1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei


Utilizarea paturilor de spital (în %) şi  durata medie  de spitalizare (zile) în spitalele din



Yüklə 5,01 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə33/39
tarix05.05.2017
ölçüsü5,01 Kb.
1   ...   29   30   31   32   33   34   35   36   ...   39

Utilizarea paturilor de spital (în %) şi  durata medie  de spitalizare (zile) în spitalele din 
Republica Moldova şi în ţările membre ale UE, aa. 1998-2006
Nr.  Indicatorul 
1998 
1999
 2000 
2001  2002  2003  2004  2005  2006  2007 
1. Numărul de zile 
exploatate pe an 
260 268 250 272 285 280 241 265 272 275 
2. Utilizarea 
patului 
în an, RM, în % 
77.6 
71,0 
66,7 
70.7 
75.1 
74.8 
62,9 
67,7  68,3 
69,1 

221
3.  Durata medie de 
spitalizare, RM, 
zile 
17,6 16,1 13,4 12,4 11,4 10,6  9,2  9,8 9,8  9,9 
4. Utilizarea 
patului 
în an, ţările 
membre UE, în % 
82,6 77,6 76,7 76,7 76,7 76,7 76,2 79,7 nd  nd 
5.  Durata medie de 
spitalizare, ţările 
membre, UE, zile 
10,2 9,9  9,8  9,6 9,5 9,4  9.3 9,2 nd  nd 
Durata medie de spitalizare s-a micşorat de la 17,6 zile în 1998 până la 9,9 zile în 2007 (P 0.001). 
Utilizarea  paturilor a crescut de la 260 de zile pe an în 2000 până la 275 de zile în 2007 şi constituie 
69,1%. Numărul de persoane spitalizate   s-a majorat de la 502,5 mii în anul 2001 până la 609,8 mii 
în anul 2007 sau cu 21,4%.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii din 2 martie 2006 „Cu privire la 
activitatea Ministerului Sănătăţii în anul 2005 şi direcţiile strategice de dezvoltare pentru anul 2006”, 
continuă elaborarea Conceptului de optimizare şi de modernizare a sectorului spitalicesc şi de asisten-
ţă medicală specializată, care va include o nouă clasifi care a spitalelor, crearea Centrelor de excelenţă 
şi eşalonarea asistenţei medicale spitaliceşti. În corespundere cu recomandările Organizaţiei Mondi-
ale a Sănătăţii, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova propune: 
elaborarea unei strategii de dezvoltare a serviciului spitalicesc, bazată pe lucrările şi recoman-
• 
dările comunităţii internaţionale şi, în acelaşi timp, adaptată la necesităţile specifi ce ale ţării; 
un model de organizare efi cient, ţinând cont de constrângerea economică, standardele inter-
• 
naţionale, precum şi de unele necesităţi de sănătate publică, aşa ca asistenţa de reabilitare şi medico-
socială; 
o clasifi care nouă bazată pe eşalonarea asistenţei spitaliceşti: spitale raionale (comunitare), 
• 
spitale teritoriale, Centre de performanţă (la Bălţi, Dubăsari, Chişinău, Cahul), spitale republicane 
monoprofi l, clinici universitare; 
implementarea noilor forme de asistenţă medicală spitalicească, inclusiv chirurgicală (staţio-
• 
nar de zi şi de o zi, servicii specializate de ambulator etc.).
În contextul celor expuse mai sus, la 3 iulie 2007, a fost semnat cu Banca Mondială acordul 
de implementare a Proiectului Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială. În cadrul Proiectului vor fi  
fi nanţate (cu fi nanţarea paralelă din partea Băncii Consiliului Europei pentru Dezvoltare) fazele 1 şi 2 
de modernizare a Spitalului Clinic Republican. Proiectul va acorda asistenţă în evaluarea necesităţilor 
de capacitate a spitalelor pentru anii ce urmează şi iniţierea procesului de modernizare a reţelei spita-
lelor. Va fi  elaborat Planul Naţional General al Spitalelor pentru ghidarea procesului de reorganizare 
şi determinarea viitoarelor investiţii în acest sector. Planul Naţional General al Spitalelor (PNGS) va 
stabili unde şi ce servicii urmează a fi  prestate populaţiei şi ce resurse, fi zice şi umane, vor fi  necesare 
pentru funcţionarea sistemului. 
O parte însemnată  a resurselor economisite din contul optimizării fondului de paturi de spital 
au fost redirecţionate spre sectorul de asistenţă medicală primară. În conformitate cu Hotărârea Gu-
vernului Republicii Moldova nr. 1134 din 09.12.1997 „Cu privire la dezvoltarea asistenţei medicale 
primare” în perioada anilor 1998-2003 au fost fondate 49 de Centre ale Medicilor de Familie în 
municipii şi centrele raionale, 397 Centre de Sănătate şi 560 de Ofi cii ale Medicilor de Familie  în 
localităţile rurale, care, la rândul lor, încorporează 329 de  fi liale ale Ofi ciilor Medicilor de Familie. 
În perioada 2002-2007 a fost realizat un amplu program de reabilitare a instituţiilor medicale 
primare din localităţile rurale, care a prevăzut, pe de o parte, reparaţii capitale a 100 Centre de Să-
nătate, iar, pe de altă parte, dotarea cu echipamente şi aparataj medical contemporan, au fost dotate 
de asemenea, cu seturi standard de aparataj medical performant toate Centrele Medicilor de Familie 
municipale şi raionale. În anul 2007 a demarat programul guvernamental de asigurare a Centrelor de 
Sănătate rurale cu transport. În acest scop au fost procurate şi repartizate 64 de automobile  cu trac-
ţiune dublă. 

