24  din  ei  au  fost  diagnosticaţi  neonatal  cu  trisomia  21. 
Totodata,  în  acelaşi  an,  prenatal  au  fost  diagnosticaţi  doar  3  copii  cu  această  aberaţie 
cromozomială. Pe de altă parte, din 37 974 nou-născuţi de la mame cu vârsta până la 35 ani, 33 
copii au fost identificaţi neonatal cu trisomia 21 şi doar 2 gravide au fost diagnosticate prenatal. 
Pentru anul 2010 tabloul s-a creionat în felul următor: din totalul de 40 474 nou-născuţi- 2 840 
(7%) copii născuţi de la mame cu vârsta peste 35 ani, din aceştea, 43 copii au fost determinaţi 
neonatal cu trisomia 21, iar prenatal au fost diagnosticate numai 3 gravide. Din 37 634 naşteri de 
la  mame  cu  vârsta  până  la  35  ani,  neonatal  au  fost  identificaţi  20  nou-născuţi  cu  trisomia  21,  
prenatal însă, au fost diagnosticate doar 3 gravide.  
Probabilitatea  mai  mare  de  apariţie  la  copil  a  anomaliilor  cromozomiale,  precum 
sindromul Down (trisomia 21), este condiţionată de vârsta înaintată a mamei. 
Incidenţa trisomiei 21, care afectează 1 copil din 812 nou-născuţi din Republica Moldova 
în  perioada  studiului  efectuat,  creşte  considerabil  (1  copil  la  85  nou-născuţi)  odată  cu  vârsta 
mamei mai ales după 35 ani, conform studiului. (Tab.2). 
Tabelul 2 
Incidenţa maladiei Down conform vârstei în Republica Moldova pe anii 2009-2010 
 
 
Vârsta maternă 
< 19 ani 
20-24 ani 
25-29 ani  30-34 ani 
35-39 ani 
40-44 ani 
Risc 
1 : 3 912 
1 : 1 783 
1 : 1 302 
1 : 1 157 
1 : 156 
1:27 
Total nou-născuţi în 
2009 şi 2010 
7 824 
30 306 
24 750 
12 728 
4 798 
825 

73 
 
La  nivel  mondial,  statisticile  demonstrează  existenţa  unui  pericol  ca  1  din  365  femei  la 
vârsta de 35 ani, să dea naştere unui copil cu sindromul Down, în timp ce la vârsta de 40 ani, 
riscul creşte la 1 din 109 de femei. La 45 ani, acest risc avansează exponenţial şi se constată ca 
un copil din 32 poate fi afectat cu acest sindrom, iar la 49 ani incidenţa ajunge până la 1 din 11. 
Deşi  sindromul  Down  reprezintă  cel  mai  frecvent  tip  de  anomalie  cromozomială,  alte  bine-
cunoscute anomalii sunt sindromul lui Edward (trisomia 18), care apare o dată la 8.000 de naşteri 
şi sindromul Patau (trisomia 13) cu incidenţa 1:20.000 de naşteri.  
În Republica Moldova probabilitatea de apariţie a unui copil cu trisomia 21 la femei între 
35-39  ani  a  fost  constatată  mai  mică  (1  din  156  nou-născuţi),  însă  odată  cu  avansare  în  vârstă 
probabilitatea şi la noi în ţară este înaltă, (1 din 27 nou-născuţi la vârsta mamei între 40-44 ani). 
 
Din  aceast  considerent,  pentru  inţelegerea  probabilităţii  cauzei  anomaliei  genetice, 
managementului  situaţiei  concrete,  aprecierea  modalităţii  în  care  ereditatea  contribuie  la 
anomalia  respectivă  cât  şi  riscul  recurenţei  la  persoanele  înrudite,  este  de  o  importanţă 
complexitatea diagnosticului prenatal, ce face consilierea genetică absolut esenţială. 
 
Concluzii 
1.
 
În Republica Moldova, se atestă o creştere vădită a ponderii nou-născuţilor la femei după 35 
ani,  ceea  ce  necesită  o  monitorizare  adecvată  în  prevenirea  complicaţiilor  caracteristice 
acestei vârste inclusiv prin elucidarea diagnosticului prenatal precoce al malformaţiilor 
 
cromozomiale. 
2.  Calitatea  vieţii  unei  familii,  care  a  hotărît  să  conceapă  copil  la  o  vârsta  ce  prezintă  risc 
genetic, ca indicator integral, este proporţională cu valoarea eficacităţii unui management al 
diagnosticului prenatal cât şi al interesului personal de a procrea un copil sănătos.  
 
