Concluzii
1.
Administrarea de progesteron în iminenţă de naştere prematură în cazul sarcinilor
multiple monocorionice e justificată. Am constatat o reducere statistic semnificativă a
prematurităţii în special în segmentul 30-34 săptămâni de gestaţie.
2.
În sarcinile multiple dicorionice utilizarea preparatelor progesteronice în managementul
iminenţei de naştere prematură e ineficientă.
3.
Valorile serice ale progesteronului nu sunt predictive în ce priveşte prematuritatea în
sarcinile multiple.
Bibliografie
1.
Ruben J. Kuon., Shao-Qing Shi., Holger Maul et alt., Pharmacologic actions of
progestins to inhibit cervical ripening and prevent delivery depend on their properties, to
route of administration, and the vehicle., American Journal of Obstetrics and
Gynecology., 2010. www.AJOG.org.
2.
Dan Farine, MD, Toronto ON., William Robert Mundle et alt,The Use of Progesterone
for Prevention of Preterm Birth., No. 202., 2008.
3.
Dodd JM, Flenady V, Cincotta R, Crowther CA. Prenatal administration of progesterone
for preventing preterm birth. Cochrane Database Syst Rev 2009.
4.
Tamas Zakar, M.D., Ph.D., and Sam Mesiano, Ph.D. How Does Progesterone Relax the
Uterus in Pregnancy?., The New England Journal of Medicine., march 10, 2011.
5.
Renthal NE, Chen CC, Williams KC, Gerard RD, Prange-Kiel J., Mendelson CR. miR-
200 family and targets, ZEB1 and ZEB2, modulate uterine quiescence and contractility
during pregnancy and labor. Proc Natl Acad Sci U S A 2010;107:20828-33.
6.
Brabletz S, Brabletz T. The ZEB/miR-200 feedback loop — a motor for cellular
plasticity in development and cancer?., EMBO (European Molecular Biology
Organization) Rep 2010;11:670-7.
7.
Madsen G, Zakar T, Ku CY, Sanborn BM, Smith R, Mesiano S. Prostaglandins
differentially modulate progesterone receptor-A and –B expression in human myometrial
cells: evidence for prostaglandin-induced functional progesterone withdrawal. J Clin
Endocrinol Metab 2004;89:1010-3.
8.
Fonseca EB, Celik E, Parra M, Singh M, Nicolaides KH. Progesterone and the risk of
preterm birth among women with a short cervix. N Engl J Med 2007;357:462–9.
9.
Rouse DJ, Caritis SN, Peaceman AM, Sciscione A, Thom EA, Spong CY, et al. A trial of
17 alpha-hydroxyprogesterone caproate to prevent prematurity in twins. N Engl J Med
2007;357(5):454–61.
10.
Hui D, Liu G, Kavuma E, Hewson SA, McKay D, Hannah ME. Preterm labour and birth:
a survey of clinical practice regarding use of tocolytics, antenatal corticosteroids, and
progesterone. J Obstet Gynaecol Can 2007;29(2):117–30.
11.
Mackenzie R, Walker M, Armson, A, Hannah, ME. Progesterone for the prevention of
preterm birth among women at increased risk: a systematic review and meta-analysis of
randomized controlled trials. Am J Obstet Gynecol 2006;194(5):1234–42.
12.
American College of Obstetricians and Gynecologist. Use of progesterone to reduce
preterm birth: ACOG committee opinion No. 2919. Obstet Gynecol 2003;
13.
Goldenberg RL, Culhane JF, Iams JD, Romero R. Epidemiology and causes of preterm
birth. Lancet 2008;371:75-84.
82
14.
O’Brien JM, Adair CD, Lewis DF, et al. Progesterone vaginal gel for the reduction of
recurrent preterm birth: primary results from a randomized, double-blind, placebo-
controlled trial. Ultrasound Obstet Gynecol 2007;30:687-96.
15.
Miles RA, Paulson RJ, Lobo RA, Press MF, Dahmoush L, Sauer MV. Pharmacokinetics
and endometrial tissue levels of progesterone after administration by intramuscular and
vaginal routes: a comparative study. Fertil Steril 1994;62:485-90.
16.
Серов В.Н., Cтражаков А.Н., Маркин С.А., Практигеское Акушерство -
Руковотство для Врагей., Москва., 1989.
17.
Northen AT, Norman GS, Anderson K, et al National Institute of Child Health and
Human Development (NICHD) Maternal-Fetal Medicine Units (MFMU) Network:
follow-up of children exposed in utero to 17 alpha-hydroxyprogesterone caproate
compared with placebo. Obstet Gynecol 2007;110:865-72.
18.
Rouse DJ, Caritis SN, Peaceman A, et al. A trial of 17 alpha-hydroxyprogesterone
caproate to prevent prematurity in twins. N Engl J Med 2007;357:454-61.
19.
Martin JA, Hamilton BE, Sutton PD, et al. Centers for Disease Control and Prevention
National Center for Health Statistics National Vital Statistics System births: final data for
2005. Natl Vital Stat Rep 2007;56:1-103.
20.
Мaкаров О.В., Ганковская Л.В., Бахарева И.В., Современные методы лечения при
преждевременных родах., Российский Вестник Акушера-Гинеколога 2., ст. 29-34.,
2009.
21.
Farine D, Mundle WR, Dodd J. The use of progesterone for prevention of preterm birth. J
Obstet Gynaecol Can 2008;30:67-71.
22.
Borna S, Sahabi N. Progesterone for maintenance tocolytic therapy after threatened
preterm labor: a randomized controlled trial. Aust N Z J Obstet Gynaecol 2008;48:58-63.
23.
Alan Thevenet N. Tita, MD, PhD; Dwight J. Rouse, MD, MSPH Progesterone for
preterm birth prevention: an evolving interventionAmerican Journal of Obstetrics &
Gynecology.,2009.
ROLUL CERCLAJULUI COLULUI UTERIN ÎN MANAGEMENTUL SARCINILOR
MULTIPLE
Veaceslav Moşin, Ludmila Tăutu, Aliona Bogdan
Catedra de Obstetrică şi Ginecologie FECMF, USMF “Nicolae Testemiţanu”
Summary
The role of cervical cerclage in the management of multiple pregnancy
Our purpose was to determine the justification of the cervical cerclage for pacients with
multiple pregnancy and sonographic shot cervix. To achieve this goal we analyzed all multiple
pregnancies with cervical cerclaje that took place in the Municipal Clinical Hospital No. 1 during
2008-2010. In this study a group with singleton pregnancies was formed. We established the
incidence of cervico-istmical insufficiency in multiple pregnancy and the evolutions of this
pregnancies and perinatal outcomes.
We established that:
1.
The cervical cerclage is justified in multiple asymptomatic pregnancies in which
ultrasonographically a shortening of the uterine cervix equal or less than 25mm is
determined. In case of singleton pregnancy this procedure is applied only in 15mm or less
length of the cervix in an associations with miscarriage and preterm birth anamnesis.
83
2.
The application of the cervical cerclage in multiple pregnancy avoid preterm births
between 22- 30 weeks and so the children’s with extremely low mass. Nor a multiple
pregnancy in this group of study was finished less than 30 weeks.
3.
All women with a complicated anamnesis due to late miscarriage or/and preterm births
require a strict transvaginal ultrasonography evaluation between 14-24 weeks of
gestation. In multiple pregnancy this examination mast be done no matter what
anamnesis the patient has.
4.
Istmico-cervical insufficiency in pregnancy is approximateve 5 time higher in twin
pregnancy in comparison with singletons.
Rezumat
Scopul studiului nostru a fost de a determina justificarea aplicării cerclajului colului uterin
în cazul pacientelor cu sarcini multiple asimptomatice la care examenul ultrasonografic constată
scurtarea colului uterin. În vederea realizării acestui scop au fost analizate toate sarcinile
multiple supuse procedurii de cerclaj în cadrul Spitalului Municipal Nr1 pe parcursul anilor
2008-2010. În cadrul studiului a fost format şi un lot martor constituit din sarcini monofetale. A
fost determinată incidenţa insuficienţei istmico-cervicale în cazul sarcinilor gemelare, evoluţia
acestor sarcini şi rezultatele perinatale opţinute.
Am constatat că:
1.
Cerclajul colului uterin e justificat în sarcinile multiple asimptomatice la care
ultrasonografic se constată o scurtare a colului uterin mai mică sau egală cu 25mm. În
cazul sarcinilor monofetale această procedură e aplicată duar pe un col de 15mm sau mai
puţin în asociere cu o anamneză de avorturi tardive şi / sau naşteri premature.
2.
Aplicarea cerclajului în cazul sarcinilor multiple evită prematuritatea extremă şi prin
urmare copii cu o masă extrem de mică. Nici o sarcină multiplă în lotul de studiu nu s-a
finisat până la 30 săptămâni.
3.
Toate femeile cu anamneză complicată prin avorturi tardive şi/sau naşteri premature
necesită monitorizare strictă prin ultrasonografie transvaginală între 14-24 săptămâni de
sarcină. În cazul sarcinilor multiple asemenea monitorizare se cere şi în apsenţa unor
antecedente obstetricale patologice.
4.
Incidenţa insuficienţei istmico-cervicale e de aproximativ cinci ori mai mare în cazul
sarcinilor gemelare în raport cu cele monofetale.
Actualitatea
Prima descriere ştiinţifică a insuficienţei istmico-cervicale datează încă din 1658 fiind
efectuată de Cole, Culpepper şi Rowland şi publicată în revista ‘‘Practice of Physick’’[1].
Ulterior în 1865 este editat de către Gream în revista Lancet un alt articol consacrat acestei
probleme. Au fost nevoie de 300 de ani până când profesorul de obstetrică şi ginecologie din
Bombei V.Srodakar să aplice pimul cerclaj pe col uterin (1955). Cu toate astea şi în prezent
problema insuficienţei istmico-cervicale şi în special tratamentul chirurgical al acesteia trezeşte
contraverse.
Corelaţia dintre lungimea colului uterin şi incidenţa naşterilor premature în special în
trimestru doi a fost remarcată în numeroase lucrări ştiinţifice [2,3]. Cu toate astea conform
datelor studiului efectuat de Hassan S., Romero R şi coaut., doar aproximativ 8% dintre
pacientele ce vor naşte până la 32 săptămâni au ultrasonografic un col scurtat. Ţinem să
remarcăm, că aceiaşi autori au determinat că 50% dintre pacientele la care ultrasonografic a fost
depistat un col de 15 mm şi mai puţin au născut până la 32 săptămâni. Pe de altă parte însuşi
difiniţia unui col ultrasonografic scurtat nu e unanimă. Astfel unii consideră o lungime a colului
uterin de 25mm şi mai puţin ca fiind col scurtat şi posibilă indicaţie pentru cerclaj, iar alţii de
15mm şi mai puţin[1].
84
Nu este consens nici în ce priveşte termenul până la care determinarea ultrasonografică a
lungimii colului uterin ar fi predictivă pentru naşterile premature, precum şi frecvenţa cu care
trebuie monotorizate ultrasonografic pacientele cu risc de prematuritate[4].
Orice dilemă întâlnită în obstetrică e şi mai accentuată în cazul sarcinilor cu risc major din
care face parte şi sarcinile multple.
Se consideră că cerclajul profilactic nu aduce nici un beneficiu în caz de sarcină gemelară,
dar în acelaşi timp majoritatea autorilor recunosc că sunt încă puţine date pentru o concluzie
difinitivă. Ridică semne de întrebare şi faptul ce subânţelegem prin cerclaj profilactic. Conform
Ghidului Practic al Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din Canada o scurtare a colului uterin
sub 25mm la o pacientă cu sarcină multiplă asimptomatică este indicaţie de cerclaj pe col.
Material şi metode
Luând în consideraţie cele expuse mai sus, pe parcursul anilor 2008-2010 s-a efectuat un
studiu prospectiv în care au fost incluse toate sarcinile multiple supuse cerclajului pe col în
cadrul Spitalului Municipal Nr 1. În total au fost analizate 17 cazuri clinice ce au constituit Lotul
I de studiu. Lotul II a fost format din 17 cazuri de sarcini monofetale diagnosticate cu
insuficienţă istmico-cervicală tratate chirurgical, alese aliatoriu.
Numărul de martori/caz ce caracterizează puterea statistică a studiului este de 1/1.
Rezultate şi discuţii
În perioada de referinţă în cadrul Spitalului Clinic Municipal Nr 1 au avut loc 347 naşteri
multiple, cerclajul uterin fiind aplicat pentru 4,89% din paciente. Acest indicator depăţeţte cu
mult cel semnalat în sarcinile monofetale, atât conform literaturii cât şi a datelor noastre doar
aproximativ 1% din pacientele cu sarcini monofetale necesită cerclaj pentru prevenirea
prematurităţii.
Nu am constatat diferenţe semnificative între cele două loturi de studiu în ce priveşte vârsta
pacientelor.
Astfel vârsta medie a pacientelor din lotul I de studiu a fost de 31,1 ani, pacientele de fapt
fiind încadrate în proporţie egală în două grupe de vârstă 26-30 şi 31-35 ani, nici o pacientă nu
a fost mai tânără de 25 ani şi doar o singură pacientă a avut o vârstă mai mare de 35 ani. În cazul
lotului II de studiu vârsta medie a fost de 29,3 ani, doar în două cazuri pacientele având o vârstă
mai mică de 25 ani.
Toate pacientele incluse în studiu au fost din mediu urban. După gradul de instruire dacă în
cazul lotului I de studiu au prevalat pacientele cu studii superioare în proporţie de 76,4%, apoi in
cel de al doile lot acestea au reprezentat doar 39,1%.
Ţinem să menţionăm că în lotul I format din sarcini multiple au prevalat gemenii opţinuţi
în urma aplicării metodelor de reproducere asistată – 12 cazuri faţă de doar 5 cazuri concepute
spontan. Anamneză ginecologică complicată a fost semnalată la toate pacientele din ambele
loturi.
Principalele cauze ale insuficienţei istmico-cervicale în ambele loturi au fost cele
traumatice ca rezultat al avorturilor probabil cu delatări agresive, a naşterilor cu traumatizarea
colului uterin, două paciente cu sarcini multiple şi trei cu monofetale au avut în antecedente
naşteri premature. Anomalii de dezvoltare a uterului au fost constatate doar în lotul I de studiu,
în două cazuri de sarcini multiple asistate, fiind vorba într-un caz de uter septat, iar în al doilea
de uter bicorn paciente fiind supuse anterior plastiei chirurgicale.
În cazul a cinci paciente cu sarcini multiple obţinute asistat cerclajul uteri a fost amplasat
în lipsa oricărei din cauzele de mai sus, decizia de aplicare a cerclajului uterin datorându-se
scurtării ultrasonografice a colului sub 25mm, trei paciente dintre acestea în anamneză aveau de
la 1 până la 3 încercări de FIV nereuşite.
85
Procedura de aplicare a cerclajului pe col a fost efectuată între săptămâna a 14 – 18 de
sarcină. Toate pacientele au fost internate în secţii de patologie a sarcinii cu 24-48 ore înainte de
procedură fiindu-le administrat tratament antibacterian profilactic. În toate cazurile au fost
efectuate examene ultrasonografice ce au determinat lungimea colului uterin. Ţinem să
menţionăm că în literatură examenul ultrasonografic a colului uterin pentru pacientele cu risc de
naştere prematură nu se limitează doar la determinarea lungimii ca atare a colului ci urmareşte
următorii parametri: lăţimea orificiului intern a canalului cervical, gradul de prolabare dacă e
cazul a membranelor amniotice în interiorul canalului, lungimea distală (vaginală a colului) şi
lungimea totală a acestuia. După efectuarea procedurii de cerclaj este determinat raportul dintre
distanţa de la nivelul amplasării cerclajului şi lungimea totală a colului (vezi fig.1). În toate
cazurile examenul ultrasonografic a fost repetat după aplicarea cerclajului.
Figura 1. Măsurătorile efectuate înainte (a) şi după aplicarea procedurii de cerclaj (b).
a)
1- lăţimea orificiului intern a canalului cervical, 2- gradul de prolabare dacă e cazul a
membranelor amniotice în interiorul canalului, 3- lungimea distală (vaginală a colului), 4-
lungimea totală a acestuia.
b)
raportul dintre distanţa de la nivelul amplasării cerclajului şi lungimea totală a colului
A/B
Tabel 1. Rezultatele examenului baceriologic a pacientelor din grupurile de studiu.
Lotul I
(Sarcini multiple)
Lotul II
(Sarcini monofetale)
Vaginoze bacteriene
(Nr. absolut)
3
2
Ureoplasma sau Mycoplasma
(Nr. absolut)
3
1
Chlamidia (Nr. absolut)
3
1
Insămânţări pozitive –
Nr. absolut(%)
9 (52,9)
4 (23,5)
Pacientele cu infecţii ale tractului genital inferior au fost supuse tratamentului preoperator.
Chiar şi în absenţa unei flore patogene s-a efectuat sanarea vaginului cu Metronidazol . Aplicarea
cerclajului atât în lotul I cât şi în cel de al II a fost sub anestezie intravenoasă, procedura ca atare
86
a durat în mediu 20 min. Unii autori consideră că cu cât e mai aproape amplasat cercaljul de
orificiu intern al colului uterin cu atât mai bune sunt rezultatele[8,11]. În cazul loturilor de studiu
nu am constatat rezultate perinatale mai favorabile în raport cu distanţa de la orificiu intern până
la firele cerclajului.
Doar la două paciente din lotul doi procedura a fost efectuată la cald, în celelalte cazuri
cerclajul a fost aplicat planic. Postoperator toate pacientele au respectat pe parcursul a şapte zile
regim de pat, au urmat tratament antibacterian cu cefalosporine de generaţia întâia (Cefazolină
sau Cefalexină), deasemenea le-a fost administrată Endometacină (inhibitor al formării de
prostaglandine) şi la necesitate- pentru trei paciente - inhibitori ai canalelor de calciu (Nifidipină
1 tab de două ori pe zi). Nu s-a constatat nici o complicaţie septică, doar într-un singur caz
procedura de amplasare a cerclajului a semnalat o hemoragie din colul uterin (redusă, fără a se
forma hematom).
În lotul I de studiu nici o sarcină multiplă nu s-a finisat până la 28 de săptămâni, ne fiind
înregistrat nici un copil cu masă extrem de mică. Toate pacientele din acest lot ce au născut
prematur au avut sarcini multiple concepute asistat. La termenul de 29-33 săptămâni au născut
patru paciente toate prin operaţie cezariană urgentă, în două cazuri în legătură cu decolarea de
placentă normal inserată, la o pacientă sarcina a fost finisată pe fon de preeclampsie severă şi
într-un caz s-a apelat la cezariană de urgenţă la o pacientă cu rupere prenatală a pungii amniotice,
malprezentaţie fetală şi trei incercări de reproducere asistată nereuşite în antecedente. Între 34 şi
36 săptămâni au mai avut loc trei naşteri toate operative, indicaţii pentru cezariană servind
malprezentaţii fetale. La termen au născut zece paciente, din ele în patru cazuri sarcina a survenit
spontan, iar în şase asistat. Sarcinile spontane în două cazuri s-au finisat per vias naturalis,
fiziologic, iar în două cazuri operativ în legătură cu malprezentaţii fetale. Cele şase sarcini
multiple asistate ajunse la termen au fost finisate prin operaţie cezariană în patru cazuri de plan şi
în două de urgenţă.
În ce priveşte lotul cu sarcini monofetale deasemenea nu a fost înregistrată nici o naştere
până la 28 săptămâni. În acest lot prematur au născut doar cinci paciente una la 33-34 săptămâni
şi altele patru după 34 săptămâni, toate naşterile premature au fost per vias naturalis. Din cele 12
paciente ce au născut la termen doar la trei s-a finisat sarcina prin operaţie cezariană în legătură
cu insuficienţa forţelor de naştere, suferinţă fetală acută (cezariană urgentă) şi bazin anatomic
strâmtat.
Starea nou-născuţilor a fost analizată în corelaţie cu scorul Apgar. Atfel în cazul
pacientelor cu sarcini multiple în asfixie gravă a fost născut un copil, în medie patru, restul fiind
apreciaţi cu un scor de 7 puncte şi mai mult. În lotul II de studiu nu a fost înregistrat nici un caz
de asfixie gravă, doar trei copii au fost născuţi în asfixie medie.
Concluzii
1. Cerclajul colului uterin e justificat în sarcinile multiple asimptomatice la care ultrasonografic
se constată o scurtare a colului uterin mai mică sau egală cu 25mm. În cazul sarcinilor
monofetale această procedură e aplicată duar pe un col de 15mm sau mai puţin în asociere cu o
anamneză de avorturi tardive şi / sau naşteri premature.
2. Aplicarea cerclajului în cazul sarcinilor multiple evită prematuritatea extremă şi prin urmare
copii cu o masă extrem de mică. Nici o sarcină multiplă în lotul de studiu nu s-a finisat până la
30 săptămâni.
3. Toate femeile cu anamneză complicată prin avorturi tardive şi/sau naşteri premature necesită
monitorizare strictă prin ultrasonografie transvaginală între 14-24 săptămâni de sarcină. În cazul
sarcinilor multiple asemenea monitorizare se cere şi în apsenţa unor antecedente obstetricale
patologice.
4. Incidenţa insuficienţei istmico-cervicale e de aproximativ cinci ori mai mare în cazul
sarcinilor gemelare în raport cu cele monofetale.
87
Bibliografie
1.
Roberto Romero, Jimmy Espinoza, Offer Erez, Sonia Hassanb., The role of cervical
cerclage in obstetric practice: Can the patient who could benefit from this procedure be
identified?., American Journal of Obstetrics and Gynecology 2006., 194.
2.
Williams M, Iams JD., Cervical length measurement and cervical cerclage to prevent
preterm birth., Clin Obstet Gynecol 2004;47:775-83.
3.
Althuisius SM., The short and funneling cervix: when to use cerclage?., Curr Opin
Obstet Gynecol 2005;17:574-8.
4.
Kenneth Lim, Kimberly Butt,Joan M. Crane., Ultrasonographic Cervical Length
Assessment in Predicting Preterm Birth in Singleton Pregnancies., SOGC Clinical
Practice Guideline., No. 257, May 2011.
5.
Szychowski JM, Owen J, Hankins G, et al.Timing of mid-trimester cervical length
shortening in high-risk women. Ultrasound Obstet Gynecol 2009; 33:70-5.
6.
Owen J, Yost N, Berghella V, et al. Can shortened mid-trimester cervical length predict
very early spontaneous preterm birth? Am J Obstet Gynecol 2004;191:298-303.
7.
Alfirevic Z. Cerclage: we all know how to do it but can’t agree when to do it. Obstet
Gynecol., 2006;107:219-20.
8.
Berghella V, Odibo AO, To MS, Rust OA, Althuisius SM. Cerclage for short cervix on
ultrasonography, meta-analysis of trials using individual patient-level data. Obstet
Gynecol 2005;106:181-9.
9.
Spong CY. Prediction and prevention of recurrent spontaneous preterm birth. Obstet
Gynecol 2007;110:405-15.
10.
Berghella V, Odibo AO, Tolosa JE. Cerclage for prevention of preterm birth in women
with a short cervix found on transvaginal ultrasound: a randomized trial. Am J Obstet
Gynecol 2008;191:1311-7.
11.
Alfirevic Z, Heath VCF, et al. Cervical cerclage for prevention of preterm delivery in
women with short cervix: randomised controlled trial. Lancet 2004;363:1849-53.
12.
American College of Obstetrics and Gynecology. ACOG Practice Bulletin #56. Multiple
gestation: complicated twin, triplet, and high-order multifetal pregnancy. Obstet Gynecol
2004;104:869-83.
Dostları ilə paylaş: |