222
În vederea consolidării serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă  şi în conformitate cu pre-
vederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la crearea Serviciului centralizat de 
Asistenţă Medicală Urgentă din Moldova” în anul 2003 au fost organizate Staţiile Zonale de Asistenţă 
Medicală Urgentă „Nord”, „Centru”, „Sud” şi „UTA Găgăuzia” şi 41 de substaţii raionale şi muni-
cipale de Asistenţă Medicală Urgentă cu 85 de puncte de asistenţă medicală urgentă în localităţile 
rurale. În perioada 2001-2007, substaţiile raionale şi municipale de Asistenţă Medicală Urgentă au 
fost dotate cu 124 de ambulanţe de standard european şi 89 de ambulanţe cu tracţiune dublă pentru 
punctele rurale şi substaţiile raionale.
Pe parcursul anilor 2003 - 2007 numărul solicitărilor la serviciul de urgenţă a crescut de la 606, 1 
mii până  la 1005,6 mii  sau de 1,7 ori, asigurând accesul universal al populaţiei la asistenţa medicală 
urgentă la etapa prespitalicească.
Începând cu 1 ianuarie 2004, au fost implementate asigurările obligatorii de asistenţă medicală, 
care au făcut asistenţa medicală mai accesibilă sub aspect fi nanciar şi, ca rezultat, sistemul de sănătate 
a devenit mai receptiv la necesităţile populaţiei. Circa de 2/3 din bugetul consolidat pentru sănătate 
reprezintă mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii (Fig.1 ).
Fig. 1. Ponderea mijloacelor fondurilor AOAM în bugetul  consolidat al ocrotirii sănătăţii, 2004-2007
Sporirea fi nanţării sectorului sănătăţi a permis instituţiilor medico-sanitare publice să activeze 
într-un mod sigur şi să planifi ce mai real volumul serviciilor prestate populaţiei. Faţă de anul 2003 
veniturile şi cheltuielile instituţiilor medico sanitare publice au crescut de cca 2,4 ori. Analiza prea-
labilă a activităţii economico fi nanciare a instituţiilor medico-sanitare publice, încadrate în sistemul 
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, demonstrează că veniturile parvenite din toate sursele 
pe parcursul anului 2007 au constituit 2052,6 mln. lei în comparaţie cu 847,4 mln. lei în anul 2003 
(Fig. 2).
Fig. 2. Dinamica veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile medico-sanitare publice în perioada anilor 
2003-2007

223
După implementarea asigurărilor obligatorii, a fost posibilă, de asemenea, sporirea substanţială 
a resurselor fi nanciare alocate Programelor naţionale de sănătate, inclusiv pentru dotarea instituţiilor 
medicale cu tehnologii moderne. 
Analiza structurii veniturilor fi nanciare în instituţiile medico-sanitare publice în anul 2007 de-
monstrează că fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) şi alocaţiile bugetare 
preconizate pentru medicamente achiziţionate centralizat şi tratamentul bolnavilor cu maladii social-
condiţionate constituie 82,8 %. ( Fig. 3). 
Fig. 3. Structura veniturilor instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova în 
anul 2007 (%)
Monitorizarea cheltuielilor demonstrează  că sursele fi nanciare au fost utilizate, în principal, 
pentru procurarea medicamentelor, produselor alimentare şi pentru salarizare. Pe parcursul ultimilor 
4 ani, cheltuielile la capitolul medicamente au crescut de 2,1 ori, iar la produsele alimentare de 1,6 ori. 
Realizarea indicatorilor de performanţă, care refl ectă, în primul rând, calitatea serviciilor medicale şi 
un element destul de esenţial - satisfacerea necesităţilor medicale ale populaţiei asigurate – s-a afl at 
pe parcursul anilor 2004-2007 printre priorităţile de bază în activitatea instituţiilor medico-sanitare 
publice (Fig. 4).
Fig. 4. Cheltuielile efective pentru salarizare, medicamente şi alimentare în  anii 2004-2006 şi 
prognoza pentru 2007 (mln. lei)
În 2007 salariile medii ale medicilor din sistemul sănătăţii au constituit 2126 lei pe funcţia 
ocupată şi 2631 lei pe persoană. Deşi dinamica majorării cheltuielilor pentru remunerarea muncii are 
tendinţe pozitive şi este mai evidentă decât în alte domenii ale economii naţionale, mărimea reală a 