Bibliografie  
1.  Martin JA, Hamilton BE, Ventura SJ, Menacker F, Park MM, Sutton PD. Births: final data for 
2001. Natl Vital Stat Rep 2002;51(2):1-102. 
2.  Carolan M.  First time mothers over 35  years: challenges  for care? Birth  Issues  2004;  13(3): 
91-7. 
3.  Stakes. Parturients, births and newborns 2007. Statistical summary 30/2008. Available from: 
http: //www.stakes.fi/tilastot/tilastotiedotteet/ 2008/tt30_08.pdf Nov.6 
4.  Ghidul  A  Naţional  de  Perinatologie  “Principii  de  organizare  şi  acordare  a  asistenţei 
perinatale”,  Ediţia a doua Chişinău, 2006, (31) 167 pag 
5.  Ghidul B National de Perinatologie 
“Serviciul prenatal regionalizat: niveluri şi conţinut”, 
Ediţia a doua Chişinău, 2006, (66) 201 pag 
6.  Managing  Newborn  Problems:  A  Guide  for  Doctors,  Nurses  and  Midwies.  Geneva,  WHO; 
2003. 
7. Paladi Gh., Gagauz O., Penina O. Îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova: consecinţe 
economice şi sociale. Chişinău, 2009, 208 pag 
 
 
 

74 
 
ACŢIUNEA NOXELOR PROFESIONALE ÎN DEZVOLTAREA RETARDULUI FETAL 
Corina Iliadi-Tulbure, Sergiu Malai 
Catedra Obstetrică şi Ginecologie FECMF, USMF ″Nicolae Testemiţanu″ 
Şef catedră d.h.s.m., prof.univ Olga Cerneţchi 
 
Summary 
The action of professional hazards in the developement  
of the intrauterine growth restriction (IUGR) 
 The  intrauterine  growth  restriction  (IUGR)  actually  represents  an  important  and 
controversial issue in obstetrics and perinatology. One of the leading causes of this pathology is 
the  action  of  professional  hazards,  which  influence  the  mother  status  and  involve  multiple 
changes  in  fetal  intrauterine  growth.  A  retrospective  study  of  intrauterine  growth  restriction 
(IUGR) records of 172 patient cases aimed to appreciate the influence of professional hazards on 
the pathological process and the level of perinatal parameters was performed. 
 
Rezumat 
Retardul  fetal  prezintă  o  problemă  importantă  şi  controversată  în  cadrul  obstetricii  şi 
perinatologiei.  Una  dintre  cauzele  care  conduce  la  manifestarea  patologiei  date,  este  acţiunea 
noxelor  profesionale,  ce  influenţează  starea  mamei  şi  implică  multiple  modificări  în  creşterea 
intrauterină a fătului. Studiul dat a fost efectuat asupra 172 de cazuri diagnosticate cu retard de 
dezvoltare  intrauterină  al  fătului,  în  scopul  de  a  aprecia  influenţa  noxelor  profesionale  asupra 
procesului patologic şi nivelului indicilor perinatali.  
 
Actualitatea  
Retardul  de  dezvoltare  intrauterină  (RDIU)  al  fătului  prezintă  o  importanţă  notorie  în 
practica obstetricală, ocupând un loc deosebit în structura morbidităţii  şi mortalităţii perinatale. 
Complexitatea  problemei  este  relatată  şi  de  multifactorialitatea  etiopatogenetică  a  acesteia, 
analiza  structurii  cauzale  a  evoluţiei  retardului  fetal  incluzând  acţiunea  factorilor  de  geneză 
maternă, fetală, placentară, de mediu, precum şi asocierea frecventă a acestora.  
După datele lui Медведев М. şi coaut. (1998), retardul fetal se manifestă mai frecvent la 
femeile  intelectuale  şi  studente,  probabil  cauzat  de  surmenajul  emoţional  şi  psihic  în  timpul 
sarcinii [6,10]. Cele mai frecvent noxe profesionale ce influenţează manifestarea retardului fetal 
sunt:  activitatea  fizică  grea,  substanţele  chimice,  temperaturile  extreme,  lucrul  la  computer  etc. 
Tabagismul  şi  utilizarea  drogurilor  posedă  o  influenţă  negativă  asupra  dezvoltării  in  utero  al 
fătului [2,6,7]. Procesul de migraţie ca factor socioeconomic privează femeile de vârstă fertilă, 
care  lucrează  şi  trăiesc  peste  hotarele  ţării,  de  îngrijire  antenatală  adecvată  [4].  În  urma 
cercetărilor  efectuate  de  către  Миколайович  Я.  (2002),  a  fost  determinată  influenţa  factorului 
stresogen  în  etiopatogenia  retardului  fetal,  ce  ″conduce  la  dezechilibrul  mecanismului  de 
adaptare în organismul femeii şi influenţează, în mod negativ, dezvoltarea fătului″ [11]. Despre 
influenţa factorului psiho-emoţional relatează Aarts M. şi coaut.  (2003) şi Baschat A. şi coaut. 
(2007),  delimitând  acţiunea  stresului  asupra  statutului  psihologic  al  mamei  şi  perturbarea 
indicilor profilului biofizic al fătului [1,3]. Realitatea acestor enunţuri este motivată de apariţia 
RDIU al fătului, cu preponderenţă, la celibatare, la gestantele care nu au un  loc de lucru şi un 
venit stabil.  
Gravitatea  RDIU  al  fătului  derivă  atât  din  dificultăţile  de  diagnostic,  cât  şi  din 
posibilităţile terapeutice limitate, care de cele mai multe ori se aplică tardiv şi incomplet, fiind 
importantă  diagnosticarea  procesului  patologic  în  termene  precoce  de  sarcină  [5,8].  Datele 
literaturii  de  specialitate  relatează  despre  importanţa  examenului  USG  în  diagnosticarea 
retardului  fetal  şi  stabilirii  proporţionalităţii  creşterii  lui,  cu  utilizarea  curbelor  de  creştere  in 
utero  [3,9].  S-a  arătat  eficientă  velocimetria  Doppler  ce  permite  evaluarea  modificărilor 
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə