Ca elemente de bază în diagnosticul BPOC-ului găsim:
tuse productivă cronică,
dispnee,
expir prelungit,
VEMS scăzut sub 70 %,
hipertransparenţă pulmonară,
semne de insuficienţă respiratorie.
Aspecte generale: Componente clinice: sindrom bronşitic cronic şi dispnee progresivă cu debut după 40 ani.
Elemente fiziopatologice: prezintă sindrom obstructiv de căi aeriene intrapulmonare evolutiv, puţin reversibil sau deloc.
Anatomic: prezintă leziuni de bronşită cronică şi de emfizem centrolobular.
BPOC: diagnostic de excludere etiologică – eliminăm:
astmul bronşic: este atipic, cu hiperreactivitate bronşică şi variaţii mari ale VEMS peste 20 %;
gena fibrozei chistice;
deficitele de protează inhibitorie;
emfizemul panacinar (panlobular).
Frecvenţa: BPOC a crescut cu 60 % în ultimii 20 ani, mortalitatea a crescut cu 23 % în ultimii 10 ani.
Etiologie:
fumatul,
iritanţi bronhici,
infecţii repetate,
factori genetici.
Morfopatologie: – sindrom bronşitic cronic, obstrucţie pulmonară.
Fiziopatologic şi clinic: Există două tipuri de BPOC:
de tip A este esenţial – emfizem panlobular (predominant emfizematos)