224
salariilor rămâne relativ mică, ceea ce descurajează personalul medical, care continuă să abando-
neze locul de muncă. Pentru a-şi spori veniturile, medicii sunt nevoiţi să-şi extindă timpul de lucru 
şi ariile de activităţi, ceea ce afectează sănătatea lor şi diminuează calitatea serviciilor medicale 
prestate.
În prezent, în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt cuprinse circa 77% 
din populaţie. Asigurările obligatorii de asistenţă medicală nu au reuşit să includă printre contribu-
abili şi populaţia de vârstă aptă de muncă autoangajată. Potrivit studiilor efectuate, aproape o jumă-
tate din populaţia în vârstă de 25-44 de ani nu benefi ciază de asigurări de sănătate. Deşi în ultimii 
ani acumulările în bugetul consolidat pentru sănătate au sporit esenţial, cheltuielile totale pentru 
sănătatea fi ecărui locuitor sunt cu mult sub nivelul ţărilor europene (aproximativ 60 de dolari SUA 
în Republica Moldova şi 2230 dolari SUA în medie pe ţările membre ale UE). 
Sănătatea populaţiei. Speranţa medie de viaţă la naştere în Republica Moldova demonstrează 
tendinţe similare evoluţiilor observate în statele vecine şi în unele ţări ale Europei de Est. Declinul 
indicatorului în cauză a fost stopat şi în prezent constituie 68,4 ani, fi ind totuşi în continuare mult 
sub media de viaţă în statele Uniunii Europene. Republica Moldova a obţinut succese considerabile 
în ceea ce priveşte indicatorii esenţiali de sănătate, precum diminuarea ratei mortalităţii infantile 
şi a mortalităţii materne. În perioada 2001-2007, rata mortalităţii infantile a scăzut cu 267% (de la 
16,3 decese la 1000 de nou-născuţi în 2001, la aproximativ 11,2 decese la 1000 de nou-născuţi în 
2006). Rata mortalităţii materne constituie în prezent 15,6 decese materne la 100000 de nou-năs-
cuţi vii, în comparaţie cu 43,9 în anul 2001. Cu toate acestea, indicatorii respectivi sunt mai înalţi 
decât media europeană. Mortalitatea populaţiei apte de muncă este de 1,7 ori mai mare decât în 
ţările Uniunii Europene. Cele mai importante cauze ale deceselor în Republica Moldova sunt bolile 
aparatului circulator, traumele şi otrăvirile, tumorile maligne.  
În ultimii ani Moldova a realizat progrese semnifi cative în reformarea sectorului sănătăţii. Pri-
ma etapă a reformelor a fost orientată spre stoparea declinului sistemului de sănătate, condiţionat 
de criza fi nanciară din ultimul deceniu al secolului trecut. A doua etapă a fost impulsionată, în mare 
măsură, de introducerea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, care au sporit substanţial ni-
velul de fi nanţare a sectorului, cu ameliorarea protecţiei fi nanciară a populaţiei şi sporirea accesului 
la serviciile medicale. Următoarea etapă a reformelor prevede mobilizarea tuturor resurselor spre 
remanieri structurale, care se vor solda cu sporirea efi cienţei şi a calităţii sistemului de sănătate.  
Aceste remanieri sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 
2008-2017, aprobată prin Hotătârea Guvernului nr.1471din 24 decembrie 2007.  Strategia conţine 
obiective specifi ce şi direcţii de acţiune care vor impulsiona dezvoltarea sistemului: 
În domeniul dirijării:
Îmbunătăţirea capacităţii Ministerului Sănătăţii de elaborare şi implementare a politicilor 
1. 
de sănătate şi de planifi care strategică. 
Întărirea capacităţii de monitorizare şi evaluare în sistemul  de sănătate.
2. 
Perfecţionarea mecanismelor de comunicare.  
3. 
Creşterea implicării populaţiei, societăţii civile şi profesionale în luarea deciziilor politice 
4. 
de sănătate. 
Alinierea legislaţiei naţionale în domeniul sănătăţii la standardele europene. 
5. 
În domeniul fi nanţării Sistemului de Sănătate: 
Îmbunătăţirea fi nanţării sistemului de sănătate prin creşterea fondurilor asigurărilor obliga-
1. 
torii de asistenţă medicală. 
Îmbunătăţirea mecanismelor de plată şi de contractare a prestatorilor de servicii. 
2. 
Sporirea echităţii şi transparenţei în alocarea resurselor şi a protecţiei fi nanciare a cetăţe-
3. 
nilor. 

225
În domeniul prestării serviciilor de sănătate: 
Promovarea asistentei medicale integrate şi asigurarea continuităţii serviciilor medicale 
1. 
pentru soluţionarea problemelor de sănătate a populaţiei. 
Dezvoltarea unor domenii prioritare ale sistemului de sănătate cu impact asupra sănătăţii 
2. 
publice şi de importanţă strategică.
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi creşterea satisfacţiei pacienţilor.
3. 
În domeniul generării resurselor: 
Fortifi carea managementului resurselor umane pentru utilizarea raţionala a cadrelor. 
1. 
Consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor din sistemul de sănătate. 
2. 
Managementul raţional al medicamentelor. 
3. 
Procesul de implementare a acestei strategii se va desfăşura la nivel naţional şi la nivel local. 
La nivel naţional responsabilitatea pentru implementarea componentelor strategiei este pusă în 
sarcina ministerelor, Secţiei Ştiinţe Medicale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, agenţiilor şi ser-
viciilor de resort, iar la nivel local de implementare vor fi  responsabile autorităţile administraţiei 
publice locale. Coordonarea şi monitorizarea procesului de implementare a strategiei va reveni 
Ministerului Sănătăţii.
În concluzie, de menţionat că în ultimii 10 ani Sistemul de Sănătate a Republicii Moldova a 
fost supus unor reforme esenţiale, care au permis, în majoritate, ajustarea lui la standardele euro-
pene.
Implimentarea asigurărilor medicale obligatorii a contribuit esenţial la ridicarea nivelului de 
fi nanţare a instituţiilor medicale şi a calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei.
Bibliografi e selectivă
Ababii I., Golovin B., Buga M. ş.a.,
1. 
 Strategia de dezvoltare a Sistemului de Sănătate // Sănătate pu-
blică, economie şi management în medicină, Chişinău, 2007, p. 21-26.
Eţco C., Russu Gh., Damaşcan Gh., Buga M., 
2. 
Sistemul de plată pe caz tratat şi impactul asupra acti-
vităţii instituţiilor medicale spitaliceşti din Republica Moldova // Sănătate publică, economie şi management 
în medicină, Chişinău, 2006, 2 (13), p. 4-7.
Mereuţă I., Cojocaru V., Eţco C. ş.a., 
3. 
Managementul fi nanciar al Sistemului Sănătăţii, Chişinău, 2004, 
173 p.
Raport de activitate a Ministerului Sănătăţii pentru anul 2007,
4. 
 Chişinău, 2008, 118 p.
Tintiuc D., 
5. 
Realizările sănătăţii publice în contextul reformelor sistemului de sănătate // Buletinul 
Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 2005, 2, p. 32-36.
Rezumat
În articolul dat sunt prezentate numărul de spitale, de paturi de spital şi  numărul de instituţii medicale de 
ambulator, se efectuează o comparaţie a indicatorilor de activitate în ultimii 10 ani în Republica Moldova. Se 
aduc date despre procesele demografi ce şi starea de sănătate a populaţiei, se specifi că obiectivele caracteristice şi 
direcţiile de acţiune în vederea implementării strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în următorii ani.
Summary
The article describes the process of evaluation of a number of hospitals, beds and medical institutions, at 
the same time we analyse the indicators of medical activity in the last 10 years in the Republic of Moldova.
We demonstrate some data in the fi eld of demographic process and Public Health level of population.
In the end we speak about specifi c objectives and directions of activity in the process of implementation 
of the Public Health Development strategy in the last years.

226
GIPAP ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE
Vasile Musteaţă, dr. în medicină, asist. univ., Ion Corcimaru, dr.h. în medicină, prof. univ., 
membru corespondent, Mircea Sofroni, dr.h. în medicină, prof. univ., Larisa Musteaţă
dr. în medicină, conf. univ., Maria Robu, dr. în medicină, conf. univ., Ludmila Topchin
şef Direcţie Tehnologii Medicale a MS, Maria Chiu, medic hematolog, Tudor Gîţu, medic 
hematolog, Galina Ciumac, medic farmacist, Natalia Sporîş, asist. univ., 
Alexandra Gurduza, medic hematolog, Augustina Spînu, medic hematolog, 
USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Oncologic
Glivec
®
 International Patient Assistance Program (GIPAP) reprezintă unul dintre cele mai gene-
roase şi de lungă durată programe în domeniul terapiei anticancer, axat pe asigurarea tratamentului cu 
Imatinib Mesylate (STI 571) al pacienţilor cu procese neoplazice maligne. GIPAP a fost lansat în anul 
2001 de Novartis Pharma AG ca program de donaţie, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, care 
include bolnavii cu diferite faze ale leucemiei mieloide cronice [6], leucemie acută limfoblastică  şi 
tumori gastrointestinale stromale (GIST) maligne [3,5]. Identifi carea şi recomandarea instituţiilor medi-
cale, evaluarea şi califi carea pacienţilor pentru GIPAP, suportul informaţional şi logistic sunt efectuate 
de The Max Foundation şi Axios InternationalNovartis Pharma AG este responsabilă de aprobarea 
instituţiilor medicale pentru GIPAP şi de expedierea loturilor de medicamente. În acest program interna-
ţional sunt implicate peste 280 de centre medicale de referinţă specializate în hematologie / oncologie. 
De la momentul lansării GIPAP a aprovizionat cu Imatinib Mesylate mai mult de 10000 de pa-
cienţi din peste 80 de ţări, care nu aveau alte accese la acest remediu efi cient şi bine tolerat. Glivec
® 
(Fig. 1)
 
a fost implementat în practica clinică în anul 2001 şi în prezent constituie tratamentul de 
prima linie al leucemiei mieloide cronice [1,4,7].
 Leucemia mieloidă cronică este un proces tumoral clonal mieloproliferativ, care rezultă din 
transformarea malignă prin mutaţie la nivelul celulei stem pluripotente [1,2,6,7,8,9]. Morbiditatea 
variază între 0,6-1,6 cazuri la 100000 de populaţie [2,4,7,9]. Marcherul citogenetic al  acestei leuce-
mii cronice este cromosomul Philadelphia t(9; 22), care se formează în urma translocaţiei reciproce a 
unei părţi de material genetic dintre cromosomii 9 şi 22 [1,7,8,9]. Imatinib Mesylate este inhibitor al 
tirozinkinazei (proteinei 210), produse de gena himerică BCR-ABL (Fig. 2), situată pe cromosomul 
22, şi se consideră ca „terapia de ţintă” (targeted therapy). Medicamentul Glivec
® 
se
 
aplică cu succes 
în toate fazele leucemiei mieloide cronice, cel mai înalt răspuns clinico-hematologic şi citogenetic 
fi ind obţinut în faza cronică a maladiei [1,4,9]. Drept rezultat al studiilor clinice ulterioare, s-a consta-
tat efi cacitatea medicamentului în formele recidivante şi refractare ale leucemiei acute limfoblastice 
pozitive la Ph cromosom, în tumorile gastrointestinale stromale maligne pozitive la Kit (CD 117) şi 
dermatofi brosarcoma protuberans (DFSP) inoperabilă, recidivantă şi / sau metastatică. 
      
             Figura 1. Forma farmaceutică              Figura 2. Mecanismul de acţiune a medicamentului

227
GIPAP a fost ofi cial lansat în Republica Moldova în martie anul 2006 prin semnarea Memo-
randumului de Înţelegere (MOU) între managementul GIPAP şi administraţia Institutului Oncologic 
din Moldova. Institutul Oncologic a fost califi cat ca instituţie medicală de referinţă pentru GIPAP. Dl 
Vasile Musteaţă, dr. în medicină, asistent universitar al Catedrei Hematologie, Oncologie şi Terapie 
de Campanie a fost numit în funcţia de administrator GIPAP în Moldova. 
Implementarea răsunătoare a acestui program internaţional în Republica Moldova se datorează 
eforturilor Ministerului Sănătăţii, administraţiei Institutului Oncologic şi ale prof. univ. Ion Corci-
maru, şeful Catedrei Hematologie, Oncologie şi Terapie de Campanie, membru corespondent al AŞ 
RM. În prezent GIPAP cuprinde 20 de pacienţi, dintre care 19 (95,0%) cu leucemie mieloidă cronică, 
investigaţi la Ph cromosom, şi o pacientă (5,0%) cu tumoare gastrointestinală stromală metastatică 
pozitivă la CD 117. La momentul încluderii în GIPAP din 19 bolnavi cu leucemie mieloidă cronică 
11 (57,8%) s-au afl at în faza cronică a maladiei, 4 (21,1%) în faza de accelerare şi 4 (21,1%) în criza 
blastică. Rata celulelor medulare pozitive la Ph cromosom a variat între 20 – 100%. În 14 (73,7%) 
cazuri Ph cromosom s-a depistat în peste 75%  de elemente celulare ale măduvei osoase. Gena hi-
merică BCR-ABL s-a detectat în celulele medulare la toţi bolnavii. Glivec a fost administrat în doză 
de 400 – 800 mg/sut în funcţie de faza bolii. Răspunsul clinico-hematologic complet se constată în 
prezent la 15 (78,9%) pacienţi cu leucemie mieloidă cronică. Dinamica clinico-hematologică pozitivă 
pe fond de Glivec a fost semnifi cativ mai înaltă în raport cu chimioterapia convenţională. S-a ame-
liorat considerabil calitatea vieţii bolnavilor. Numai la 2 (10,5%) bolnavi cu faza acută a leucemiei 
mieloide cronice (criza blastică) medicaţia cu Imatinib Mesylate nu s-a soldat cu un răspuns clinico-
hematologic stabil. Reacţiile secundare mai frecvent înregistrate (7 cazuri sau 35,0%)  au fost greţuri, 
xerostomie, dispepsie, angioedem, abdominalgii, mialgii, trombocitopenie, neutropenie, care s-au do-
vedit a fi  moderate şi tranzitorii. În scopul evaluării autentice a efi cacităţii tratamentului cu Glivec
®

constatării răspunsului citogenetic şi molecular sunt indicate analize repetate ale celulelor medulare 
la Ph cromosom şi gena himerică BCR-ABL [1,4,9]. 
GIPAP prezintă un program internaţional nonprofi t, fl exibil şi bine monitorizat. Regulamentul 
acestui program prevede dări de seamă la fi ecare 3 luni, care refl ectă numărul total al pacienţilor 
trataţi cu Glivec
®
, cantităţile de medicament recent expediate, utilizate şi rămase în stoc, necesităţile 
în medicament în apropiatele 3 luni, ţinând cont de numărul de cazuri încluse în GIPAP, detaliile 
referitoare la autorizarea importului  medicamentului. În cadrul programului funcţionează serviciul, 
care acordă suport informaţional şi managerial medicilor responsabili de GIPAP şi bolnavilor. GIPAP 
este înalt apreciat atât de pacienţii încluşi, cât şi de medicii curativi, autorităţile din sfera ocrotirii 
sănătăţii. 
Bolnavii dispun de acces gratuit şi sigur la medicamentul de prima linie în tratamentul unor 
neoplazii maligne, care asigură un răspuns clinic şi molecular net superior în raport cu chimio- şi imu-
noterapia convenţională, precum şi calitatea bună a vieţii. Prevalenţa crescută a leucemiei mieloide 
cronice şi a leucemiei acute limfoblastice, resursele fi nanciare limitate ale ţărilor în curs de dezvoltare 
în aprovizionarea cu tratamente costisitoare determină actualitatea şi necesitatea imperioasă a acestui 
program. GIPAP a perfecţionat semnifi cativ standardele de diagnostic şi tratament al maladiilor on-
cologice în Republica Moldova. Programul exercită un impact pozitiv asupra activităţii ştiinţifi ce în 
Institutul Oncologic şi USMF „N. Testemiţanu”, deoarece stimulează aplicarea tehnologiilor noi în 
diagnosticarea şi tratamentul  tumorilor de diferită geneză. GIPAP constituie o arenă internaţională 
optimă pentru cooperare în domeniile actuale ale oncologiei şi hematologiei, luând în consideraţie şi 
necesităţile psihologice şi sociale ale pacienţolor.
Yüklə 5,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   29   30   31   32   33   34   35   36   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə